DOCUMENT Îmbrâncirea între elevi este considerată o formă ușoară de abuz fizic, poreclirea – abuz emoțional, iar fluierăturile și semnele obscene sunt forme grave de violență în școală – sesiune de formare a directorilor de școli din Iași

Cei 268 de directori de grădinițe, școli și licee din Iași au aflat care sunt formele de abuz ușor și grav care se pot petrece în școală atât între elevi cât și între elevi și profesori și cum pot fi gestionate. De exemplu, îmbrâncirea este considerată abuz ușor, dacă un elev este obligat să mânânce un aliment care ar putea conține alergeni sau este păcălit că un aliment nu reprezintă un risc se încadrează în noţiunea de abuz fizic. Amintim, sesiunea de formare a fost organizată de Inspectoratul Școlar Iași la cererea Ministerului Educației, care a solicitat ca până la 31 martie 2024, toți directorii din țară să știe cum se aplică procedura de management a cazurilor de violență. Procedura de management a cazurilor de violență în școlile din Iași poate fi descarcată de la finalul articolului.

• Potrivit procedurii, părinții pot sesiza ISJ atunci când au suspiciuni că școala nu se implică în rezolvarea problemei  

Cei 268 de directori de școli, grădinițe și licee din Iași au participat miercuri la o sesiune de formare organizată de Inspectoratul școlar județean la cererea Ministerului Educației, pentru a afla cum se gestionează cazurile de abuz în școli, între elevi sau între elevi și profesor, sau profesor și elev – dacă abuzatorul este profesorul.

Astfel, directorii de școli au aflat că atunci când elevii se îmbrâncesc este un caz de abuz ușor și trebuie tratat ca atare. Se consideră un caz de violenţă uşoară dacă se repetă de cel mult 3 ori pe lună. În situaţia în care frecvenţa este mai mare, este necesară încadrarea cazului ca formă gravă de violenţă; 

Dacă apar consecinţe minore asupra copilului/copiilor victimă este considerat un caz de abuz ușor, potrivit procedurii inițiate și prezentate de ISJ Iași.

Sunt considerate forme grave de violență glumele sau bancurile cu conotaţii sexuale care creează disconfort; comentarii cu conotaţie sexuală privind aspectul fizic al unei persoane; utilizarea de apelative umilitoare sau sexiste; semne obscene; fluierături.

Șefa ISJ Iași, Luciana Antoci, și reprezentanți ai Centrului Județean de Resurse și Asistență Educațională Iași, Direcției Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului și Biroului de Siguranță Școlară – I.P.J. Iași au prezentat procedura directorilor.

Forme ușoare de violență: 

– abuz fizic: atingerea nedorită fără conotaţie sexuală, scuiparea, îmbrâncirea, trântirea, aruncarea cu obiecte, etc. 

– abuz emoţional: ton ridicat cu intenţie, tachinare, ironii, insulte/înjurături, poreclire, intimidare.

Cazurile în care este afectată integritatea sau sănătatea victimei/victimelor (sunt necesare servicii medicale), a existat abuz psihologic (constatat de psiholog) şi altele similare sunt încadrate ca forme grave de violenţă.

Cum se gestionează cazurile ușoare de violenţă între preşcolari/elevi petrecute în mediul şcolar 

Personalul UIP care este martorul sau căruia i se raportează un caz de violenţă între elevi, petrecut în mediul şcolar, are obligaţia:

• de a aplana conflictul; 
• de a despărţi preşcolarii/elevii aflaţi în conflict; 
• de a elimina toate sursele de risc asupra persoanelor implicate (victimă/victime, martor/martori, autor/autori).

1. Personalul UIP care este martorul sau căruia i se raportează un caz de violenţă între elevi, petrecut în mediul şcolar, are obligaţia:

• de a aplana conflictul; 
• de a despărţi preşcolarii/elevii aflaţi în conflict; 
• de a elimina toate sursele de risc asupra persoanelor implicate (victimă/victime, martor/martori, autor/autori).

2. Dacă există elevi care necesită asistenţă medicală, se solicită intervenţia personalului specializat de la cabinetul medical al școlii, acolo unde există, sau se apelează imediat serviciul unic de urgenţă 112.

3. Personalul informează directorul cu privire la situaţia de violenţă la care a fost martor sau care i-a fost raportată.

4. Directorul căruia i s-a raportat o situaţie de violenţă, informează, în condiţii de confidenţialitate părinţii/reprezentanţii legali ai tuturor elevilor implicaţi şi le solicită sprijinul;

5. Se instituie managementul cazului de violenţă; 

Dacă unitatea de învăţământ nu are consilier şi/sau mediator şcolar, directorul UIP solicită CJRAE să desemneze un consilier şcolar şi/sau un mediator şcolar, dacă este necesar, pentru echipa de caz.

6. Directorul UIP 

• convoacă o întâlnire de urgenţă cu educatoarea/profesorul pentru învăţământ primar/dirigintele, consilierul şcolar, mediatorul şcolar (dacă este cazul); 
• îi informează cu privire la situaţia de violenţă, la starea fizică şi emoţională a elevilor implicaţi şi la răspunsul părinţilor le solicită să analizeze cazul de violenţă;
• le solicită să propună măsuri de sprijin pentru victimă/victime, respectiv măsuri de sprijin şi sancţiuni pentru autor/autorii faptelor.

În baza analizei cazului de violenţă, echipa de caz prin consultarea părinților /reprezentanților: 

• stabilește măsuri de sprijin pentru victimă/victime, eventualii martori şi autor/autori ai faptelor;
• stabilește sancțiuni, care vor fi comunicate directorului;
• pune în aplicare măsurile stabilite și sancțiunile.

• se consultă periodic pentru a stabili efectele măsurilor asupra comportamentului elevilor;
• informează părinții, dacă elevii nu participă la activitățile propuse;
• directorul sesizează situația la SPAS/DAS, atunci când există suspiciune că părinții nu colaborează în aplicarea măsurilor asumate;
• părinții pot sesiza ISJ atunci când au suspiciuni că școala nu se implică în rezolvarea problemei; 
• se convoacă din nou echipa de caz, părinții și se stabilesc noi măsuri și sancțiuni, dacă măsurile inițiale nu au fost eficiente.

Când se poate închide cazul: 

• când se constată schimbarea comportamentului;
• cu acordul echipei de caz și a părintelui, directorul dispune închiderea cazului și informează CPEV;
• în baza deciziei directorului, CPEV înregistrează închiderea cazului;
• se utilizează pentru managementul de caz 

Cum se gestionează cazurile grave de violenţă între preşcolari/elevi petrecute în mediul şcolar 

Dacă un elev este obligat să mânânce un aliment care ar putea conține alergeni, sau păcălirea unui copil că un aliment nu reprezintă un risc se încadrează în noţiunea de formă de abuz fizic.

Forme grave de violență:

– forme de abuz fizic care constituie infracţiuni, precum: vătămarea corporală, vătămarea   corporală din culpă, lovirea sau alte violenţe, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte, uciderea din culpă, omorul, omorul calificat;

• alte forme de abuz fizic: lovirea, aruncarea cu obiecte, imobilizarea copilului, obligarea copiilor cu alergii alimentare sau intoleranţe alimentare de a mânca/ingera alimente declanşatoare de reacţii alergice sau la care copilul dezvoltă intoleranţe alimentare. Se încadrează în noţiunea de formă de abuz fizic şi disimularea că un aliment nu prezintă risc şi păcălirea antepreşcolarilor/preşcolarilor/elevilor în acest sens

– forme de abuz psihologic care constituie infracţiuni, precum: instigarea la violenţă, incitarea la ură şi discriminare, ameninţarea, şantajul, hărţuirea, lipsirea de libertate, determinarea sau înlesnirea sinuciderii;

Forme grave de violență între elevi – cum se gestionează

– alte forme de abuz psihologic: bullyingul şi cyberbullyingul, semnele obscene, injuriile şi jignirile, calomnia, terorizarea; 

– forme de abuz sexual care constituie infracţiuni, precum: agresiunea sexuală, actul sexual cu un minor, violul, coruperea sexuală, racolarea minorilor în scopuri sexuale, exploatarea sexuală, pornografia infantilă;

– alte forme de hărţuire şi abuz sexual: glume sau bancuri cu conotaţii sexuale care creează disconfort; comentarii cu conotaţie sexuală privind aspectul fizic al unei persoane; utilizarea de apelative umilitoare sau sexiste; semne obscene; fluierături; comentarii sau mesaje cu conţinut sexual; discuţii explicite sau avansuri sexuale directe; atingeri nedorite, ciupituri sau mângâieri fără consimţământ; solicitări care pun elevii în posturi foarte asemănătoare sau identice cu expunerea sexuală; grooming (ademenirea minorilor în scopuri sexuale);

– traficul de minori.

Dacă este suspiciunea unei fapte penale și nu a fost apelat serviciul de urgență 112, directorul sesizează urgent dispeceratul de poliție.

În cazul grav de violență care implică un minor, directorul sesizează de urgență cazul la 119 (DGASPC).

Se iau măsuri pentru protejarea elevilor până la sosirea părinților/ echipei mobile de la DGASPC/poliție.

Școala va informa echipa inter-instituțională cu privire la măsurile urgente dispuse și va colabora permanent cu echipa DGASPC/SPAS/DAS/Poliție.

Dacă fapta este cercetată penal, profesorul diriginte se va informa cu privire la măsurile dispuse de autorități și hotărârea instanței de judecată și va comunica informațiile directorului.

În situația comiterii unei infracțiuni, directorul nu permite interogarea elevilor, audierea acestora făcându-se de către organele de cercetare penală.

Dacă nu vorbim de infracțiune, elevii sunt intervievați pe cât posibil o singură dată, separat, în prezența cel puțin a unui părinte, de către consilier/specialist DGASPC.

Părinții sunt intervievați separat de către consilierul școlar.

Se va întocmi un plan de reabilitare și reintegrare socială, prin colaborare în echipa interinstituțională.

Dacă există suspiciunea că părinții nu colaborează, directorul sesizează situația la SPAS/DAS pentru vizite de monitorizare la domiciliul copilului.

DGASPC și ISJ pot  solicita instanțelor de judecată  să dispună obligarea  părinților să  participe la ședințe de consiliere școlară și sau/intervenție psihologică sau psihoterapeutică

Forme de violență a personalului din școli asupra elevilor/ preșcolarilor/ antepreșcolarilor

Formele de violenţă a personalului din școli asupra antepreşcolarilor/preşcolarilor/elevilor se consideră forme grave de violenţă. 

Forme grave de violență:

– forme de abuz fizic, care constituie infracţiuni: vătămarea corporală, vătămarea corporală din culpă, lovirea sau orice acte de violenţă cauzatoare de suferinţe fizice, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte, uciderea din culpă, omorul, omorul calificat; 

– alte forme de abuz fizic: lovirea, aruncarea cu obiecte, imobilizarea copilului, smucirea, zdruncinarea, scuturarea, aplicarea pedepselor fizice, tragere, împingere, ciupire, obligarea copiilor cu alergii alimentare sau intoleranţe alimentare de a mânca/ingera alimente declanşatoare de reacţii alergice sau la care copilul dezvoltă intoleranţe alimentare. Se încadrează în noţiunea de formă de abuz fizic şi disimularea că un aliment nu prezintă risc şi păcălirea antepreşcolarilor/preşcolarilor/elevilor în acest sens; 

– forme de abuz psihologic, care constituie infracţiuni: instigarea publică, incitarea la ură sau discriminare, ameninţarea, şantajul, hărţuirea, lipsirea de libertate, determinarea sau înlesnirea sinuciderii; rele tratamente aplicate minorului; 

–  alte forme de abuz psihologic: injuriile, jignirile, calomnia, terorizarea, disprețuirea, tachinarea, favorizarea unor copii în defavoarea celorlalți;

• forme de neglijare: neasigurarea unei supravegheri adecvate, neasigurarea unui mediu fizic sigur, lăsarea unui copil în grija unui adult neautorizat, accesul la obiecte dăunătoare;
• hărțuirea sexuală și forme de abuz sexual, care constituie infracţiuni: agresiunea sexuală, actul sexual cu un minor, violul, coruperea sexuală, racolarea minorilor în scopuri sexuale, exploatarea sexuală, pornografia infantilă;
• alte forme de hărțuire și abuz sexual: glume sau bancuri cu conotații sexuale care creează disconfort, comentarii cu conotație sexuală privid aspectul fizic al unei persoane, utilizarea de apelative umilitoare sau sexiste, semne obscene, fluierături, comentarii sau mesaje cu conținut sexual, grooming (ademenirea minorilor în scopuri sexuale), discuții explicite sau avansuri sexuale directe, atingeri nedorite, ciupituri sau mângâieri fără consimțământ, traficul de minori

În situația în care un profesor observă un comportament violent din partea cadrelor didactice intervine imediat și aplanează conflictul. La nivelul școlii se începe o cercetare disciplinară a faptei.

Pe perioada desfășurării cercetării disciplinare, persoana cercetată nu va desfășura activități didactice cu elevii.

Personalul de conducere efectuează asistențe la ore pentru a monitoriza efectele măsurilor de sprijin asupra victimelor.

La o nouă abatere, este reluată procedura de cercetare disciplinară, inclusiv sesizarea instituțiilor abilitate.

Cazuri de violenţă gravă a elevilor asupra personalului din școli

Forme de violență

– forme de abuz fizic, care constituie infracţiuni: vătămarea corporală, vătămarea corporală din culpă, lovirea sau alte violenţe, lovirile sau vătămările cauzatoare de moarte, uciderea din culpă, omorul, omorul calificat; 

–  alte forme de abuz fizic: lovirea, aruncarea cu obiecte, imobilizarea; 

– forme de abuz psihologic, care constituie infracţiuni:instigarea publică, incitarea la ură sau discriminare, ameninţarea, şantajul, hărţuirea, lipsirea de libertate, determinarea sau înlesnirea sinuciderii; 

– alte forme de abuz psihologic: bullyingul şi cyberbullyingul, semnele obscene, injuriile şi jignirile, calomnia, terorizarea, dispreţuire, alte acţiuni care pot provoca traume emoţionale şi care au drept consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare; 

– forme de abuz sexual, care constituie infracţiuni precum: agresiunea sexuală, violul, coruperea sexuală; 

– alte forme de abuz sexual: molestarea sexuală verbală (expunerea personalului UIP la injurii sau limbaj cu conotaţie sexuală, remarci ironice şi insinuări despre caracteristicile sexuale sau despre relaţii), sextingul, sexualizarea, manifestări fizice de natură sexuală – atingeri inadecvate cu conotaţie sexuală, solicitări care pun personalul UIP în posturi foarte asemănătoare sau identice cu expunerea sexuală

Personalul, în calitate de victimă a unei situații de violență din partea elevilor, este informat de către directorul școlii, că are dreptul la: 

–servicii de evaluare psihologică și consiliere în vederea prevenirii stresului posttraumatic; 

–concediu medical 

–asistență în desfășurarea activității profesionale, pe perioadă determinată (la cerere, cu aprobarea CA).

Informații de context

Ministerul Educației a decis după apariția unui caz de agresiune între elevi la Școala Nicolae Titulescu din București, că este nevoie ca toți directorii să ia cursuri în plus ca să învețe să și aplice procedura de violență în școli, deși aceasta este făcută publică de câteva luni. Astfel toți directorii de școli trebuie să participe la sesiuni de formare privind managementul cazurilor de violență. Potrivit adresei:

• Până în data de 31 martie 2024, inspectoratele școlare județene și Centrele Județene de Resurse și de Asistență Educațională vor organiza noi sesiuni de formare cu toți directorii din județe privind aplicarea Procedurii privind managementul cazurilor de violență asupra antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor și a personalului unității de învățământ.
• Până în data de 15 martie 2024, toate unitățile de învățământ preuniversitar vor afișa materialele vizuale de informare disponibile pe site.
• Inspectoratele școlare județene vor monitoriza aplicarea Procedurii și incidența cazurilor de violență în acord cu prevederile în vigoare. În școlile cu un număr ridicat de cazuri de violență înregistrate, ISJ și CJRAE vor acorda sprijin de urgență pentru planificarea și desfășurarea unor măsuri de prevenire și combatere a cazurilor de violență. Școlile identificate și măsurile luate vor fi raportate Ministerul Educației până în data de 31 martie 2024.

Edupedu.ro a scris că școlile au început să pună afișele cerute Ministerul Educației cu procedura privind managementul cazurilor de violență. În multe cazuri însă imaginile sunt greu de citit, informațiile fiind printate pe coli A4.

Vezi aici INFOGRAFICE Managementul cazurilor de violență școlară, de la sesizare la închiderea cazului, responsabilitățile profesorilor, directorilor și ale poliției

Procedura de management a cazurilor de violență în școlile din Iași poate fi descarcată mai jos

Citește și:

Monica Anisie: Și noi, profesorii, trebuie să ne implicăm când vedem un elev care împinge o colegă sau îi vorbește urât

Ministrul Justiției, Alina Gorghiu: De foarte multe ori elevii nu fac diferența între o faptă făcută în glumă și o faptă penală. Rog părinții, bunicii, cadrele didactice, să raporteze și faptele de consum de droguri, nu doar pe cele de violență. Nu vă temeți de reacția părinților și a societății

Ligia Deca, despre modul de gestionare a cazurilor de violență în unele școli: Nu putem să ascundem lucrurile. Eu cred că avem diferențe foarte mari de înțelegere în ceea ce privește ce trebuie raportat și ce nu

FOTO Școlile au început să pună afișele cerute Ministerul Educației cu procedura privind managementul cazurilor de violență

INFOGRAFICE Managementul cazurilor de violență școlară, de la sesizare la închiderea cazului, responsabilitățile profesorilor, directorilor și ale poliției