O scrisoare cu recomandări de organizare a activității didactice pentru profesorii care predau elevilor de clasa a X-a, în anul școlar 2022-2023, se află în deschiderea documentelor cu reperele metodologice. Aceasta are ca scop „sprijinirea profesorilor care predau la nivelul învățământului liceal, pentru aplicarea programelor școlare de clasa a X-a în anul școlar 2022-2023”.
- Scrisoarea a fost realizată de Unitatea de Cercetare în Educație din cadrul Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație.
Amintim că Ministerul Educației a publicat, cu 5 zile înainte de prima zi de școală, un set de „repere metodologice” pentru profesorii care predau elevilor de clasa a X-a. Acestea sunt niște ghiduri pe care profesorii de liceu pot să le folosească în predarea la Limba română, Matematică, Istorie, Geografie, Chimie, Fizică, Informatică și toate celelalte discipline. – detalii aici
Scrisoarea metodologică este organizată pe următoarele componente:
- Rolul disciplinelor de studiu în dezvoltarea competențelor-cheie europene;
- Evaluarea inițială a competențelor elevilor la debutul clasei a X-a;
- Planificarea calendaristică ca instrument unitar de lucru;
- Activități de învățare și instrumente de evaluare utile în dezvoltarea competențelor specifice;
- Utilizarea tehnologiilor și a resurselor digitale;
- Aplicarea contextualizată a programelor școlare.
Conținutul scrisorii este același pentru fiecare disciplină. Menționăm că nu toate reperele metodologice pentru aplicarea curriculumului la clasa a X-a în anul școlar 2022 – 2023 au în componență scrisoarea precizată anterior.
Ce trebuie să știe profesorii despre evaluarea inițială, potrivit scrisorii metodice
La începutul anului școlar, fiecare profesor trebuie să realizeze evaluarea inițială a elevilor. Evaluarea inițială ale mai multe roluri. Spre exemplu, ea identifică competențele care nu au fost suficient dezvoltate în clasa a IX-a, oferind o diagnoză referitoare la pregătirea elevilor la debutul anului școlar. În urma rezultatelor evaluării inițiale, profesorul poate să pregătească eventualele demersuri de remediere a competențelor insuficient dezvoltate.
De menționat este că evaluarea inițială „motivează elevul pentru implicarea în învățarea viitoare pe parcursul clasei a X-a (Ce știu și ce nu știu? Ce pot face și ce nu pot face în raport cu ceea ce am învățat în clasa a IX-a? În ce mod voi recupera ceea ce nu știu?)”.
Exemple de metode și instrumente de evaluare ce se regăsesc în conținutul scrisorii:
Proiectarea unei activități de învățare
„Dacă profesorul alege un exemplu din programă, va realiza adecvarea activității de învățare la conținutul pentru care va fi utilizată. În acest demers de adecvare, proiectarea unei activități de învățare pornește de la întrebări precum:
- Pentru ce competențe cheie aleg activitatea de învățare? Cum corelez competențele cheie cu competențele specifice din programa școlară?
- Cum proiectez sarcinile de învățare în vederea dezvoltării competențelor vizate?
- Ce modalități de organizare a învățării voi alege, în relație cu conținuturile vizate și cu resursele de care dispun?
- Cum voi asigura implicarea activă a elevilor în sarcinile propuse?
- Cum voi asigura adaptarea la nevoile de cunoaștere și la interesele elevilor mei?
- Cum voi valorifica experiențele personale ale elevilor, cu relevanță pentru competențele vizate?
- Cum voi putea integra noile tehnologii în activitatea propusă?”
Resurse digitale
În document apare că „profesorul are nevoie de competențe pentru a utiliza tehnologiile și resursele digitale atât ca mijloace de comunicare didactică, cât mai ales ca modalități de structurare a proceselor de predare, învățare și evaluare în forme și modalități inovative și flexibile, cu resurse variate, cu implicarea activă, creativă și reflexivă a elevilor în propria învățare – urmărind dezvoltarea competențelor specifice din programele școlare (inclusiv cele corespunzătoare clasei a X-a)”.
Activități remediale
Conform sursei citate, activitățile remediale pot să fie organizate în următoarele situații: rezultatele obținute la evaluarea inițială de la începutul anului școlar au un nivel scăzut; evaluările sumative de la finalul unităților de învățare reflectă faptul că elevii au un nivel scăzut al achizițiilor; „elevul conștientizează că are nevoie de sprijin și îl solicită”.
Sugestii de organizare a activităților remediale:
- „activitățile remediale nu presupun reluarea predării unor teme. Sarcinile de lucru vor fi elaborate diferențiat, în funcție de nevoile fiecărui elev;
- profesorul poate proiecta mai multe activități de remediere pentru structurarea unei competențe; –
- activitățile remediale necesită a fi centrate pe aspectele la care elevii nu au obținut rezultatele scontate, pe greșelile tipice pe care profesorii le identifică în răspunsurile elevilor, în urma aplicării unei sarcini de evaluare.”
Motivația pozitivă a elevilor
„Pentru a promova și întreține o motivație pozitivă a elevilor pentru participarea la educație și implicarea în învățare, profesorul trebuie să aibă în vedere îmbunătățirea competențelor socio-emoționale, a atitudinilor pozitive și a comportamentului prosocial.”
Strategii specifice prin care profesorii pot contribui la crearea unui climat pozitiv de învățare:
- „acordarea de feedback pozitiv și constructiv elevilor, pentru a promova așteptări ridicate și a facilita gândirea critică, învățarea profundă;
- implicarea elevilor în rezolvarea de sarcini provocatoare în planul învățării și al intereselor de cunoaștere;
- promovarea siguranței, conectării și interacțiunilor suportive cu elevii;
- organizarea și gestionarea explicită a clasei, prin reguli corecte și coerente;
- asigurarea de sprijin comportamental pozitiv pentru elevi și strategii de gestionare preventivă a situațiilor de risc;
- promovarea relațiilor de susținere între elevi, prin care dau dovadă de preocupare unii față de alții, se sprijină împotriva hărțuirii și a violenței, rezolvă constructiv conflictele și îi includ pe toți colegii în activitate;
- organizarea de consultări frecvente între profesor și elevi în timpul activităților de învățare;
- organizarea unor variate contexte de lucru în care elevii colaborează în grupuri;
- utilizarea de evaluări colaborative, inclusiv autoevaluarea și evaluarea între colegi.”
Conținutul scrisorii metodologice poate fi consultat mai jos:
Foto: © Pattanaphong Khuankaew | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.