DOCUMENT Profesorii care implementează în fiecare școală proiectul gigant de reducere a abandonului școlar, în valoare de 543 mil euro, nu sunt plătiți pentru managementul de proiect / S-a prelungit cu o zi perioada de aplicare

Ministerul Educației a publicat o listă cu întrebările frecvente privind Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS). Una dintre ele face referire la remunerarea echipei de proiect și răspunsul a fost că nu sunt eligibile cheltuielile cu managementul de proiect. Acest program este finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în valoare de 543 de milioane de euro.

• Amintim că cererile de finanțare se pot depune online până la data de 14 martie, ora 16:00, pe platforma UEFISCDI, după ce a fost prelungită cu o zi perioada de depunere a aplicațiilor prin ordinul de ministru nr. 3.326/03.03.2022. Acest ordin nu se află pe portalul Ministerului Justiției.
• În prima rundă de finanțare sunt prioritizate peste 1.700 de școli. Depunerea cererii de finanțare se realizează din contul electronic creat de directorul unității de învățământ. Mai multe detalii aici

„Echipa de proiect poate fi remunerată? 

R: Cheltuielile cu managementul proiectului nu sunt eligibile. În cazul în care Comisia Europeană revine asupra normelor de finanțare PNRR, bugetul poate fi ajustat în consecință.” Lista completă a răspunsurilor date de Ministerul Educației la întrebările frecvente poate fi consultată la finalul articolului.

Conform ghidului, proiectul trebuie să se încadreze în obiectivele specifice ale PNRAS, respectiv să realizeze activități care să contribuie la prevenirea abandonului școlar și reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii.

Din perspectiva Schemei de Granturi PNRAS, propunerea de proiect pe care unitatea de învățământ o pregătește reprezintă un set de măsuri care să ofere o soluție pertinentă la o problemă/ nevoie reală identificată de școală în colaborare cu comunitatea, care să se desfășoare în intervalul de timp prevăzut, să folosească resursele umane, materiale, financiare, informaționale disponibile și care să producă rezultate măsurabile, potrivit sursei citate anterior.

Amintim că o situație asemănătoare a fost la programul Școală după școală, cel de ore remediate, care a înregistrat întârzieri mari la plata profesorilor. Totodată, acest program nu a prevăzut fonduri pentru profesorii care au manageriat proiectul.

Spre exemplu, profesorii din Botoşani care în luna aprilie a anului trecut au desfăşurat ore remediale cu elevii afectaţi de pandemie au primit banii în luna noiembrie 2021, după cum a anunțat la acea vreme inspectorul general al Inspectoratului Şcolar Judeţean (IŞJ), Ada Alexandrina Macovei.

Ghidul solicitantului

Ordin ministru nr. 3.326/03.03.2022 care introduce prelungirea cu o zi a duratei a calendarului inițial și alte două modificări în Ghidul Solicitantului: una în privința eligibilității cheltuielilor și cealaltă în privința ponderii cheltuielilor menționate în Anexa 3 – Buget sintetic estimativ.

Informații de context

Amintim că ministrul Educației a declarat luna trecută că școlile vor putea plăti meditații pentru elevi sau le vor putea da lunar bani părinților ca să-și trimită copiii la școală, în cadrul programul de reducere a abandonului școlar: „Foarte important este că, pentru prima oară, avem o viziune integrată – eu chiar cred în acest program – prin care poți să plătești nu numai ore de meditații, poți să plătești și consiliere, și mediere școlară. Poți să-i plătești acelui elev participarea într-o tabără sau într-o excursie (…)”.

Potrivit ghidului, Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS) este implementat în cadrul Planului Național pentru Redresare și Reziliență al României (PNRR) și beneficiază de o finanțare în valoare de 543 milioane Euro.

PNRAS urmărește atingerea următoarelor obiective generale:

a) diminuarea riscului de abandon școlar în cel puțin 25% din unitățile de învățământ participante la Program în perioada 2021—2026, cu încadrarea unității de învățământ într-o categorie de risc mai mic;

b) îmbunătățirea rezultatelor obținute de elevi în cadrul evaluărilor naționale și creșterea procentului de elevi care finalizează învățământul gimnazial;

c) creșterea participării absolvenților învățământului gimnazial la Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și a ratei de tranziție de la învățământul secundar inferior la învățământul secundar superior.

Conform documentului, Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație (MATE) oferă un cadru coerent și unitar pentru detectarea, identificarea și înregistrarea timpurie și monitorizarea progresului elevilor cu risc de abandon și PTȘ. Acest cadru se bazează pe colectarea în timp real a datelor cu privire la semnalele timpurii – rezultate școlare scăzute, istoric de repetenție, absențe, comportament școlar inadecvat – care permit personalului din școli și factorilor de decizie de la nivel județean și central să coordoneze, să planifice și să implementeze măsuri adecvate și imediate de diminuare a riscurilor și problemelor identificate la nivel de elev, clasă și școală. 

România a cheltuit peste 2 miliarde de lei pentru reducerea abandonului școlar între 2012-2021

Amintim că Edupedu.ro a scris că România a cheltuit peste 2 miliarde de lei pentru reducerea cu 2 puncte procentuale a ratei de părăsire timpurie a școlii în perioada 2012-2021. Rata acestui indicator a scăzut de la 17.8% în 2012, la 15.6% în 2020. Nu a fost atins obiectivul propus în Strategia privind reducerea părăsirii timpurii a școlii în România de a înregistra valoarea de 11.3% în 2020.

• Rata de părăsire timpurie a școlii este definită ca procentul tinerilor cu vârste cuprinse între 18-24 de ani care au terminat cel mult clasa a VIII-a și care au abandonat școala în acel moment, nu au mai urmat nicio altă formă de școlarizare sau formare profesională. Se mai numește abandon școlar timpuriu.

Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar – Listă întrebări frecvente

”1. Spațiul pe care pot să-l amenajez în acest proiect poate fi o sală de clasă?

R: Da, doar dacă nu implică achiziția de mobilier școlar (acesta va face obiectul unei alte investiții prevăzute în PNRR). Astfel, poate fi achiziționat mobilier neconvențional (altul decât bănci, catedre, scaune, mese).

2. Echipa de proiect are un număr anume de membri? Cine trebuie să facă parte din echipa de proiect?

R: Nu există restricții privind numărul de membri. Singura poziție obligatorie este cea de director de proiect. Veți putea include în echipa de proiect numărul și categoriile de personal necesare pentru implementarea eficientă a intervențiilor alese.

3. Grupul-țintă estimat pe ani poate fi diferit sau trebuie sa fie același? 

R: Numărul de elevi de gimnaziu modificându-se anual, poate fi estimat diferit. Estimarea se realizează pe baza datelor incluse în SIIIR. 

4. Eșalonarea bugetului trebuie să fie în mod egal în cei 3 ani ? Pot să aloc sume mai mari în primul an, având în vedere că la început am nevoie de dotări? 

R: Nu este necesar a fi egal distribuit. Estimați costurile în funcție de nevoile concrete ale școlii și de succesiunea logică a activităților planificate. 

5. Care este numărul de cadre didactice recomandat să participe la acest proiect? 

R: Solicitantul stabilește acest număr, în funcție de activitățile previzionate. De exemplu, acolo unde este nevoie, se stabilesc activități de tip remedial, în funcție de grupul țintă, se identifică disciplinele la care se organizează activități remediale și se estimează numărul de cadre didactice necesar a fi implicate. 

6. Elevii claselor primare cu risc de abandon și/sau cu situația școlară slabă pot participa în acest proiect? 

R: Da, pot fi incluși în activități din proiect împreună cu elevii din ciclul gimnazial. A se vedea secțiunea Grupul țintă eligibil din Ghidul solicitantului. 

7. Pot să includ în proiect doamne învățătoare pentru activități remediale la clasa a V-a? 

R: Da, nu există restricții privind implicarea în activități a cadrelor didactice. Prin urmare, este posibil, în baza unui contract de muncă pe perioadă determinată, în cadrul proiectului. 

8. Efectivul de elevi la care ne raportăm pentru stabilirea bugetului este cel din anul școlar în curs?

R: Da.

9. Referitor la tabelul 3, pagina 11 a ghidului, coloana 1 se referă la toți elevii din ciclul gimnazial sau la grupul țintă? 

R: Toți elevii din gimnaziu reprezintă grupul-țintă. 

10. Activitățile detaliate se prezintă pe categoriile indicate în ghid sau doar în succesiunea logică pe care ne-o propunem?

R: În succesiune logică, dar specificați categoria de activitate. 

11. Elevii care sunt acum în clasele a IV a și a III a vor intra gradual în grupul țintă principal? 

R: Da, în anii următori. 

12. Putem plăti un profesor de sprijin pentru activități la clasă cu elevii din grupul-țintă? Școala noastră nu are profesor de sprijin, nici consilier școlar sau psiholog. 

R: Da, este posibil, în baza unui contract de muncă pe perioadă determinată, în cadrul proiectului.

13. Care este formula de calcul a ratei abandonului școlar? 

R: „Rata abandonului școlar” reprezintă diferența între numărul elevilor înscriși la începutul anului școlar și cel aflat în evidență la sfârșitul aceluiași an școlar, exprimată ca raport procentual față de numărul elevilor înscriși la începutul anului scholar”. Sursa: INS. 

14. Cum se poate plăti un specialist invitat (consilier școlar, psiholog etc.)? 

R: Contract cu prestatorii de servicii care au PFA, companii, firme, ON-Guri. 

15. Cum se va realiza plata cadrelor didactice din școală care vor desfășura activități? Cine plătește dările către stat? 

R: Plata cadrelor didactice se va realiza pentru activitățile din afara normei didactice și se va fundamenta pe formulele de calcul PCO, respectând particularitățile funcției de bază. Impozitele sunt cheltuieli eligibile, se raportează tariful brut pe oră. 

16. Pot derula activități extracurriculare profesorii pentru învățământ primar, chiar dacă grupul țintă este gimnaziu? 

R: Da, în baza unui contract de muncă pe perioadă determinată, în cadrul proiectului. 

17. Dacă Solicitantul a dotat fiecare sală de clasă cu table interactive prin proiect POC, cum putem proceda pentru a atinge cerința „Dotarea claselor inteligente, conform PNRR, include cel puțin următoarele tipuri de echipamente: tablă interactivă (display), stație mobilă pentru încărcare inteligentă, tablete/ chromebooks, router wireless, multifuncțională A4 wireless (170-600)” aferentă categoriei 3 de activități? Se poate menționa proiectul prin care școala a fost dotată cu echipamente tip table interactive și să achiziționăm celelalte tipuri de echipamente?

R: Activitățile proiectului și bugetul aferent se vor stabili pe baza unei analize – diagnoze. În consecință, echipamentele achiziționate trebuie justificate în funcție de nevoile actuale ale școlii. În plus, conceptul de Clever classroom oferă flexibilitate în achiziționarea echipamentelor și dispozitivelor IT. În cadrul categoriei de cheltuieli e) Echipamente și Software (minim 20%, maxim 25% din valoarea totală a grantului) este eligibilă și achiziționarea de abonamente de acces la platforme online, abonament internet ș.a. În estimarea necesarului de echipamente trebuie asigurat complementaritate cu proiectele prin care școala a accesat finanțare până acum.

18. Câte grupe putem forma și câți beneficiari pentru fiecare grupă, având în vedere faptul că ne încadrăm la bugetul 161.000 euro – zonă marginalizată sub 150 elevi de gimnaziu? 

R: Nu exista limitări decât în măsura încadrării în buget. Se pot constitui grupe mai mici, se pot organiza și grupe 1:1, adică profesorul poate face activități suplimentare de învățare chiar cu un singur elev, unde nevoia este mai mare. Dacă e vorba de o tabără /excursie, puteți să includeți toată școala. Deci, alegerea depinde de nevoi și de realități.”