Guvernul a adoptat Strategia de educație parentală 2024-2030 la jumătate de an de la lansarea în dezbatere publică a proiectului, strategie tergiversată de ani de zile de miniștrii care au fost la conducere. În aprilie anul acesta a fost pus în consultare pentru a treia oară de Ministerul Educației, după ce precedentele 2 variante lansate în ultimii 6 ani au fost abandonate în mijlocul unor acuzații aduse de parte a societății civile și de cultele care au criticat abordările ca fiind progresiste și că ar introduce educația de gen în școală.
- Documentul adoptat în mandatul de ministru deținut de Ligia Deca, fosta consilieră a președintelui Klaus Iohannis, abundă în limbaj de lemn și este înțesat cu referiri la proiectul prezidențial „România educată”.
Este prima strategie de educație parentală adoptată în România, după multe încercări eșuate de-a lungul anilor. În cele 79 de pagini în care nu sunt menționați autorii, este folosit un limbaj de lemn și sunt aprecieri generaliste atât în privința viziunii, a obiectivelor și a impactului, iar măsurile nu sunt clar evidențiate, ci mai degrabă trasați responsabilii.
Chiar din introducere, documentul menționează că: “A fi părinte este aproape o profesie, cu o conceptualizare teoretică aparte și un mod specific de manifestare (…) Rolul părinților în societate este unul complex, incluzând creșterea, îngrijirea și educarea copiilor. În acest rol, părinții trebuie să fie sprijiniți și pregătiți, dobândind competențe adecvate, fiind valorizați și susținuți moral și material de societate. Părinții și școala sunt factorii decisivi în creșterea, îngrijirea și educația copilului“.
În același stil, în privința viziunii Strategiei se face referire directă la proiectul prezidențial „România educată”:
“Proiectul Președintelui României România Educată implică, la nivel național, consens și
continuitate pentru procesul educațional și cuprinde măsuri educaționale, de sprijin pentru părinți, oferind oportunitatea revitalizării societății românești.
Viziunea asupra susținerii parentale porneşte de la premisa că baza dezvoltării personalităţii se formează la vârstele mici, iar pentru reuşita educaţională a copilului este necesar să fie antrenaţi toţi “actorii” cu care acesta interacţionează: părinții, alți membri ai familiei, personalul din unitățile și instituţiile educaționale, de sănătate, de protecție a copilului, membrii comunității ș.a”.
Strategia mai precizează: “Mulți părinți au întrebări la care nu găsesc răspunsuri, observă comportamente ale copiilor la care nu știu cum să reacționeze, dar îşi doresc să afle cum o pot face, pentru a-și dezvolta competențele necesare îngrijirii, protecției și educației
copiilor, consolidării unei relații armonioase, sprijinirii dezvoltării socio-emoționale a acestora ș.a. În multe situații, părinții au nevoie de sprijin și consiliere pentru a face față provocărilor unei societăți influențate de supraabundența informației, de modelele alternative furnizate de media, de fenomenele grave din societate, precum excluziunea socială, marginalizarea ori violența ș.a. Această strategie cuprinde o serie de obiective, direcții de acțiune și măsuri prin care Guvernul României, prin instituțiile publice naționale autorizate, împreună cu parteneri din mediul public și privat și din rândul societății civile, vin în întâmpinarea acestor nevoi, la cererea persoanelor care au calitatea de părinți sau rolul de îngrijitori ai copiilor.
Strategia pune accent pe parentalitatea pozitivă și o definește ca fiind “un stil educativ care promovează un comportament parental bazat pe respectarea drepturilor copilului și interesului său superior, implicând găsirea unei căi de mijloc între autoritate și permisiune, pe baza unor reguli ce definesc, totodată, limite foarte precise, într-un climat de toleranță, înțelegere și sensibilitate”.
Se așteaptă că Strategia Națională pentru Susținerea Părinților “va avea impact asupra dezvoltării potențialului copiilor – asupra comportamentelor prosociale, managementului eficient al riscurilor la care sunt expuși, rezultatelor școlare, încrederii în sine și în ceilalți ș.a. – vizând dezvoltarea armonioasă a copiilor și îmbunătățirea, pe termen mediu și
lung, a calității vieţii lor şi a colectivităților din care aceștia fac parte.
De asemenea, este de așteptat adoptarea, de către părinți și copii, a unui stil de viață durabil, ceea ce presupune protejarea mediului, promovarea și respectarea drepturilor omului, a unei culturi a păcii și non-violenței, o mai bună calitate a vieții care include partajarea echitabilă a responsabilităților în cadrul familiei și concilierea obligațiilor profesionale cu viața personală și de familie.
Prin implementarea SNSP, ne propunem să generăm un impact semnificativ asupra părinților, încurajându-i să-și intensifice implicarea, să participe activ la procesul educațional, să colaboreze strâns cu ceilalți actori ai acestui proces, să ofere sprijin reciproc”.
Comisii locale și ministeriale
Un comitet interministerial unde responsabil va fi un reprezentant secretar de stat al Ministerului Educației, va coordona alte comisii locale și ministeriale în subordine:
Planul de acțiune, care se întinde pe 30 de pagini, nu menționează bugetul alocat pentru fiecare dintre obiectivele stabilite, doar termenele limită, instituțiile responsabile și sursa finanțării.
“Realizarea măsurilor propuse se va face cu încadrarea în bugetul aprobat pe anul 2024, precum și în estimările pentru anii ulteriori cuprinse în Legea bugetului de stat pe anul 2024, nr. 421/2023.
Unul din primele eforturi ale Comitetului interministerial de coordonare va trebui să fie dedicat estimărilor financiare asociate măsurilor propuse. Finanțarea se va realiza din surse diferite și sub diverse forme, în special alocări din surse UE, precum și de la bugetul național.
Sursele de finanțare ale Strategiei sunt diverse: Programele Politicii de Coeziune 2021- 2027:
- finanțare din fonduri externe nerambursabile în limita sumelor alocate și cu respectarea prevederilor și regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul fiecărui program
- finanțări SEE, bugetul de stat, bugete locale, fonduri proprii ale organizațiilor neguvernamentale și ale agenților economici, Planul Național de Redresare și Reziliență, finanțări rambursabile”, menționează documentul.
Măsuri pentru părinți: conferințe, evenimente științifice dedicate susținerii parentale și o platformă online care să ofere sfaturi pentru părinți
Până în 2025 ar trebui să se implementeze extinderea unei platforme online pentru monitorizarea, supervizarea și raportarea activităților de sprijin parental la nivel local, județean și național, potrivit documentului.
De asemenea, tot până anul viitor, mai scrie în Strategie, trebuie să se creeze o Rețea Națională pentru Sprijinul Părinților care să ofere sfaturi pentru părinți, acces la resurse educaționale, forumuri de discuție, realizarea și promovarea unor resurse educaționale deschise pentru părinți pe teme de interes, în format digital. Se vor implica trei ministere pe lângă cel al Educației: Ministerul Sănătății, Muncii și Solidarității Sociale și Ministerul Familiei, Tineretului și Egalității de Șanse.
“Informarea părinților prin intermediul unor campanii de comunicare adresate publicului larg, prin difuzarea de informații despre parentalitate, etapele dezvoltării copilului, practici parentale ș.a., apelând la diferite resurse disponibile – TV, jurnale, broșuri, site-uri Internet, aplicații Smartphone – are efecte pozitive asupra comportamentelor acestora față de copii”, scrie în document.
Măsuri pentru formarea profesorilor / consilierilor școlari
Printre măsurile anunțate în Strategie și în planul de acțiuni se fac referiri și la formarea consilierilor școlari, a asistenților maternali pentru formarea continuă.
- Profesori / consilieri școlari / manageri formați; Includerea de module pentru susținerea părinților în programele de formare continuă a consilierilor școlari, profesorilor de sprijin, logopezilor școlari, asistenților maternali, diriginților/ cadrelor didactice.
- Asistenți maternali beneficiari ai unor programe de formare continuă / nr. total asistenți
maternali;
- Elaborarea unei metodologii pentru identificarea copiilor care au nevoie de sprijin psihosocial specializat.
Documentul, dar și nota de fundamentare a Strategiei, mai punctează gradul redus al adulților de participare la învățare pe tot parcursul vieții:
“Deși există la ora actuală o varietate de modele de servicii – suport, apare nevoia coordonării, conexării și continuității acestor servicii, din perspectiva susținerii părinților pe întreg parcursul educațional al copiilor; Este dificil de trasat frontiera dintre informare și educație, ca mijloace de susținere a parentalității. Schimbările rapide ce caracterizează societatea contemporană creează provocări continue și din această perspectivă, educaţia părinţilor este parte integrantă a educaţiei pe tot parcursul vieții;
În ultimul deceniu, România nu a reușit să înregistreze un progres consistent privind
participarea adulților (25-64 de ani) la învățare pe tot parcursul vieții, chiar dacă a obținut
recent îmbunătățiri;
Potrivit INS, România a înregistrat un grad redus de participare la procesul educațional sau de instruire a adulților 25-64 de ani (1% în anul 2020), comparativ cu media UE (9,2% în anul 2020)“.
Strategia Națională pentru Susținerea Părinților 2024-2030 poate fi descărcată de mai jos:
Foto: © Chernetskaya | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.