Profilul absolventului de liceu, care stă la baza viitoarelor planuri cadru și apoi programe școlare și manuale, a fost publicat în Monitorul Oficial, miercuri, 6 decembrie, cu o întârziere de aproape 4 luni. Competențele propuse ar urma să se aplice elevilor care intră în clasa a IX-a în 2025, care acum sunt clasa a VII-a. De exemplu, la matematică, un elev de liceu ar trebui să poată folosi elementele învățate pentru a le aplica în viața reală, scrie în document. De altfel, acestea sunt și parametrii verificați în testările PISA. În prezent, la Matematică, elevii români de 15 ani au un analfabetism funcțional de 49% și un nivel de excelență de 4%, potrivit rezultatelor PISA 2022.
- Potrivit graficului privind curriculumul național, documentul ar fi trebuit elaborat, pus în dezbatere publică și aprobat în perioada august-septembrie 2023.
- ITEMI PISA 2022 Exemple de probleme primite la testarea care arată un procent de analfabetism funcțional de 49% și un nivel de excelență de 4% la Matematică, pentru elevii români de 15 ani: Subiecte cu planete, puncte în meciuri de baschet și instrumente digitale de calcul
Profilul absolventului de liceu stă la baza viitoarelor planuri cadru și apoi programe școlare și manuale. Acesta conține competențele pe care un elev trebuie să le dobândească în funcție de nivelul de învățământ: preșcolar, gimnaziu și liceu.
În învățământul liceal, profilul de formare al absolventului facilitează formarea de competențe specifice diferitelor calificări profesionale/specializări (hard skills) și competențe de suport
(soft skills).
Conform Legii învățământului preuniversitar, învățământul obligatoriu cuprinde grădinița, clasele primare, clasele gimnaziale și clasele liceale. Legea învățământului preuniversitar nr. 198 din 4 iulie 2023 intrate în vigoare de la data de 2 septembrie 2023.
La baza profilului de absolvent stau 8 competențe:
- Competența de citire, scriere și înțelegere a mesajului
- Competența în multilingvism
- Competența matematică și competența în științe, tehnologie și inginerie
- Competența digitală, inclusiv de siguranță pe internet și securitate cibernetică
- Competența personală, socială și de a învăța să înveți
- Competența civică, juridică și de protejare a mediului
- Competența antreprenorială
- Competența de sensibilizare și exprimare culturală
Competentele cheie sunt împărțite pe niveluri de învățare, nu pe vârste sau clase: învățământ preșcolar, primar, gimnaziu și liceu.
Principii aflate la baza profilului de absolvent:
— promovează dezvoltarea integrală a persoanei care manifestă respect pentru sine, pentru cei din jur și pentru mediul înconjurător;
— reprezintă fundamentul pentru cultivarea unei atitudini de implicare și responsabilitate la nivel personal, local, național și global;
— sunt integrate în toate experiențele de învățare ale elevului, atât la nivelul clasei, cât și în afara acesteia, prin interacțiunile sale zilnice.
Acestea constituie o bază pentru învățarea pe tot parcursul vieții, sunt solicitate de actorii sociali și de piața muncii și sunt importante pentru societățile în schimbare. Achizițiile așteptate de la absolvenții tuturor nivelurilor de învățământ preuniversitar
obligatoriu sunt detaliate printr-un set de descriptori specifici.
În profilul de formare al absolventului se regăsesc următoarele atribute prioritare:
— comunicativ — colaborativ — rezilient
— creativ — prospectiv — responsabil
— reflexiv — autonom — etic
La ce poate fi folosit profilul de formare al absolventului și cine îl poate folosi
Profesorii pot folosi profilul pentru:
- proiectarea unor activități de învățare care să contribuie la dezvoltarea
competențelor, inclusiv a atributelor descrise în profil; - crearea și/sau utilizarea unor resurse de învățare adecvate dezvoltării
competențelor și aplicării acestora în contexte reale de viață; - crearea de contexte multiple care să implice elevii în exerciții de reflecție asupra
viitorului lor;
Elevii pot folosi profilul ca un ghid pentru stabilirea obiectivelor pentru propria învățare
și dezvoltare personală;
- pot reflecta asupra propriei învățări și asupra rezultatelor învățării, fiind sprijiniți
în luarea celor mai bune decizii pentru atingerea obiectivelor stabilite;
Părinții/tutorii pot folosi profilul pentru:
- inițierea de discuții constructive și echilibrate cu copiii lor și cu actorii educaționali
referitoare la învățare, parcursul lor școlar și profesional; - identificarea nevoilor copiilor și orientarea eforturilor acestora pentru valorificarea
potențialului lor de dezvoltare; - sprijinirea inițiativelor și a proiectelor personale ale copiilor, în contexte variate,
nonformale și informale.
Comunitatea poate folosi profilul absolventului pentru:
- inițierea/sprijinirea unor activități/proiecte care încurajează copiii și tinerii să
utilizeze competențele dobândite, inclusiv în beneficiul comunității; - implicarea activă a copiilor și a tinerilor în evenimente educaționale, sociale și
culturale locale, precum și în activități ale diferitelor instituții/organizații/agenți
economici din localitate.
“Comunitatea devine un spațiu educațional extins, un mediu de învățare. De exemplu, programele Școala Altfel și Săptămâna verde devin oportunități care permit dezvoltarea contextelor de învățare dincolo de școală, în comunitate”, potrivit profilului de absolvent.
Dimensiunile principale ale profilului de formare al absolventului
Ce competențe ar trebui să aibă la matematică un elev de liceu
La competența matematică și competența în științe, tehnologie și inginerie se propune ca elevul de liceu să utilizeze și se raporteze critic la moduri de gândire și forme de prezentare specifice matematicii “(de exemplu, formule, modele, constructe, grafice), inclusiv în relație cu întrebări relevante pentru viața reală și pentru diferite contexte profesionale”, întocmai ca testările PISA.
- Utilizează și se raportează critic la moduri de gândire și forme de prezentare specifice matematicii (de exemplu, formule, modele, constructe, grafice), inclusiv în relație cu întrebări relevante pentru viața reală și pentru diferite contexte profesionale.
- Construiește demersul de rezolvare a problemelor pe care le identifică într-o varietate de contexte, inclusiv profesionale (corelate cu mediul economic), prin aplicarea principiilor și proceselor matematice, precum și prin utilizarea noilor tehnologii.
- Evaluează constant validitatea unor raționamente matematice aplicate în contexte diverse, inclusiv profesionale.
- Aplică gândirea științifică prin cercetarea unor situații/probleme specifice științelor naturii și prin raportarea propriilor ipoteze la rezultatele experimentale validate.
- Utilizează în mod independent diferite metode de investigație și tehnologii moderne din domeniul științific și profesional, inclusiv în contexte practice și pentru realizarea de produse și servicii. Evaluează adecvat explicațiile alternative pe baza datelor și explică diferite surse de incertitudine.
- Fundamentează concluzii sau decizii, utilizând date științifice și instrumente tehnologice.
- Evaluează validitatea și coerența diferitelor afirmații provenite din diverse surse, care se referă la opinii științifice, la calitatea metodologiei și la rezultate citate. Se raportează critic la tehnologiile digitale pentru a obține date de calitate.
- Evaluează avantajele, limitările și riscurile teoriilor științifice și aplicațiilor tehnologice ale acestora, pentru luarea deciziilor informate și pentru rezolvarea unor probleme de natură etică și profesională.
- Evaluează dovezile teoriilor științifice studiate și modul în care au fost luate în considerare fiabilitatea, siguranța, corectitudinea și acțiunile etice în investigațiile științifice efectuate.
Aspecte specifice privind profilul de formare al absolventului
- Profilul de formare al absolventului la nivelul educației timpurii, învățământ preșcolar
Curriculumul pentru educația timpurie se fundamentează pe un set de finalități formulate în documentul de politici educaționale Reperele fundamentale în învățarea și dezvoltarea
timpurie a copilului de la naștere la 7 ani.
Domenii de dezvoltare și indicatori comportamentali pentru preșcolari
Competențe cheie în învățământul primar, gimnazial și liceal
DESCARCĂ DOCUMENT Ordinul de ministru X/2023 pentru aprobarea profilului absolventului:
Informații de context
„Profilul de formare al absolventului reprezintă o componentă reglatoare a curriculumului național, un referențial pentru proiectarea, implementarea și evaluarea acestuia și este aprobat prin ordin al ministrului educației. Acesta indică nivelurile preconizate în dobândirea competențelor, în funcție de stadiile de dezvoltare ale elevilor”, prevede art. 89 (2) din Legea învățământului preuniversitar.
Potrivit legii, „profilul de formare descrie așteptările exprimate față de absolvenții diferitelor niveluri de studiu ale învățământului preșcolar, primar, gimnazial și liceal, prin raportare la: cerințele sociale exprimate în legi, în alte documente de politică educațională și în studii de specialitate, finalitățile generale ale învățământului, precum și caracteristicile de dezvoltare a elevilor. Profilul de formare a absolventului diferitelor niveluri de studiu reprezintă o componentă reglatoare a curriculumului național și este construit pornind de la reperele fundamentale de dezvoltare, în învățământul preșcolar, și de la descriptorii competențelor-cheie, declinați pe niveluri de învățământ, în cazul învățământului primar și secundar.”
Noile planuri-cadru vor fi finalizate în iunie 2024, a spus Kallós Zoltán, secretar de stat în Ministerul Educației reprezentanților Declic. Anterior, ministrul Educației, Ligia Deca, a declarat pentru Edupedu.ro că planurile-cadru vor fi gata până în ianuarie 2024.
Ligia Deca spunea apoi, la prezentarea proiectului în dezbatere publică: aveți toată hotărârea mea ca acest proces să nu se mai blocheze și noi să putem avea planurile cadru pe care copiii noștri le merită.
Amintim, profilul de formare absolventului de liceu a fost lansat în dezbatere publică pe 13 octombrie. Competențele propuse ar urma să se aplice elevilor care intră în clasa a IX-a în 2025.
Edupedu.ro a scris că elemente de folosire a tehnologiei sunt introduse de la grădiniță în profilul absolventului pus în dezbatere publică. Reforma legii Deca-Iohannis propune un profil al absolventului de liceu redactat în mare parte acum 6 ani, a scris Edupedu.ro. Ministerul Educației a așteptat din 2018 să elaboreze documentul ce conține pasaje mari din cel care a fost în dezbatere publică atunci.
Istoric
În 2018, Ministrul Educației de atunci, Sorin Cîmpeanu, a renunțat la proiect împreună cu planurile cadru pentru liceu, pentru că primise prea multe propuneri de modificare a proiectului. Cîmpeanu decisese că e nevoie de o nouă lege a Educației pe marginea căreia să se croiască profilul absolventului și apoi planurile cadru de liceu. Din acest motiv, șase generații de elevi nu au avut un profil al absolventului de liceu care să îi ghideze pe profesori, părinți și chiar pe elevi, iar acum documentul conține în mare parte aceleași competențe scrise în 2018, când Cîmpeanu oprise proiectul pentru a-l face mai actual.
Ultima oară când Sorin Cîmpeanu a încercat să modifice programa școlară de liceu a fost în 2021, când a lansat planurile cadru în dezbatere publică, dar apoi le-a retras după ce a primit prea multe propuneri.
Planurile cadru înseamnă lista de discipline și numărul de ore aferente pentru clasele a IX-a, a X-a, a XI-a și a XII-a. Au fost realizate în 2020 și lansate în dezbatere publică după ce Sorin Cîmpeanu și-a preluat mandatul. Au fost însă retrase pentru a redacta unele noi, cu justificarea că ministerul a primit “prea multe propuneri”, 10 mii la număr. Iată ce declara atunci ministrul Sorin Cîmpeanu.
“Numărul de propuneri de modificare a fost atât de mare încât practic nimănui nu-i convin, am impresia că nu mai plac nici măcar celor care le-au făcut, sau celor care le-au validat. Și atunci poate e momentul să luăm o mică pauză și să ne mai gândim un pic”, spunea Sorin Cîmpeanu anul trecut.
Amânarea planurilor cadru la liceu în ultimii 6 ani a făcut ca elevii care au intrat în toamnă în clasa a IX-a și acum o termină să învețe după vechile planuri cadru, din 2009.
- Citește despre planurile cadru lansate în dezbatere publică în 2021. Detalii aici
Ligia Deca, despre profilul absolventului de liceu: Aveți toată hotărârea mea ca acest proces să nu se mai blocheze și noi să putem avea planurile cadru pe care copiii noștri le merită
Reforma legii Deca-Iohannis propune un profil al absolventului de liceu redactat în mare parte acum 6 ani / Ministerul Educației a așteptat din 2018 să elaboreze documentul ce conține pasaje mari din cel care a fost în dezbatere publică atunci
Elevii de liceu vor învăța să folosească matematica în contexte din viața reală, potrivit profilului absolventului pus în dezbatere publică / Competențele propuse ar urma să se aplice elevilor care intră în clasa a IX-a în 2025
Elemente de folosire a tehnologiei sunt introduse de la grădiniță în profilul absolventului pus în dezbatere publică
ITEMI PISA 2022 Exemple de probleme primite la testarea care arată un procent de analfabetism funcțional de 49% și un nivel de excelență de 4% la Matematică, pentru elevii români de 15 ani / Subiecte cu planete, puncte în meciuri de baschet și instrumente digitale de calcul
Diana Ghimiși
Redacția
Ștefan Lefter
I.N.
11 comments
Nu ai curaj, nu? Sluga perfecta a exploatatorilor!
“Estem” dăștepți!
Toate deciziile acestea sunt luate de la “distanta” institutionala a inspectoratelor si a ministerului, fara cunoasterea (!?) sau fara luarea in considerare a realitatii din clase/scoli.
Problemele sociale sunt in continuare ignorate si se vorbeste la modul general doar de “abandonul scolar,” care e o problema, insa nu este singura (si, culmea, nici cea mai grava!) si care are cauze multiple ce nu pot fi solutionate nici de scoli, ca institutii, nici de profesori. Nici scoala, nici profesorii nu au atributii si nici instrumente/parghii/mijloace in acest sens. Oricum, nu ar fi nici cazul sa se treaca si aceste lucruri in sarcina profesorilor care deja sunt impovarati cu o multime de activitati care nu au legatura cu profesia si cu activitatea lor la catedra si ii indeparteaza tot mai mult de procesul de predare-invatare in sine, care este, de fapt menirea lor, scopul pt care s-au pregatit prin facultati si pt care se tot perfectioneaza ulterior.
Toate aceste teorii despre “competente” si “profilul absolventului” sunt rupte de realitate si total ipocrite cat timp profesorii sunt obligati sa treaca orice elevi de la pregatitoare pana la clasa a V-a si apoi pana la a VIII-a, indiferent daca stiu sa scrie sau nu, indiferent daca stiu sau nu operatiile matematice de baza si tabla inmultirii.
Sa lucrezi inca din ciclul primar cu clase de 25-30 de elevi este absurd. Sa crezi ca un om poate face lectii de predare/invatare cu atatia copii odata este fie lipsa totala de experienta si intelegere a procesului de invatare, fie ipocrizie si nepasare crasa – poate toate acestea la un loc.
Dupa toate aceste balbe si (in)decizii distrugatoare pt invatamant si dupa toata desconsiderarea, denigrarea si minciunile la adresa profesorilor, sa-i acuzi tot pe profesori pentru esuarea sistemului de invatamant este o uriasa munciuna si lipsa crasa de responsabilitate si bun simt.
Cand ministreasa Deca, intr-un limbaj semianalfabet ne asigura pe toti spunand “aveti toata hotararea mea,” ne dam seama ca de fapt, nu exista o speranta de mai bine pentru scolile, elevii si profesorii din tara aceasta.
De 30 de ani incoace sistemul de invatamant e permanent si sistematic distrus de politruci si demagogi, iar aceasta inseamna subminarea societatii si a sigurantei nationale. Oare chiar nu (mai) vrea nimeni dintre cei cu putere de decizie sa salveze tara asta!?
Well, in lipsa unor studii, carti, articole stiintifice romanesti, sper ca autorii i-au citit din scoarta in scoarta cel putin pe Piaget, Chomsky si Vygotski inainte de a defini de exemplu competenta “comunicare”.
Bag mana in foc ca au tinut cont intr-un mod creativ si adaptat culturii noastre si de DeSeCo (Definition and Selection of Competencies) al OECD.
Sa produci 15 pagini de Monitor in 8 ani este o realizare cum nu mai este alta. Sa multumim deci pentru aceasta capodopera monumentala, galactica, Traktoristului plagiator si doamnei doctor, mama copiilor nostri, mama Romaniei Educate, Plecaciunea la Dulapul Zburator.
Un numar infinit de inimioare pentru Dr. Deca, salvatoarea noastra.
Formulari vagi, generale, ambigue. Balast!
Inițial am crezut că e spirala misa si calea cu 8 brațe din budism.
Cum se face că cele mai importante teme de dezbatere se pun in discuție in vacanta de vară?
(vezi noua lege a educației, bursele….)
Of Doamne, ajung in liceele tehnologice fara sa stie sa citeasca fluent, fara sa stie sa scrie repede dupa dictare, fara sa stie adunarea peste 10, fara sa stie tabla adunarii, tabla scaderii, tabla inmultirii si tabla impartirii, au atatea goluri de la ciclul primar de la Clasa pregatitoare si clasa I cand se invata cititul si scrisul fluent, citesc poticnit sau pe litere sau pe silabe, greoi, ori deloc si asa raman , nimeni din clasa a II-a nu ii mai invata sa citeasca si trec cu acest nivel de analfabeti pana la gimnaziu si apoi liceele tehnologice . Ce sa mai vorbim de matematica , trec la gimnaziu fara sa stie pe de rost tabla adunarii, tabla scaderii, tabla inmultirii, tabla impartirii, fara sa stie adunarea pe de rost pana la 10 si peste 10 si uite asa ajung la gimnaziu si apoi la liceele tehnologice, nimeni nu mai sta la gimnaziu sa ii invete ce trebuiau sa invete in ciclul primar, tablele adunarii , scaderii, inmultirii si impartirii, sunt promovati asa analfabeti in matematica si romana.
Nu ma mir ca este mare procentul de analfabeti, este din cauza ciclului primar si mai ales a clasei pregatitoare si a clasei I cand elevul la final nu stie sa citeasca fluent si nu stie sa scrie fluent, ca din clasa a II-a si la gimnaziu nimeni nu sta sa ii invete cititul fluent fara poticniri , unii nu stiu deloc saracii si nu stiu nici scrisul dupa dictare sau de pe tabla. Ce sa rezolve la matematica cand ei nu stiu sa citeasca? Si toti provin din familii sarace, unde parintii nu dau pe la scoala . Pai daca elevul nu are cu cine sa invete cititul acasa zilnic, de la scoala nu sta nimeni sa il invate, pentru ca oricum trece asa analfabet in clasa urmatoare, ca de aceea avem procentul mare la analfabeti.
Niste porcarii făcute de niște analfabeți pe genunchi că să-și justifice salariile.
Puteau copia un sistem funcțional din Finlanda sau Germania, nu ce îndruga aici miticii ăștia cu IQ de gâscă puși acolo pt salariu.
E evident că învățământul va fi tot mai slab și tot mai ineficient și necorelat cu piata muncii și va consuma tot mai mulți bani.
Au fost blocate toate aceste principii de profesori și rectori cu dosare penale prescrise care au foarte mulți adepți care i-au susținut. De ce sunt inca în funcții înalte și participă la viitoarele concursuri pentru ocuparea funcției de rector???
Poate încercăm să înțelegem și să aplicăm definiția corupției data de DEX, încălcarea moralei setului de opinii formate la nivelul societății. La noi nu numai că prin diverse metode s-au blocat aceste opinii ci și prin modificarea legii învățământului din 2011 in foarte multe puncte, fara că nimeni să reacționeze.
Daca de acum le aplicam corect vom vedea primele rezultate în următorii 10 ani.
Pai nu sunt corecte estimările voastre din birou, interpretate dupa ureche.
Multi elevi vin la școală ca ii obliga scoala si părinții, scoala ii tine obligatoriu chiar si pe cei care fac dezastru in clase si care sunt de scoala de corecție si sunt destui din ăștia.
Acesti indivizii care fac dezastru prin clase au dreptul sa i-a dreptul celorlalti colegi ai clasei la învățat, profesorul esre nevoit sa faca politie politica cam tot timpul orei.
Modelul introdus prin care 3 licee i-au spuma celor mai dotati elevi iar restul cu pleava nu este bun.
Se mai practica in liceele bune profi fac meditatii la greu si la clasa mai nimic, povestesc despre pisicii de acasa, despre unde a fost in concediu… Da in schimb posteaza tutorile si lectii pe youtube sau pe facebook, se implica in diverse stupide proiecte date de ISJ si la clasa zero, se hodinesc.
Asteptati apoi minuni de la cei care primesc elevi de 4 si de 5 sa i-a macar 5 la un test pisa, ceea ce e absurd.
Clasele omogene sunt mult mai ok decat spuma si pleava separate.
In primul rand ai probleme cu cratima, apoi te contrazici singur. “Pleava” aia de care zici sunt fix aia care “demoleaza ora” si nu lasa profesorul sa predea si elevii care vor sa invete, sa poata sa o faca. Nu prea e o mare afacere sa ai in clasa si olimpici, si elevi care nu stiu nici tabla inmultirii. Profesorul e unul, in cate directii sa se imparta?Nu mai bine ii pui la un loc pe aia care nu stiu tabla inmultirii, sa ii invete cineva lucrurile de baza? De fapt de aia au si ramas ei “De card”,. ptr ca au fost pusi cu elevi mai buni in clasa si profesorul nu a avut timp mult sa se coboare la nivelul lor. Iar pe aia olimpici in alta clasa unde sa faca doar probleme de olimpiada, care sunt de domeniul SF ptr un elev chiar mediocru, nu neaparat dezastru ? Dorinta asta de a impaca “si capra si varza” eu nu cred ca duce la nimic bun. Si desigur clasele ar trebui sa aiba mai putini elevi, in special daca elevii sunt SLABI, cu nivel initial prost. Daca elevii sunt buni, poti sa pui si 30-35 , ca aia sunt atenti, inteleg imediat si invata SI singuri, nu trebuie sa le dea profesorul chiar mura in gura absolut tot. Dar cand ai unii vai de capul lor, care abia stiu sa scrie, trebuie mai putini in clasa ptr ca ei au nevoie de mult mai mult ajutor individual. De aia si prospera meditatiile, daca nu ati inteles. Ptr ca una e ca profesorul sa explice ptr 30 de elevi in acelasi timp, fiecare cu nivel diferit de intelegere si alta e la meditatie, cand iti explica numai tie, vede exact unde anume “se rupe firul” la tine…. Voi nu realizati ce inseamna sa pui 30 de elevi in clasa, fiecare cu ritmul si nivelul sau de intelegere. Pai numai daca ii iei pe toti sa ii intrebi sa vezi daca au inteles, nu ai nici 2 minute ptr fiecare!!! Se cere imposibilul de la profesor.