Partidul lui Cioloș își anunță prioritățile în educație, pe care spune că le va avea în vedere dacă ajunge la guvernare: siguranța elevilor, depolitizarea educației și creșeterea calității actului didactic. Planurile PLUS pentru Educație sunt cuprinse în documentul de politici descris de autori ca “punctul de plecare în pregătirea unei guvernări participative pentru perioada 2021 – 2024”, publicat de G4Media.ro.
PLUS detaliază urgențele pe care și le stabilește ca obiective în domeniul educației și lansează 2 teme de dezbatere.
De remarcat că din documentul PLUS lipsește “Cercetarea” ca domeniu separat pentru care partidul lui Cioloș să aibă măsuri urgente. Singurele menționări sunt vagi și propun “impulsionarea investițiilor în Cercetare-Dezvoltare-Inovare (CDI)”, “crearea unei baze naționale de date cu acces deschis, inclusiv pentru investitori potențiali, care să centralizeze produsele și serviciile disruptive, precum și tehnologiile cheie (KET) emergente în România care să ducă la investiții private strategice (consorții internaționale)”, “creșterea finanțării publice (GERD) pentru cofinanțarea inovării în sectorul privat” și “impulsionarea activității de valorificare a cercetării la nivelul universităților și a institutelor de cercetare”.
Printre urgențele PLUS pentru Educație se numără:
- începerea reabilitării în primele 6 luni de guvernare a peste 3.000 de școli și grădinițe care funcționează în spații neconforme din punct de vedere sanitar sau al siguranței la incendiu și cutremur
- asigurarea transportului în siguranță pentru toți elevii care fac naveta școlară
- dezvoltarea programului ‘Educație pentru sănătate’ pe parcursul învățământului primar și gimnazial: aici PLUS nu spune dacă are în vedere transformarea opționalului existent în prezent în materie obligatorie
- Reluarea concursurilor naționale pentru directorii de școli și licee început în guvernarea
tehnocrată, în 2016 - Reorganizarea inspectoratelor școlare și eliminarea factorului politic
- Implementarea mecanismului de guvernanță intitulat ‘Școala autonomă’ pentru unitățile
școlare care îndeplinesc condițiile de competențe și resurse la nivel local, cu descentralizarea unor funcții
La măsura urgentă intitulată “creșterea calității actului pedagogic”, PLUS își fixează ca obiectiv “demararea unui program național de formare continuă a cadrelor didactice”, în condițiile în care Ministerul Educației derulează în prezent cel mai mare proiect de formare a cadrelor didactice, CRED, inițiat în 2016 chiar de ministrul tehnocrat Adrian Curaj în timpul guvernării Cioloș.
La același capitol, PLUS vorbește despre “promovarea continuă în cadrul universităților a carierei pedagogice”, dar nu scoate un cuvânt despre Masteratul didactic, boicotat masiv de universități și sindicate și anunțat recent ca una dintre marile datorii ale societății față de elevi chiar de către Mircea Dumitru, și el fost ministru al Educației în guvernul Cioloș.
Pe lângă cele 3 urgențe identificate de PLUS, partidul lui Cioloș lansează în dezbatere și două teme: “cum pregătim și atragem mai mulți educatori și profesori bine pregătiți?” și “Ce trebuie sa învețe copiii noștri astfel încât să fie pregătiți pentru meseriile viitorului?”
De precizat că toate aceste discuții la care invită partidul lui Cioloș vin după alte ample dezbateri concretizate în două viziuni pe educație: Una de la Cotroceni, lansată de președintele Klaus Iohannis, și alta a fostului ministru al educației Ecaterina Andronescu.
Măsurile “urgente” în Educație, propuse de PLUS pentru guvernare:
-
1. Siguranța elevilor
“Intervenția de urgență asupra tuturor școlilor care funcționează în spații neconforme din punct de vedere sanitar sau al siguranței la incendiu și cutremur (peste 3.000 de unități școlare inventariate și expertizate de Banca Mondială care se află în această situație).
Demararea, în primele șase luni de guvernare, a achizițiilor pentru reabilitarea tuturor acestor unități, oferind cadrul de concurență loială pentru toate firmele românești din diaspora care activează în domeniul construcțiilor și amenajărilor de a participa în aceste licitații.
Suplimentarea fondurilor pentru asigurarea transportului în siguranță pentru toți elevii aflați la distanță de unitățile de învățământ.
Dezvoltarea programului ‘Educație pentru sănătate’ pe parcursul anilor de învățământ primar și gimnazial, care să includă componente de informare preventivă și educație pentru siguranță și evitarea pericolelor, cu referire la toate pericolele la care pot fi expuși elevii – agresivitate și cazuri de bullying, fumatul, utilizarea unor substanțe narcotice și ilegale, dar și pentru a face față la situații de risc de incendiu, cutremur sau inundație.
-
2. Depolitizarea educației
Reluarea concursurilor naționale pentru directorii de școli și licee început în guvernarea tehnocrată, în 2016, pe criterii de merit și competență.
Reorganizarea inspectoratelor școlare și eliminarea factorului politic din ocuparea funcțiilor de conducere din inspectorate.
Implementarea mecanismului de guvernanță intitulat ‘Școala autonomă’ pentru unitățile școlare care îndeplinesc condițiile de competențe și resurse la nivel local, cu descentralizarea următoarelor funcții:
– angajarea resursei umane și evaluarea cadrelor didactice;
– acordarea gradației de merit/salariu de merit/stimulente materiale,
– gestionarea fondurilor financiare,
– numirea managerului de instituție.
-
3. Creșterea calității actului pedagogic
Demararea unui program național de formare continuă a cadrelor didactice pentru învățământul preuniversitar prin pregătirea a peste 10 000 de formatori (Casa Corpului Didactic, ONG-uri și companii partenere) și implementarea sa începând cu primul an de guvernare.
Demararea unui program național de reabilitare a statutului și a prestigiului cadrului didactic implicat în educația din România și promovarea continuă în cadrul universităților a carierei pedagogice de învățământ preuniversitar și universitar.
Demararea unui proces de actualizare a programei educaționale, inclusiv pentru învățământul vocațional, la standarde europene.”
Teme de dezbatere pentru Educație, propuse de PLUS
Urgențele din Educație sunt urmate, în documentul PLUS, de următoarele teme de dezbatere.
“Pregătirea și performanța profesorilor: Meseria de profesor, în special pentru învățământul preuniversitar, este neatractivă și neapreciată. Astfel, numărul de profesori noi și bine pregătiți care intră în sistemul educațional este în scădere, actul educațional este adeseori de slabă calitate și pregătirea de calitate se desfășoară adesea în afara instituțiilor de învățământ.
Temă de dezbatere: cum pregătim și atragem mai mulți educatori și profesori bine pregătiți, care își fac meseria bine și care rămân în sistemul educațional, inclusiv în mediul rural? Cum transferăm învățământul „la negru” (meditații, ore suplimentare) înapoi în sala de curs și cum evaluăm performanța profesorilor?
Reforma programei educaționale: Sistemul de educație din România este învechit și ineficient în a pregăti copiii pentru meseriile viitorului. Reforma educației presupune și actualizarea, la standarde europene, a curriculei educaționale, nu doar pentru a forma competențe pentru piața muncii, ci și pentru a crește o nouă generație de cetățeni informați, activi și responsabili.
Temă de dezbatere: Ce trebuie sa învețe copiii noștri astfel încât să fie pregătiți pentru meseriile viitorului? Cum actualizăm curricula educațională astfel încât să formăm noi generații care să profite de oportunitățile societății viitoare și care să poată să se integreze pe piața forței de muncă?”
Citește și: