Săptămâna trecută “a fost un moment important în evoluția proiectului laserului de la Măgurele, aprobarea de către Guvern a intenției României de a face parte din consorțiul care va administra această infrastructură de cercetare foarte importantă”, a anunțat ministrul Cercetării, Ciprian Teleman. Memorandumul aprobat de Executiv prevede, însă, acceptarea României ca membru observator, ceea ce ar însemna că nu vom avea dreptul de vot în Adunarea Generală a ELI-ERIC. Excluderea României din Consorțiul ELI-ERIC este o premieră europeană, spune pentru secretarul de stat Dragoș Ciuparu.
Până acum, nu a mai existat un caz în care o țară fondatoare a unui astfel de proiect de cercetare să nu fie acceptată în calitate de membru-gazdă în cadrul unui ERIC format special pentru gestionarea științifică a infrastructurii din țările fondatoare, a explicat pentru Edupedu.ro Dragoș Ciuparu, secretar de stat.
Pentru a putea face parte din consorțiul ERIC, România a depus un memorandum pentru a fi acceptată ca membru observator, ceea ce ar însemna că nu vom avea dreptul de vot în Adunarea Generală a ELI-ERIC. Memorandumul a fost prezentat miercurea trecută în ședința de Guvern de ministrul Cercetării, Ciprian Teleman. Documentul prevede nominalizarea lui Valentin Sorin Costreie, consilier de stat al premierului, și a unui reprezentant din cadrul Ministerului Cercetării, ca delegați în Adunarea Generală a ELI-ERIC.
Ministrul Cercetării, Ciprian Teleman, a transmis duminică seara că Guvernul a aprobat săptămâna trecută memorandumul privind intenția României de a face parte din consorțiul care va administra această infrastructură de cercetare. „Urmează ca la sfârșitul săptămânii viitoare, probabil, să fie un vot în comitetul Consorțiului și sper la un vot pozitiv. A fost un dosar blocat 2 ani de zile, acum am lucrat în echipă cu Președinția României, Guvernul și miercuri dl Sorin Costreie, consilier de stat în guvernul României a avut o intervenție foarte bună în comitetul consorțiului care ne duc e un pas înainte în acest proiect. De asemenea, colegii din minister, consiliul consultativ pentru cercetare-dezvoltare, condus de domnul academician Zamfir, a dat un aviz pozitiv și, de asemenea, consiliul de administrație al Institutului de Fizică Horia Hulubei“, a spus ministrul Cercetării.
Consorțiul European de Infrastructură de Cercetare (ERIC) Extreme Light Infrastructure (ELI) a fost format anul trecut, în luna mai 2020 fiind depusă la Comisia Europeană propunerea de formare a consorțiului care a exclus în premieră România dintre membri. Concret, Cehia și Ungaria au depus la executivul european cerere să formeze ERIC fără România.
Secretarul de stat Dragoș Ciuparu a declarat pentru Edupedu.ro că „înțeleg că au fost discuții tensionate încă din 2018, care au coincis cu rezilierea contractului cu EuroGammaS. De asemenea, se pare că a fost o comunicare defectuoasă între Comisia Europeană și România în 2019. Aparent, Guvernul României nu a răspuns la solicitările Comisiei și așa am intrat sub radar. Ne-am trezit cu faptul împlinit în luna martie 2020. Nu putem decât specula ce au avut în vedere când au făcut pasul fără România, cert este că nu ne-au informat, au preferat să meargă înainte cu ELI-ERIC înainte să discute cu autoritățile române. Când ne-am trezit cu aplicația pentru noul ELI-ERIC depusă la Comisia Europeană în martie 2020, am făcut demersuri imediat, am informat Comisia că este inexplicabil pentru noi faptul că am fost excluși din acest proces.
Comisia ne-a îndemnat să deschidem discuții cu statele membre care au depus aplicația, ceea ce am și făcut, am avut întâlniri în iunie-iulie, am explicat că vrem să facem parte din acest ERIC, însă ei ne-au spus că procesul de negociere, care a durat vreo 8 luni, este încheiat și că nu îl mai reiau pentru a include și România ca membru-gazdă. În acest caz, singura soluție a fost să solicităm statutul de observator fondator. În septembrie 2020, ca membri observatori erau trecuți Marea Britanie și Germania, între timp Marea Britanie a dispărut și a apărut Bulgaria. Într-adevăr nu este în spirit european ceea ce s-a întâmplat, le-am spus asta și colegilor din Cehia și Ungaria, dar lucrurile iată că au mers în direcția asta, toate țările membre ale ELI-ERIC au refuzat constant propunerea noastră”, a explicat Ciuparu pentru Edupedu.ro.
Chiar dacă România depune acum cerere pentru calitatea de observator în cadrul Consorțiului care va decide cum se împart fondurile și proiectele de cercetare între statele membre, cererea aceasta poate fi refuzată.
În calitate de observator, România nu mai trebuie să contribuie la noul ERIC financiar, însă trebuie să întrețină din fonduri proprii infrastructura de la Măgurele, care în momentul de față include doar cel mai puternic laser din lume, fără echipamentul gamma.
„La estimările noastre, în momentul de față, vorbim de aproximativ 30-35 de milioane de lei fără sistemul gamma”, a spus Ciuparu.
România poate să devină membru gazdă dacă reușim să negociem cu statele membre ELI-ERIC în acest sens. „Procesul se poate finaliza mai repede de trei ani, iar la final am avea mai multe opțiuni: să fim membru gazdă, partener strategic sau să fim observator. Noi ne-am dori să rămânem parte a procesului”, a mai spus Ciuparu.
DOCUMENT Textul memorandumului adoptat în Guvern:
„La nivel național, participarea României la Consorțiul European pentru Infrastructura de Cercetare “Extreme Light Infrastructure” –ELI-ERICa fost aprobată în iunie 2016, printr-un Memorandum semnat de Prim-ministrul și Președintele României. Prin acest Memorandum, s-a aprobat participarea României la ELI-ERIC în calitate de stat membru gazdă.
În aceste condiții, în anul 2020, Ministerul Educației și Cercetării a inițiat Memorandum-ul cu tema: Actualizarea poziției României cu privire la participarea la infrastructura pan-europeană de cercetare Extrem Light Infrastructure (ELI) și a mandatului reprezentanților României în vederea participării la viitoarea organizație ELI-ERIC. Memorandum-ul a fost avizat de Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Fondurilor Europene, semnat de Prim-ministrul și de Președintele României,
În baza acestui memorandum, reprezentantul Special al Guvernului României, domnul Consilier de Stat Valentin Sorin Costreie, împreună cu reprezentanți ai IFIN-HH, ai Guvernului, ai ministerelor implicate (MEC, MAE, MFE) și ai Administrației Prezidențiale, au intensificat discuțiile diplomatice cu părțile implicate militând, în continuare, pentru participarea României la ELI-ERIC în calitate de stat membru gazdă. La cererea reprezentaților români, ELI-DC a pus la dispoziția părții române o versiune actualizată a propunerii de statut ELI-ERIC, care a fost analizată de reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării, în ultimul trimestru al anului 2020.
În urma analizelor efectuate în cadrul Ministerului Educației și Cercetării, au fost semnalate o serie de prevederi dezavantajoase și vulnerabilități ale proiectului de statut, aspecte care, alături de refuzul repetat al partenerilor externi de a se reveni la opțiunea includerii României ca membru gazdă, conduc la necesitatea unei repoziționări a României în ceea ce privește calitatea în care va participa în ELI-ERIC.
Proiectul IMPULSE
În paralel, pentru sprijinirea fazei de tranziție a ELI către o singură entitate, se derulează proiectul IMPULSE, finanțat de Comisia Europeană, cu un buget de aprox. 20 milioane euro, sub forma unui grant finanțat din bugetul Programului Orizont 2020. Proiectul IMPULSE este menit să sprijine accelerarea tranziției spre faza operațională și sustenabilitatea instalațiilor ELI în cadrul ELI-ERIC. El este coordonat de ELI-DC și are ca parteneri organizații din Republica Cehă, România, Ungaria, Germania, Italia, Spania, Portugalia, Marea Britanie și Grecia”.
Argumentele Guvernului României pentru alegerea statutului de observator fondator la ELI-ERIC:
„Deși au fost realizate eforturi deosebite de către partea română în relație cu serviciile Comisiei Europene și membrii fondatori ai ELI-ERIC, aceștia din urmă nu au oferit posibilitatea de a opta, în acest moment, pentru statutul de Membru Gazdă ci doar de a adera la ELI-ERIC ca Observator (într-o primă variantă) sau de a participa prin intermediul ELI-NP-ca Partener Strategic-în acest caz, fără ca România să fie membru al ELI-ERIC (într-o a doua variantă).
Deși nu reprezintă una dintre variantele propuse de membrii fondatori ELI-ERIC, rezultatul discuțiilor purtate la finalul anului 2020 – începutul anului 2021 a condus spre alegerea opțiunii de Observator Fondator pe baza următoarelor argumente, conform prevederilor din statut:
- Observatorii Fondatori au dreptul de a numi până la 2 reprezentanți care să participe la Adunarea Generală și la Comitetul Administrativ și Financiar (art.17 alin. (4) . Deși nu au drept de vot, reprezentanții Observatorului Fondator pot fi informați, astfel, în mod direct, în legătură cu problemele și activitățile ELI-ERIC;
- Fiecare Observator Fondator poate numi o Entitate Reprezentantă (art. 21 alin (2), la fel ca oricare alt Membru. Entitatea Reprezentantă realizează activitățile în numele Membrului, în legătură directă cu scopul și activitățile ELI-ERIC(art. 15 alin (2)). Astfel, înțelegem că și Entitatea Reprezentantă a Observatorului Fondator, ar putea fi conectată la activitățile ELI-ERIC;
- Observatorii Fondatori nu plătesc taxă (art. 17 alin (2) și Anexa 2);
- Observatorii Fondatori sunt acceptați pentru o perioadă de trei ani, în cazuri excepționale putând să prelungească acesta perioadă (art. 17 alin (1)). Astfel, au un răgaz de trei ani pentru a decide dacă este în avantajul lor să adere la ELI-ERIC.
În cazul în care aleg să adere la ELI-ERIC, trebuie să notifice Adunarea Generală cu cel puțin 6 luni înainte de încheierea celui de al treilea an financiar complet.”
Foto: Facebook ELI-NP