Noua politică a Ministerului Educației din acest an este reducerea competiției între elevi, se arată într-un răspuns al secretarului de stat Florian Lixandru (PSD) la solicitarea senatoarei PSD Laura Georgescu, publicat pe site-ul Senatului României. Ministerul Educației a fost întrebat de senatoarea din Comisia de Învățământ a camerei superioare a Parlamentului care au fost studiile care au stat la baza tăierilor de concursuri școlare semnalate de Edupedu.ro pe 30 ianuarie.
În loc de a oferi studii, Ministerul Educației a răspuns în două pagini, fără nicio trimitere la vreo cercetare, că „începând cu acest an școlar, politica Ministerului Educației referitoare la competițiile adresate ciclurilor preșcolar și primar este de a nu le mai cuprinde în calendarele competiționale”. Decizia „face parte dintr-un proces început de mai mult timp, referitor la reducerea caracterului foarte competitiv al sistemului educațional din România”.
Această nouă politică publică din acest an școlar nu a fost anunțată pentru elevi, profesori și părinți de Ministerul Educației, care susține în răspunsul către senatoare că, „dacă facem o analiză realistă, fie ea și superficială, a modului în care sunt organizate competițiile în unitățile de învățământ din România, ele sunt adeseori generate mai mult de dorința adulților decât a copiilor”.
„Competiția este un subiect controversat în domeniul educației, deoarece are atât potențiale beneficii, cât și pericole pentru dezvoltarea copiilor. O competiție orientată spre creștere și nu spre rezultate îi motivează pe copii să se autoperfecționeze, să învețe să colaboreze și să se confrunte cu provocări. O competiție centrată exclusiv pe „a fi cel mai bun” afectează stima de sine a copiilor, le induce presiune și anxietate, le distruge plăcerea de învățare și îi împiedică să-și valorifice propriile talente”, se arată în răspunsul ME către senatoare – integral mai jos în articol.
- Peste 40 de concursuri școlare naționale finanțate și nefinanțate au fost tăiate de Ministerul Educației în acest an școlar și altele aproape 40 au fost tăiate din calendarele activităților educative naționale și internaționale (CAEN, acum CPEENI), după cum a notat Edupedu.ro într-o analiză pe 30 ianuarie.
- Tot Ministerul Educației a încercat să împiedice elevii de clasele primare să participe la peste 200 de etape pe țară ale concursurilor extrașcolare 2024, după cum a dezvăluit Edupedu.ro în februarie. Profesorii organizatori au avut termen să modifice pe ultima sută de metri regulamentele pentru concursurile pe care le-au pregătit încă din toamnă, conform unei adrese trimise școlilor de secretarul de stat Florian Lixandru.
Răspunsurile Ministerul Educației la mai multe întrebări ale senatoarei PSD Georgescu din 6 februarie au venit spre finalul lunii martie. Senatoarea a scris în document că „profesorii pentru învăţământ primar și învățătorii cu experiență îndelungată la catedră susțin că eliminarea concursurilor dedicate elevilor din învățământul primar din lista celor aprobate de minister va conduce la demotivarea elevilor capabili de performanțe și la scăderea interesului pentru studiul aprofundat al anumitor discipline”.
Concret, aceasta a întrebat Ministerul Educației:
- „Ce a stat la baza deciziei de a elimina concursurile la care pot participa elevii din învăţământul primar din lista concursurilor nationale şcolare ce se vor organiza și desfăşura fără finanțare din partea Ministerului Educației?
- Considerați că elevii din învăţământul primar nu ar trebui stimulați în spiritul unei competiții corecte, oneste?
- Cum veţi proceda în cazul în care veți primi informații conform cărora elevii despre care vorbim vor participa la competitii neaprobate de minister și vor avea plângeri în ceea ce privește corectitudinea acestora?
- Aveţi în vedere suplimentarea listei din anexa nr. 5 a Ordinului Ministerului Educației nr. 3469/29.01.2024 în vederea acordării posibilității elevilor din învățământul primar de a participa la competiții girate de Ministerul Educației?”
De menționat că deși întrebarea este adresată ministrului Ligia Deca, răspunsul vine de la secretarul de stat care are în responsabilitate relația cu parlamentul, Ionel Florian Lixandru.
Ce a răspuns Ministerul Educației. „O competiție centrată exclusiv pe „a fi cel mai bun” afectează stima de sine a copiilor”
În introducere, Ministerul Educației scrie că „începând cu acest an școlar, politica Ministerului Educației referitoare la competițiile adresate ciclurilor preșcolar și primar este de a nu le mai cuprinde în calendarele competiționale. Această decizie face parte dintr-un proces început de mai mult timp, referitor la reducerea caracterului foarte competitiv al sistemului educațional din România”. Ministerul Educației nu a anunțat această politică publică către profesori, elevi și părinți.
„Tendința de plasare a copiilor în situații din ce în ce mai presante prin competiție” este încurajată atât de practicile învățătorilor, cât și de presiuni făcute de părinți, susține instituția:
- „În ciuda trecerii de la notarea clasică la notarea prin calificative la primar și a promovării metodelor didactice cooperative la ciclul primar, tendința de plasare a copiilor în situații din ce în ce mai presante prin competiție, începând de la ciclul preșcolar, nu s-a diminuat. Acest lucru se datorează atât abordării pedagogice la clasă, cât și presiunii multor părinți, care își doresc doar rezultate excepționale pentru copiii lor, pe care consideră că le pot obține doar prin competiție”.
Dubla-măsură a ministerului se poate vedea în această situație prin argumentele și faptele în antiteză. Pe de o parte taie zeci de concursuri din calendarele oficiale, concursuri care ar fi generat și burse dacă erau finanțate de minister, argumentează că nu este benefică la ciclurile primar și preșcolar competiția de acest tip, iar pe de o altă parte același minister lasă nestingherite să se desfășoare în școli concursuri private, care percep taxe de înscriere sau de participare, care se fac cu profesorii din instituțiile de învățământ și care au loc tot în ciclurile primar și preșcolar.
Potrivit surselor Edupedu.ro, tăierea concursurilor a întârziat calendarele acestora și ale olimpiadelor, măsura provocând reacții în lanț – suprapuneri ale etapelor care au dus la nemulțumiri ale părinților și alte evenimente colaterale, cum ar fi două etape județene în aceeași zi sau ora de începere pentru elevii unui singur nivel de studiu, decalată la solicitarea unui părinte, cazul Olimpiadei de Geografie.
Revenind la răspunsul Ministerului Educației la solicitarea senatoarei din Comisia de Învățământ, în acesta se mai precizează că „competiția este un subiect controversat în domeniul educației, deoarece are atât potențiale beneficii, cât și pericole pentru dezvoltarea copiilor. O competiție orientată spre creștere și nu spre rezultate îi motivează pe copii să se autoperfecționeze, să învețe să colaboreze și să se confrunte cu provocări. O competiție centrată exclusiv pe „a fi cel mai bun” afectează stima de sine a copiilor, le induce presiune și anxietate, le distruge plăcerea de învățare și îi împiedică să-și valorifice propriile talente”, a continuat Ministerul Educației.
Instituția a adăugat că „școlarii mici nu sunt pregătiți emoțional să facă față eșecului sau pierderii, care pot fi traumatizante pentru ei. Competiția poate genera rivalitate, invidie, agresivitate sau izolare între copii, care își pot pierde încrederea în ei înșiși sau în ceilalți, cu efecte majore pe termen lung la copiii care nu pot gestiona astfel de traume emoțional”.
„Competiția poate fi, de asemenea, nesănătoasă dacă este impusă de adulți, care au așteptări nerealiste sau care îi recompensează pe copii doar pentru rezultate, nu pentru efort sau progres”, a continuat instituția. „Ori, dacă facem o analiză realistă, fie ea și superficială, a modului în care sunt organizate competițiile în unitățile de învățământ din România, ele sunt adeseori generate mai mult de dorința adulților decât a copiilor”, a subliniat Ministerul în răspunsul către senatoare.
Dacă participă în competiții „în care nu se pune accentual puternic pe fairplay învață să aprecieze și individualismul și egoismul”, mai atrage atenția ME:
- „Oricum ar fi prezentată, o competiție înseamnă copii care câștigă (puțini) și elevi care pierd (mulți). La copiii cu vârste cuprinse între 6 și 10 ani înfrângerea este resimțită cel mai puternic; învingătorii învață să depună mai mult efort, să își dezvolte abilitățile, iar învinșii vor percepe competiția ca pe o mare presiune, vor pierde bucuria jocului sau participării și încrederea în propriile abilități.
- Mai mult, copiii implicați de mici în competiții în care nu se pune accentual puternic pe fairplay învață să aprecieze și individualismul și egoismul. Este adevărat că și competiția are un rol important în dezvoltarea copiilor, dar aceștia pot fi stimulați să devină mai buni in ceea ce fac și prin colaborare”.
„(…) Cooperarea și colaborarea îi provoacă pe copii să se cunoască mai bine pe ei înșiși și pe ceilalți, să descopere și să valorizeze punctele tari și abilitățile fiecărui membru ale echipei, lucrând împreună dezvoltă empatia, toleranța, spiritul de echipă, încrederea și generozitatea.
Lucrul în echipe sau grupuri mici se centrează pe cooperare, dar poate conține și o doză de competiție. Tipul de competiție pe care dorim să îl încurajăm la ciclul primar este competiția copiilor cu ei înșiși, astfel încât să îi provocăm să devină în fiecare zi mai buni, fără ca o comparație cu ceilalți să le afecteze major stima de sine”, subliniază Ministerul Educației.
„Orice cadru didactic din România are dreptul de a organiza orice fel de activitate școlară și/sau extrașcolară, în condițiile legii, inclusiv concursuri. În România se organizează anual mult mai multe concursuri decât cele cuprinse în calendarele competiționale ale Ministerului Educației. (…) Nu există un monopol al Ministerului Educației asupra competițiilor școlare și extrașcolare”, se mai arată în adresă.
„Cuprinderea în calendare vine cu o serie de limitări, dar și de beneficii. Există instituții care implementează proiecte de înaltă calitate, care nu au fost cuprinse niciodată în calendarele Ministerului Educației. În cazul în care vor exista petiții la Ministerul Educației referitoare la incorectitudinea unor competiții derulate în afara calendarelor, dacă au fost încălcate drepturi ale elevilor și/sau ale cadrelor didactice, se vor aplica prevederile legale în vigoare. În prezent, Ministerul Educației nu intenționează modificarea anexelor din OME nr. 3469/2024”, conchide instituția.
DOCUMENT Răspunsul integral al ME către senator:
Ce concursuri au fost tăiate
Dacă în 2023 erau 161 de concursuri școlare naționale organizate fără finanțare de Ministerul Educației, anul acesta sunt puțin peste 130. Dacă în anul școlar 2022-2023 erau 70 de concursuri organizate cu finanțare de Ministerul Educației, anul acesta sunt puțin peste 50, conform calendarelor și listelor publicate de Ministerul Educației.
Tăieri au fost și la activitățile educative naționale și internaționale – CAEN. Sunt cu aproape 40 de concursuri mai puțin.
Mai exact, din lista activităților educative naționale și internaționale care se desfășoară în România în anul școlar 2023-2024, fără finanțare din partea Ministerului Educației, au dispărut 22 de competiții față de anul școlar trecut.
Din lista activităților educative naționale și internaționale din anul școlar 2023-2024, desfășurate cu finanțare din partea Ministerului Educației, 17 competiții nu se mai regăsesc, la o comparație cu lista din anul școlar 2022-2023.
- În același timp, în mod contrariu la cele susținute de Minister, sunt cu 160 mai multe concursuri regionale și interjudețene în acest an școlar decât anul școlar trecut, potrivit listelor publicate de Ministerul Educației luni, 29 ianuarie.
Cine a tăiat concursurile școlare. Din comisie, un reprezentant al unei reviste care după numire a publicat un interviu cu Ligia Deca, fără întrebări incomode sau de urmărire
Potrivit surselor Edupedu.ro, decizia de înființare a comisiei de tăiat concursuri a fost dată în luna martie a anului 2023. Fac parte din comisie 21 de membri, dintre care 8 din Ministerul Educației, 5 din universități și restul din școli, inspectorate școlare și asociații.
Iată cine sunt cei care au decis selecția olimpiadelor școlare 2024, potrivit componenței comisiei obținute de Edupedu.ro:
- Florian Lixandru – Ministerul Educației, Secretar de Stat Învățământ Preuniversitar – Președinte
- Mihaela Tania Irimia – Ministerul Educației, Direcția Generală Învățământ Preuniversitar – Vicepreședinte
- Alexandru Szepesi – Ministerul Educației, Direcția Minorități – Vicepreședinte
- Daniela Călugăru – Ministerul Educației, Direcția Generală Învățământ Preuniversitar – Secretar științific
- Alexandra Tudor – Ministerul Educației, Direcția Minorități – Secretar științific
- Sorin Spineanu-Dobrotă – Ministerul Educației, Centrul Național de Politici și Evaluare în Educație – Secretar științific
- Eugen Stoica – Ministerul Educației, Direcția Generală Învățământ Preuniversitar – Membru supleant
- Monica Ioniță – Ministerul Educației, Cabinet Secretar de Stat – Membru supleant
- Ildiko Szocs – Colegiul Național „Bethlen Gabor” Aiud – Membru
- Constantin-Alexandru Manda – Asociația pentru Valori în Educație AVE – Membru
- Mirela Ștețco – Federația Coaliția pentru Educație – Membru
- Simona Butnaru – Universitatea „Al. I. Cuza” Iași – Membru
- Mariana Arnăutu – Fundația World Vision România – Membru
- Maria Ștefănie – Inspectoratul Școlar Județean (ISJ) Hunedoara – Membru
- Mihaela Daniela Cîrstea – Colegiul Economic „Virgil Madgearu” București – Membru
- Laurențiu-Dan Milici – Universitatea „Ștefan cel Mare” Suceava – Membru
- Oana Monica Moșoiu – Universitatea din București – Membru
- Marius Cristian Pană – Academia de Studii Economice București – Membru
- Eugenia Pașca – Universitatea Națională de Arte „George Enescu” Iași – Membru
- Sorin Ivan – Tribuna Învățământului – Membru.
- Anca Stamin – Salvați Copiii România – Membru
Este prima comisie care conține și un reprezentant al unei reviste, din mandatul Ligiei Deca, cel puțin, iar ordinul de ministru pentru numirea acestor membri a fost semnat de ministru, nu prin delegare, conform surselor Edupedu.ro.
Câteva luni mai târziu după decizia de includere în comisie, în publicația respectivă a apărut un interviu extins cu ministra Ligia Deca, semnat chiar de Ivan. Interviul nu conține nicio întrebare incomodă sau măcar una de urmărire, iar toate fotografiile folosite pentru ilustrația interviului au fost oferite de echipa de comunicare a ministrei, conform publicației.
R.P.
Raluca Pantazi
Redacția
19 comments
Ciudată comisie, mai ales că din ea face parte tocmai o duamnă Mirela care susține exact ce interzice: testarea elevilor https://www.romaniapozitiva.ro/bucuresti/lansarea-volumului-testarea-standardizata-in-educatie/
***Referitor la Evaluarea Națională
Personal susțin acest tip de evaluare din mai multe considerente:
1. îi pregătește pe copii, încă de mici cu acest tip de examen, care de altfel este foarte asemănător cu cel de la Capacitate de la sfârșitul clasei a VIII_a. Copiii nu au decât de câștigat. El se desfășoară (sau ar trebui să se desfășoare) într-un cadru legal/metodologic asemănător.
2. îl ajută să conștientizeze că, de fapt, finalitatea a ceea ce face, este testarea în sine și achiziția de competențe de bază necesare trecerii prin orice sistem de învățământ (citit, socotit, scris, logigă, gândire critică).
Prin întâlniri individuale cu părintele și copilul, profesorul responsabil de diseminarea rezultatului, trebuie să emită un mesaj clar din care să reiasă dacă copilul a atins sau nu competențele nivelului (II, IV, VI) și ce trebuie remediat). Este o etapă de problematizare și de căutare de soluții pentru reușita elevului care trebuie să fie în centrul procesului educațional, căreia mulți nu îi înțeleg necesitatea și impactul. Lucrurile trebuie văzute în perspectivă, pe termen lung, nu cu impact imediat și notat/marcat (Eu ce notă am primit?) Nu nota ar trebui să fie importantă, ci parcursul care duce la rezultat/la competență.
3. acest tip de examen îl ajută pe fiecare copil în parte să aibă șanse egale la educație, să fie participativ în clasă, să își vadă progresul mai ușor, nu să fie marginalizat și desconsiderat de colegii care au obținut diplome și performanțe deosebite.
Concursurile vizează performanța și afectează stima de sine, Evaluările Naționale clădesc (sau ar trebui să construiască încredere și dorința de a face reuși, de a deveni mai bun raportat la sine, la criteriile de evaluare și nu la ceilalți). EN se adresează tuturor copiilor dintr-o clasă, îi include pe toți; toți își găsesc locul in această evaluare. Și au la sfârșit satisfacția că au participat la un mare concurs național, alături de colegii lor.
Ministerul are dreptate. Este prea multă concurență în școlile noastre (de multe ori obținută cu taxă de participare și medalii care cresc mândria și ignoranța celor care își permit să plătească aceste concursuri). Sau mai mult, aceste concursuri cresc nivelul de frustrare al copiilor care după ore îndelungate la teme, sunt forțați efectiv de părinți, să mai stea încă minute bune la masa de scris pentru a se pregăti pentru un concurs sau olimpiadă care, la nivel practic și comportamental, are prea puțin impact.
În plus, sunt prea multe. Se pune presiune pe cei mai buni să participe la 3-4 deodată fără ca copilul să își fi manifestat neapărat interesul. Este pus, de multe ori în situația să renunțe la pregătirea de bază pentru șsoală ca să participe la aceste concursuri. Ele nu sunt absolut necesare unui sistem de învățământ care își dorește să ofere șanse egale, copii colaborativi și atenți cu aproapele, cu respect și valori sănătoase – de acceptare, de iubire, de înțelegere, de dorință pentru o lume mai bună, fără războaie, fără conflicte.
Concurența este bună atâta timp cât este constructivă (ex. lucrăm în echipă ca să construim un pod mai rezistent decât echipa adversă) și dacă are impact /rezultate care revărsându-se asupra celorlalți, asupra comunității, sunt benefice, aduc valoare. În momentul în care această concurență se centrează doar pe sine, pe EU am câștigat, eu sunt important, eu sunt CENTRUL pământului, diploma/rezultatul nu face decât să crească valori nedorite: mândria, orgoliul, egoismul, nepăsarea, îngâmfarea care nu au nimic de-a face cu stima de sine și valorizarea sau creșterea personală alături de ceilalți și/sau cu ajutorul lor.
Și încă ceva, participând la mai multe concursuri, rezolvând mai multe probleme sau exerciții, antrenându-ne să fim mai deștepți, ar trebui să fim mai inteligenți emoționali, să avem relații mai sănătoase, mai amiabile, mai tolerante cu cei din jur, nu-i așa? Din păcate, nu se observă, în școli o schimbare a relațiilor între copii și a atmosferei de conflict sau de violență, o relație profesor-elev mai colaborativă și mai umană, la câte concursuri de logică și inteligență avem!
Ați făcut foarte bine.
Profesorii și elevii sa se ocupe de conținutul materiei ,nu de diplome și adeverinte.
Referitor la evaluările claselor 2,4,6,acestea nu au nicio finalitate.Prin urmare ,ori se introduc noi reguli ori se exclud.
Continuati
Dacă ținem seama de presiunea pusă pe elev ,afectarea stimei de sine și faptul că elevii la această vârstă nu sunt pregătiți emoțional pentru astfel de concursuri eu propun ministerului să renunțe la evaluarea națională de la clasele a 2-a și a 4-a care oricum nu are nici o relevanță și finalitate.La clasa a 2 a copiii sunt mult prea mici pentru aceasta evaluare.Chiar și la clasa a 4-a.Invatatorul de la clasa știe care este nivelul fiecărui elev și ce mai are de recuperat cu fiecare.Doar concursurile trecute în calendar se elimina pentru că să nu se mai dea bani pentru a veni in sprijinul organizării acestora.Eliminati atunci și testele de evaluare națională.Elevii sunt evaluați la clasa.
concursurile de la vârsta preșcolară, indiferent că sunt sau nu cu bani, sunt cu itemi holistici și au rolul de a-i forma copilului conduita potrivită pentru următoarele “adevăratele și serioasele” examene. Nu am văzut să se facă mare tam tam de rezultate, dimpotrivă se iau foarte ușor, ca o simplă evaluare de sistem, un pic mai obiectivă decât o face educatoarea la grupă. De obicei toți copiii sunt recompensați. La fel la ciclul primar, învățătoarea comunică în privat părinților punctajul obținut. Dar…. vă pun o întrebare, e oare formativ, pe termen lung, să pui pe aceeași treaptă, la fel de bine pregătiți toți copiii, pe principiul egalității și minunatei corectitudini autodeclarați? Sau de fapt, la nivel înalt, ne place să visăm, declarând cât de mult ne pasă de copiii? Păi, dacă vă pasă, dați-le șanse egale, burse și condiții mai bune de învățare cu adevărat!
Iohannis a făcut o treabă minunată pentru învățământul românesc. O Românie educată!
Ar fi foarte bine să-l exportăm la Președinția Uniunii Europene.
Să educe și Europa.
Europa, nu-l rata, nu știi ce pierzi!
De ce se mai susține examenul de titularizare sau de angajare in orice alt domeniu? Propun eliminarea lor. Stresează, obosesc. (!!!!) Să se angajeze pe sistemul P.I.L.E. Cel mai bun! The Best!( pentru vorbitorii de engleză!!!). Când va învăța copilul de azi, adultul de mâine să își gestioneze eficient emoțiile? La examen! veți răspunde. Care Cum? Să scoatem și evaluarea de la a 8-a și examenul de Bacalaureat. Ce o fi vrut și Spiru Haret să demonstreze cu acest examen de Bacalaureat? Auzi, tu : laureat. Pentru mulți nu semnifică nimic, dar de fapt este atingerea competențelor adolescentine spre maturitate. La noi, la români, nimic nu e bun. Totul e greșit. Să facem homeschooling, să transformăm copiii în niște inadaptați, să nu cunoască viața reală și faptul că viața este o luptă, ci nu doar o cocoloșire și primire de pomeni. Trăiască, trăiască! Cine? Ei și-a lor,… bine!
Romania lucrului bine făcut
Jalnic!!
Foarte bine! De-ar fi așa..De multe ori se pune presiune prea mare pe copii atât din partea profesorilor, cât SI din partea părinților.. Concursuri fara număr, sute de probleme SI exercitii de rezolvat, copii obositi peste măsură. Le luăm dreptul la copilărie!!
Cea mai buna decizie . Invatamintul trebuie sa fie o oaza de liniste egalitate unde copiii sa se dezvolte normal fara presiune si stres fiecare elev are nevoile lui .
Problema este că:
organizatorii (Ministerul Educației + etc.) NU oferă o diplomă de participare copiilor care nu s-au clasat pe primele 3 locuri sau o sticlă cu apă (suc) de 0,5 l., pentru că spun Nu avem bani, (dar avem bani pentru lalele și narcise (etc.) în rondurile stradale)
Pe principiul concursurile propuse de profesori prin CAEN, CAER, CAEJ aprobate de MINISTERUL vostru NU sunt bune dar cele organizate in parteneriat cu VOI si aprobate tot de voi cum ar fi LuminaMath, mărețul Comper, Gazeta și câte si mai câte sunt bune si trebuie organizate.
Când vă spun ca vor sa privatizeze evaluarea extrașcolară (pt început) nu mă credeți.
Ce aveți cu Comperul? De ce nu ii luați în seamă pe “Micii Olimpici?”, “Formidabilii”- concursuri INTERNAȚIONALE cu taxă? Sau astea vă plac, nu-i așa? Că sunt pe bani.
Foarte bine că au fost eliminate.Ar trebui să se mai facă și școală.Elevii care participă la aceste așa zise concursuri lipsesc de la școală pentru a se pregăti.Se întâmplă ca în timpul orelor profesorul să se ocupe de cei 2-3 elevi care participă la olimpiadă ,restul având sarcină să citească lecțiile din carte.
La clasele I-IV toți elevii sunt obligați(se spune că nu)să participe la concursuri pentru că în funcție de numărul participanților și rezultate (care uneori întâmplător sunt foarte bune) se obțin diplome care îi folosește învățătorului -spor salariu.Sunt concursuri cu bifare și unii chiar de nu știu nimic pot să nimerească și încep felicitările…..
Din ce am observat e exact invers. Profesorii se ocupă mai mult de clasă, și e normal să fie așa, iar cei care participă la olimpiade nu lipsesc de la școală pentru pregătire, aceasta făcându-se după orele de program. Asta din observațiile mele restrânse, având 2 copii școlari. Poate că în alte părți este altfel.
În ce privește grilele, ar trebui să fie într-un procent mai mic în stabilirea notei la un examen, din anumite motive, pe care nu le mai detaliez aici, le-am explicat în alt context.
Dar totuși, este exagerat să susții că din întâmplare poți nimeri răspunsurile corecte și să obții felicitări.
Probabilitatea la 1 exercițiu cu 5 variante de răspuns este de 20%, la 2 exerciții este de 4% deja, iar de aici încolo, evident, scade mult sub 1%.
Asa este, invatatorii se ocupa mai mult de copiii din clasa decat sa faca pregatire suplimentara pentru concursuri. Cine face pregatire suplimentara o face mai degraba cu altcineva (care uneori implica si costuri).
Copilul meu participa la concursuri, este la un mare colegiu national dintr-un mare oras al Romaniei si nimeni nu se ocupa de el special in clasa, si nici nu lipseste de la scoala. La fel si toti ceilalti pe care ii stiu, care doresc performanta.
Este adevărat ce scrie Ministerul, iar, in special în învățământul preșcolar, concursurile și competitivitatea nu-au sensul, deoarece, mai târziu, sunt generatoare ale acelui fenomen numit bullying, care a luat amploare foarte mare în ultimii ani.
Copiii care nu sunt capabili sa înțeleagă sensul stimulativ al concursurilor, mai ales la vârsta când ei sunt încă în formare, vor experimenta sentimentul de invidie și chiar ura fata de un coleg perceput ca mai bun decât el, generând conflicte inutile în scoli.
La vârsta prescolara se pune accentul pe dezvoltarea holistica a copilului și nu pe excelenta intr-un anumit domeniu, deoarece la aceasta vârsta niciun copil nu este suficient de competent pentru a i se putea decide vocația intr-o anumita meserie.
Tendința europeana este de a dezvolta spiritul de colaborare, lucrul în echipa și stima de sine a copilului înainte de a fi etichetat intr-un fel sau altul.
Alt specialist…
Dar de testarea copiilor cu aptitudini muzicale pentru Liceul de are, care se dă în grupa mare,ce ziceți? Ești obligat, practic sa îi spui copilului că dacă nu se situează în primii 50, nu intră la liceu sau dacă nu ia 100 de puncte, nu își poate alege instrumentul. Am pățit asta noi ( 89 de puncte) și e foarte greu. Am fost obligați să facem vioara,chiar dacă fetița își dorea foarte mult, pian.