Doi din cinci copii care intrau în clasa pregătitoare în urmă cu 9 ani nu au mai ajuns la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a sau au luat sub media 5 la acest examen / Situația lor era semnalată în rapoartele Ministerului Educației de cel puțin doi ani, fără niciun efect în politicile sau comunicările publice ale instituției

Elevii care au terminat clasa a VIII-a în iunie 2023 și care au susținut Evaluarea Națională au intrat în clasa pregătitoare în anul școlar 2014-2015, după cum am scris în analiza publicată de Edupedu.ro pe 20 iunie. Din acea generație, 39% dintre elevi nu au mai ajuns la acest examen sau nu au reușit să treacă de pragul mediei 5. Evident, fiind vorba despre învățământ obligatoriu, toți elevii, chiar și cei care nu s-au prezentat la Evaluarea Națională merg mai departe în școli profesionale sau licee.

Potrivit potrivit datelor Institutului Național de Statistică, obținute la solicitarea Edupedu.ro, au fost înscriși în clasa pregătitoare, în septembrie 2014, peste 192 de mii de copii în școlile publice și private din România. Nouă ani mai târziu, după ce au parcurs ciclurile primar și gimnazial, au ajuns să fie prezenți la cel puțin o probă de la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a doar 154.600 de elevi. Diferența de 38 de mii de elevi înseamnă aproape 20% din generația care a intrat în școală în septembrie 2014. Dacă îi adăugăm și pe elevii sub media 5 la Evaluarea Națională 2023, rezultă 74.891 de elevi, adică 39%, echivalentul populației unui oraș cât Târgu Jiu, plin cu elevi de 14 ani.

În raportul de la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VI-a, în 2021, acești elevi erau descriși cu lux de amănunte. Performanțele lor erau analizate și Ministerul Educației avea toate datele la acel moment să stabilească, pentru anii de școală următori, politici publice de remediere a competențelor neasimilate sau dezvoltate insuficient. Nu a existat nicio politică publică în anii școlari în care ei au fost clasa a VII-a și clasa a VIII-a, bazată pe datele de la EN VI, prin care să fie tratați personalizat și prin care performanțele lor să fie îmbunătățite.

Ce știau încă din 2021 oficialii din Ministerul Educației, directorii de școli și profesorii lor despre elevii generației care acum au susținut Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a

Raportul Național la Limbă și comunicare – EN VI 2021 – concluzii

„Scăderea numărului de elevi care pot identifica în mod corect informații explicite din text semnalizează necesitatea reorganizării demersului didactic, cu accent pe formarea competențelor prevăzute în programă”.

„În comparație cu datele obținute în anii anteriori (ultima administrare a EN VI fiind cea din anul 2019) se observă accentuarea diferențelor dintre performanțele elevilor din mediul rural comparativ cu cele ale elevilor din mediul urban. Dacă, în ansamblu, performanțele elevilor de la finalul clasei a VI-a s-au menținut aproximativ în aceiași parametri cu cele din anii anteriori, cele ale elevilor din mediul rural sunt în scădere”.

„EN VI are preponderent rol formativ, evidențiind competențele (disciplinare și transdisciplinare) care sunt formate la elevi și aspectele care necesită activități remediale pentru formarea și consolidarea competențelor. Fiind concepute în progresie, de la clasa a V- a la clasa a VIII-a, profesorul poate reveni asupra acestora, atunci când vizează competențe care solicită procese cognitive cu nivel mai mare de complexitate. În egală măsură, elevii care nu identifică informațiile explicite sau implicite într-un text (în special, acolo unde este evaluată receptarea și exprimarea în limba română) au nevoie de exerciții suplimentare, în vederea formării competențelor generale și specifice, care vor fi evaluate la finalul clasei a VIII-a.

Situația este cu atât mai ingrijorătoare cu cât, la disciplina Limba și literatura română, la nivelul claselor a V-a și a VI-a, elevul trebuie să aibă formate, la finalul clasei a VI-a, competențele de Identificare a informaţiilor importante, a temei și ideilor principale și secundare din texte literare și nonliterare, continue, discontinue şi multimodale (Competențele 2.1. și 2.2, clasa a V-a, din programa pentru limba și literatura română, aprobată prin OMEN 3393/2017), de corelare a informaţiilor explicite şi implicite din texte literare și nonliterare, continue, discontinue și multimodale (Competența 2.1., clasa a VI-a, din Programa pentru limba și literatura română, aprobată prin OMEN 3393/2017), de a face rezumatul și de a prezenta răspunsuri personale, creative şi critice pe marginea unor texte diverse (Competențele 2.2 și 2.3, clasa a V-a, din programa pentru limba și literatura română, aprobată prin OMEN 3393/2017).

Este de dorit ca efectul publicării acestor analize pe baza datelor agregate la nivel național să fie un argument pentru responsabilizarea tuturor actorilor implicați, direct sau indirect, în procesul educațional, astfel încât rezultatele învățării să poată fi optimizate pe termen mediu și lung”.

Pentru Matematică și științe situația acestor copii era cunoscută pentru cei din Ministerul Educației cel puțin din 2021, de la EN VI

În Raportul Național de la EN VI 2021 autorii menționează că la primul item din testul dat, care presupunea identificarea corectă, într-un tabel, a mărimii cerute, cât și a lungimii unui arc la care se referea informația cerută. Cu toate astea, 15% dintre elevii de clasa a VI-a nu au răspuns corect la acest item, lucrur calificate de autorii raportului drept „extrem de îngrijorător în condițiile în care elementele de organizare a datelor sunt introduse în programă începând cu ciclul primar”.

Tată cerința pe care 155 dintre elevii de clasa a VI-a din 2021 nu au știut să o rezolve corect:

Următorul exercițiu nu a fost rezolvat de aproape un sfert dintre elevii de clasa a VI-a la acel moment, fiind doar un item de prelucrare a unor informații prezentate într-un tabel, de transpunere a lor în limbaj matematic și de efectuare a unei scăderi cu numere naturale.

Faptul că aproape un sfert dintre elevii care au susținut ENVI 2021 nu rezolvă corect acest item este un semnal de alarmă, notează autorii raportului.

Tot când erau în clasa a VI-a, despre acești copii oficialii din Ministerul Educației au aflat că foarte mulți copii buni în clasa a IV-a, doi ani mai devreme, nu mai știau să rezolve exerciții de bază acum. „Din păcate, se poate constata și faptul că un număr însemnat de elevi care la ENIV 2019 au obținut procentaje ridicate de rezolvare corectă a itemilor, după doi ani, la ENVI 2021, au obținut rezultate sub media la nivel național”.

Concret, conform analizei, dacă ar fi să simplificăm exprimarea de specialitate din raport, o treime dintre copiii care în clasa a IV-a luau nota 6 la un asemenea test, doi ani mai târziu făceau rezolvări doar de nota 3.

„33,67% dintre elevii care la proba de matematică de la ENIV 2019 au aut un procentaj de rezolvare corectă a itemilor cuprins între 50% și 60%, au obținut la ENVI 2021 scoruri între 466 și 489”, potrivit interpretării autorilor raportului, experți ai Ministerului Educației.

Rapoartele de la Evaluările naționale de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a sunt an de an publicate doar pe site-ul CNPEE – centru de evaluare care face subiectele pentru toate examenele și concursurile din sistemul de învățământ, fără să fie măcar preluate pe edu.ro, site-ul Ministerului Educației. Instituția ignoră cu bună-știință, an de an, rezultatele acestea și niciun oficial nu pomenește măcar de existența lor. Niciodată în ultimii 4 ani nu s-au discutat public măsuri care ar trebui luate sau politici publice care ar trebui făcute pentru aceste probleme semnalate de aceste testări. Dealtfel, sunt foarte rare cazurile în care autoritățile din Educație folosesc datele pe care le au la dispoziție pentru a decide politici educaționale sau pentru stabilirea cadrului legislativ.

Citește și:

EXCLUSIV OCDE despre o componentă-cheie a reformei Iohannis-Deca din educație: evaluarea rezultatelor învățării este amenințată de probleme sistemice precum lipsa planificării strategice, o risipă a resurselor puține, lipsa de coordonare

EXCLUSIV Critici dure pentru „reforma” Deca-Iohannis din educație, într-un raport-cheie al OCDE, organizația la care România dorește să adere: România nu are o strategie națională pentru îmbunătățirea școlilor, bugetul pentru educație nu ține cont de obiectivele pe termen lung, iar sistemul rămâne foarte birocratic, cu un nivel ridicat de risipă

EXCLUSIV Finanțarea educației din România: “nici proiectul de lege, nici strategia România Educată nu stabilesc țintele” banilor în plus promiși de noua lege, într-un sistem fără buget multianual și în care “sectorul educației este sufocat de proceduri redundante și inutile” – raport de diagnostic al OCDE

EXCLUSIV România, caz unic în Uniunea Europeană și țările OCDE ca școlile să fie controlate de două organisme – inspectorate și ARACIP. „Ineficientă și împovărătoare pentru școli” dubla-inspecție e considerată „o piedică în implementarea reformelor”, într-un raport de diagnostic al OCDE