Doi elevi au cerut tuturor inspectoratelor județene informații despre navetă, educația pentru minorități, “ilegalități” printre profesori. Raportul rezultat: Doar 1 din 6 navetiști ar fi primit bani pentru decont / În 9 județe nu se face deloc școală în limba maternă

Mai puțin de 20% dintre elevii navetiști din România ar fi primit bani pentru decontarea navetei în anul 2020-2021, potrivit estimărilor făcute de un “grup informal de inițiativă”, numit “Cu ochii pe educație”, într-un raport transmis luni redacției Edupedu.ro. Același raport mai arată că există județe în care niciun elev nu beneficiază de școală în limba maternă și că în țară există peste 50 de profesori cu abateri disciplinare sau care au fost condamnați penal. Grupul care a realizat studiul este format din doi elevi, unul dintr-o școală bucureșteană și altul dintr-un liceu ieșean. Cei doi au avut inițiativa să solicite informații sistematic tuturor inspectoratelor școlare județene din țară, pentru a pune la dispoziția publicului date “care arată starea adevărată a educației”, după cum a spus unul dintre cei doi pentru Edupedu.ro.

• Raportul, numit “Naveta, minoritățile și ilegalitățile – 2020-2021” încearcă să afle, pe baza răspunsurilor de la inspectoratele școlare, situația elevilor care fac naveta, a celor care beneficiază de școlarizare în limba maternă și a profesorilor cu abateri disciplinare sau a celor condamnați penal. Răspunsuri au fost colectate, în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informații, de la doar 33 de inspectorate, unele oferind informații parțiale, iar autorii folosesc aceste date pentru a face unele estimări cu privire la situația națională.

Cine sunt autorii și ce înseamnă grupul “Cu ochii pe educație”?

“’Cu ochii pe educație’ este un grup informal de inițiativă care are drept scop să descopere informații care nu sunt accesibile publicului și care arată starea adevărată a educației”, grup format din doi elevi, unul care trece clasa a 7-a, în București, iar al doilea – în clasa a XI-a, la Iași, după cum a explicat pentru Edupedu.ro primul dintre aceștia, Robu Andrei. Acesta a explicat că el și colegul ieșean, Petre Tîrziu, au realizat întregul raport, de la documentare la scrierea raportului, fără niciun ajutor exterior.

Detalii despre “Cu ochii pe educație” și realizarea raportului, mai jos. Întâi, ce spune documentul asumat de cei doi elevi?

1. Situația declarată a navetei școlare

Doar 25 de ISJ-uri au răspuns la întrebările pe această temă.

Neamț este județul cu cei mai mulți elevi cărora ISJ-ul declară că le este decontată naveta – 6866. Dar, în medie la nivelul județelor respondente, într-un județ sunt 1554 de elevi cărora le este decontată naveta.

Folosind această informație, autorii raportului estimează că în România ar fi 65.284 de elevi cărora li se decontează naveta. Datele sunt raportate de autori la cele estimate de Banca Mondială – că în România sunt în jur de 430.000 de elevi care fac naveta, însemnând că doar 16% din totalul elevilor navetiști ar primi decont.

Raportul amintește că, după adoptarea OUG 50/2021, ministrul Sorin Cîmpeanu a declarat că sunt 130.000 de beneficiari estimați pentru decont.

“Este inadmisibil faptul că marea majoritate a elevilor nu beneficiază de decontarea navetei, contribuind la diminuarea accesului la educație. Sperăm că instituțiile cu atribuții în domeniu vor rezolva cât mai repede această situație gravă”, afirmă raportul.

2. Minoritățile

Tot pe baza datelor colectate de la ISJ-uri (30 au răspuns la întrebările pe această temă), analiza citată notează că, deși nu există județe care să nu aibă elevi din minorități etnice, statisticile oferite de inspectorate includ, în unele cazuri, doar elevi de etnie rromă. Iar în multe județe niciun elev nu beneficiază de școlarizare în limba maternă.

Astfel, potrivit raportului:

• Cei mai puțini elevi declarați ca făcând parte dintr-o minoritate sunt în Ilfov (925), iar cei mai mulți sunt în Mureș (33455). 
• În medie sunt 4305 de elevi care provin din minorități etnice în județele respondente, iar autorii estimează că la nivel național sunt peste 180.000 de elevi din minorități etnice. 
• În 9 județe (Botoșani, Buzău, Constanța, Dolj, Giurgiu, Neamț, Teleorman, Tulcea și Vrancea), niciun elev nu beneficiază de școlarizare în limba maternă. Cei mai mulți elevi care beneficiază de școlarizare în limba maternă sunt în Harghita, 42582. 

Raportul estimează că 190000 de elevi beneficiază de școlarizare în limba maternă. 

 3. Ilegalități

Raportul a inclus și întrebări privind numărul de profesori cu abateri disciplinare sau condamnați penal, cu mențiunea că abaterile disciplinare se radiază după 12 luni. Doar 25 de județe au răspuns la întrebările pe această temă.

Potrivit raportului:

• 11 județe nu au profesori cu abateri disciplinare, iar cel mai mare număr, 10 profesori, este înregistrat în Timiș. 
• 22 de județe au transmis că nu au cazuri de profesori condamnați penal. Un județ a precizat că are în evidență un singur caz, dar care nu implică activitatea profesională. Din cele 3 județe rămase, două au un singur caz, însă județul Neamț are 10 cazuri de profesori condamnați penal, cel mai mare număr înregistrat. 
• În total, au fost declarați 52 de profesori au abateri disciplinare sau care au fost condamnați penal, ceea ce, potrivit autorilor raportului “ar trebui să prezinte un motiv de îngrijorare pentru viitorul generațiilor modelate de acești profesori”.

4. Fondul clasei/fondul școlii

Raportul susține că fondul școlii este încă tolerat în învățământul preuniversitar, dar oferă un singur răspuns de la un inspectorat, anume că este interzisă prin lege colectarea de asemenea fonduri.

Elevii care își asumă raportul: “Totul este muncă proprie”

“Nu am colaborat cu nimeni, nu suntem subordonați nimănui, acesta este un raport propriu, realizat doar din datele primite de la ISJ-uri”, coroborate cu altele disponibile deja, precum cele de la Banca Mondială. “Totul este muncă proprie (…) inclusiv centralizarea și compunerea textului”, afirmă Andrei, elev de gimnaziu, membru în echipa de doi elevi care își asumă raportul.

• Ambii elevi sunt afiliați unei asociații, ONedu, ce militează pentru digitalizare în educație. Iar Petre de la Iași mai notează, pe pagina sa de Facebook, că este voluntar la rețeaua Narada și membru în departamentul de comunicare la Consiliul Tineretului din România.

Cum au ajuns ei la referințele legislative necesare pentru subiectele alese? Andrei a spus pentru Edupedu.ro că “parte din informație am identificat-o folosind știri care au apărut recent, de ex. OUG nr. 50, care a fost discutată public foarte mult, iar altele de pe platforma Just.ro, căutând subiectele care ne interesează – acolo am găsit tot cadrul legislativ necesar”.

El spune că nu are niciun fel de experiență în astfel de documentare, “doar experiență trial & error”. De unde interesul lui pentru situația din educație în general?

• Andrei Robu: “Pentru mine a început când, după ce m-am întors din altă țară, unde am învățat după alt sistem, am observat că sunt multe probleme pe care majoritatea nu le remarcă atât de repede. Am vrut să le descopăr, să le arăt, așa încât persoanele responsabile să nu le mai ascundă sub preș”.

Raportul integral este aici

Sursă foto: Cu ochii pe educație / Raportul “Naveta, minoritățile și ilegalitățile – 2020-2021”