DOCUMENT Guvernul Ciucă avizează negativ propunerea legislativă ca rectorii să aibă maximum 2 mandate, deci 8 ani, în fruntea unei universități. Executivul condus de un acuzat de plagiat susține că mandatele de rector nu pot fi limitate pentru că proiectul legii Cîmpeanu, el însuși rector de 3 mandate, propune mandate pe viață

Guvernul Ciucă a dat aviz negativ propunerii legislative a USR care prevede ca rectorii să nu poată avea mai mult de două mandate, însumând 8 ani, în fruntea aceleiași universități. În argumentarea oficială din aviz, Executivul care l-a avut pe Sorin Cîmpeanu ministru al Educației până la demisia acestuia după apariția dovezilor de plagiat dă ca exemplu proiectul Legii Cîmpeanu și susține că acel proiect prevede că „numărul mandatelor rectorilor este stabilit în Cartea universitară. Astfel, apreciem că modificările propuse de inițiatori încalcă autonomia universitară”.

• În prezent, Legea educației prevede că rectorii pot avea „două mandate succesive, complete”, în fruntea aceleiași universități. Precizarea că mandatele trebuie să fie „complete” a fost introdusă în Legea educației în 2014, de Guvernul Ponta, și a fost portița speculată de o serie de rectori, printre care și Cîmpeanu și miniștrii din 2014, Pricopie și Costoiu, pentru a deține un al treilea mandat de rector, pe motiv că dintr-un mandat s-au suspendat pentru a fi miniștri ai Educației.

Proiectul legislativ care a cerut acum avizarea Executivului – condus de Nicolae Ciucă, el însuși acuzat de plagiat și de intervenție în justiție pentru a-și mușamaliza plagiatul – a fost inițiat de USR și prevede că „Durata mandatului de rector este de 4 ani. Mandatul poate fi înnoit cel mult o dată, în urma unui nou concurs, conform prevederilor Cartei universitare. O persoană nu poate fi rector al aceleiași instituții de învățământ superior pentru mai mult de 8 ani, indiferent de perioada în care s-au derulat mandatele și de întreruperile acestora”.

Punctul de vedere al Executivului semnat de premierul liberal Nicolae Ciucă și trimis la Parlament este că „Guvernul nu susține adoptarea acestei inițiative legislative”.

Avizul este unul consultativ, însă extrem de relevant pentru modalitatea în care Guvernul Ciucă acționează în unul dintre domeniile cheie pentru societatea românească: educația.

Motivarea dată de Guvernul Ciucă pentru respingerea proiectului de lege care limitează la 8 ani mandatele de rector este următoarea:

„1. În prezent, Legea educației naționale nr.1/2011, prevede că desemnarea rectorului se stabilește prin două modalități, fie pe baza unui concurs public, în baza unei metodologii aprobate de senatul universitar nou-ales, fie prin votul universal, direct și secret al tuturor cadrelor didactice și de cercetare titulare din cadrul universității și al reprezentanților studenților din senatul universitar și din consiliile facultăților în funcție de ceea ce a decis comunitatea academică prin referendum organizat la fiecare patru ani. Aceste modalități sunt independente de faptul că o persoană candidează pentru primul sau al doilea mandat.

Considerăm că inițiativa legislativă, prin formularea sa, impune concursul pentru cel de-al doilea mandat al rectorului, ceea ce contravine tezei generale.

Semnalăm că Ministerul Educației a elaborat și lansat în dezbatere publică proiectul Legii învățământului preuniversitar și proiectul Legii învățământului superior. Cele două proiecte legi s-au aflat în dezbatere pe site-ul www.edu.ro, fiind însoțite de o arhitectură de sistem care să susțină implementarea acestora;

Potrivit proiectului Legii învățământului superior, numărul mandatelor rectorilor este stabilit în Cartea universitară.

Astfel, apreciem că modificările propuse de inițiatori încalcă autonomia universitară.

2. Cu titlu preliminar, învederăm că pe circuitul legislativ parlamentar se află mai multe propuneri legislative având ca obiect modificarea și completarea Legii nr.1/2011 (unele inițiate de aceiași parlamentari), astfel încât, pentru asigurarea concentrării materiei în reglementări unice, s-ar impune conexarea acestor inițiative.”

FOTO DOCUMENT Avizul integral emis de Guvern pe proiectul de Lege Pl-x nr. 344/2022

Descarcă de mai jos și în format .PDF avizul Guvernului pe limitarea mandatelor de rector (pag. 30):

FOTO DOCUMENT Proiectul de Lege inițiat de USR care prevede limitarea mandatelor de rector la 2, respectiv 8 ani

Proiectul legislativ inițiat de USR și care propune limitarea la 8 ani a mandatelor de rector a fost înregistrat la Camera Deputaților pe 14.06.2022, iar traseul său legislativ poate fi consultat aici.

Descarcă de mai jos și în format .PDF propunerea de lege a USR de limitare strictă a mandatelor de rector (Pl-x nr. 344/2022):

Proiectul Legii Cîmpeanu nu prevede nicio limită pentru numărul de mandate de rector

Proiectul Legii Cîmpeanu, astăzi aflat în mâinile noului ministru al Educației Ligia Deca, nu impune nicio limită prevăzută în mod explicit a mandatelor pe care un rector le poate deține în fruntea unei universități. Acesta este, de altfel, și unul dintre articolele intens criticate de societatea civilă și de experți, aflat în proiectul Legii învățământului superior lansat în dezbatere vara aceasta de Cîmpeanu, el însuși rector aflat la al treilea mandat de rector al Universității de Agronomie din București.

Concret, proiectul Legii învățământului superior lansat de Cîmpeanu prevede că “durata mandatului de rector este de 5 ani. O persoană nu poate ocupa funcția de rector la aceeași instituție de învățământ superior pentru un număr nelimitat de mandate. Numărul mandatelor este stabilit în Carta universitară”.

Pentru comparație, Legea educației Miclea-Funeriu din 2011 limita la 2 numărul de mandate de rector, iar lungimea mandatului este și astăzi de 4 ani.

Cîmpeanu a introdus astfel în proiectul de Lege a învățământului superior posibilitatea ca rectorii să conducă universitățile pe viață printr-o exprimare extrem de ambiguă, fără precedent într-un text juridic de asemenea importanță socială, după cum scriam într-o analiză publicată în luna iulie: “O persoană nu poate ocupa funcția de rector la aceeași instituție de învățământ superior pentru un număr nelimitat de mandate”, fără a prevedea explicit în textul legii ce înseamnă că nu poate fi “nelimitat” rector.

• De ce este importantă limitarea explicită a mandatelor de rector: Realitatea societății românești arată că o persoană care deține timp de mai multe mandate șefia unei universități se transformă într-un adevărat baron al educației, cu legături în politică și în mediul de afaceri, ceea ce duce la stoparea evoluției pentru student/elev a instituției pe care o conduce, aceasta devenind mai degrabă o sursă de beneficii personale pentru respectivul rector și apropiații săi. Ca dovadă, majoritatea rectorilor care cumulează în acest moment cele mai multe mandate grație unui tertip juridic au legături strânse cu politica: Mihnea Costoiu a fost ministru PSD pe învățământ superior în 2014 și a fost senator 2012-2020, Marilen Pirtea este deputat PNL la al doilea mandat, Valentin Popa a fost ministru PSD al Educației în 2018, Daniel Breaz a fost senator PSD, Leonard Azamfirei este senator PSD, Sorin Cîmpeanu a fost deputat care a funcționat în grupul parlamentar ALDE, apoi Pro România, iar acum este membru PNL.

FOTO DOCUMENT Numărul de mandate de rector prevăzut în proiectul Legii învățământului superior lansat de Sorin Cîmpeanu:

FOTO DOCUMENT Cum este Legea educației în vigoare în prezent – articolul 213 aliniatul 7:

FOTO DOCUMENT Cum era Legea educației în 2011, în forma promovată de Miclea-Funeriu – articolul 213 aliniatul 7 înainte de modificare:

Din 2011 și până la proiectul de lege a educației Cîmpeanu – care a fost lansat în dezbatere cu titulatura “Proiectele de legi ale educației – „România Educată”” – au existat numeroase tentative de modificare a legii în scopul de a le lăsa rectorilor posibilitatea să fie în funcții pe viață.

Cine sunt rectorii aflați la al 3-lea mandat în fruntea universităților, prin tertipul legislativ introdus în Lege în 2014 de Guvernul Ponta în mandatul de ministru al învățământului superior deținut de Mihnea Costoiu:

• Sorin Cîmpeanu – rector suspendat din al 3-lea mandat la conducerea Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București, ministru al Educației la al doilea mandat, președinte suspendat al Consiliului Național al Rectorilor, senator PNL;
• Mihnea Costoiu – rectorul Universității Politehnica din București, fost ministru al Învățământului Superior în guvernul Ponta, în mandatul căruia Executivul a schimbat legea educației permițând cel de-al treilea mandat;
• Marilen Pirtea – rectorul Universității de Vest din Timișoara, deputat PNL;
• Remus Pricopie – rectorul Școlii Naționale de Studii Politice și Administrative (SNSPA), fost ministru al Educației în guvernul Ponta.
• Ioan Abrudan – rectorul Universității Transilvania din Brașov;
• Valentin Popa – rector al Universității Ștefan cel Mare din Suceava, fost ministru al Educației în Guvernul Dăncilă;
• Daniel Breaz – rectorul Universității “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, fost ministru PSD al Culturii, fost ministru interimar al Educației, senator PSD până în septembrie 2020 când a demisionat din partid;
• Leonard Azamfirei – rectorul Universității de Medicină și Farmacie de la Târgu Mureș. În cazul său, cel de-al treilea mandat este de fapt primul în fruntea Universității de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș (UMFST), creată prin fuziunea Universității de Medicină și Farmacie din Târgu-Mureș cu Universitatea Petru Maior din Târgu Mureș, în 2018;
• Ramona Lile – rectorul Universității Aurel Vlaicu din Arad, sancționată pentru plagiat și fostă secretară a universității pe care acum o conduce, potrivit Revista 22.
• Cătălin Bălescu – rectorul Universității Naționale de Arte din București

Informații de background (sursa)

Guvernul Ponta, cu miniștri ai Educației Remus Pricopie și Mihnea Costoiu, a schimbat legea educației în 2014 printr-o ordonanță de urgență care le dă și în prezent rectorilor posibilitatea să stea în funcții fără limită de mandate.

Consiliul Național al Rectorilor din România a salutat în 2014 posibilitatea de a conduce pe viață universitățile de stat, după cum relata HotNews.ro la acea vreme.

Cine semna în 2014 comunicatul CNR care saluta eliminarea limitelor de mandat:

“Presedinte
Prof.univ.dr. Cimpeanu Sorin Mihai
Rector, Universitatea de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Bucuresti

Vicepresedinti
Prof.univ.dr.Abrudan Ioan Vasile
Rector, Universitatea “Transilvania” din Brasov
Prof.univ.dr.Bondrea Ioan
Rector, Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu
Prof.univ.dr.Darie George
Rector, Universitatea Politehnica din Bucuresti
Prof.univ.dr.Dediu – Sandu Dan
Rector, Universitatea Nationala de Muzica din Bucuresti
Prof.univ.dr.Dumitrescu Corina Adriana
Rector, Universitatea Crestina “Dimitrie Cantemir” din Bucuresti
Prof.univ.dr.Nastase Pavel
Rector, Academia de Studii Economice din Bucuresti
Prof.univ.dr.Folcut Ovidiu
Rector, Universitatea Romano-Americana din Bucuresti
Prof.univ.dr.Giurma Ion
Rector, Universitatea Tehnica “Gheorghe Asachi” din Iasi
Prof.univ.dr.Pirtea Marilen Gabriel
Rector, Universitatea de Vest din Timisoara
Prof.univ.dr.Pop Ioan Aurel
Rector, Universitatea “Babes Bolyai” din Cluj-Napoca
Prof.univ.dr. Sinescu Ioanel
Rector, Universitatea de Medicina si Farmacie “Carol Davila” din Bucuresti
Secretar General
Prof.univ.dr.Breaz Valer Daniel
Rector, Universitatea “1 Decembrie 1918″ din Alba Iulia”

Citește și:

BREAKING Rectori până la moarte. Proiectul noii Legi a educației prevede că fiecare universitate își stabilește numărul maxim de mandate pentru un rector, dar precizează în mod absurd că nu poate avea totuși “un număr nelimitat de mandate”

BREAKING Instituția-cheie în analizarea plagiatelor este desființată în proiectul Legii educației, în plin scandal de plagiat la adresa premierului. Nicolae Ciucă “a validat“ proiectul de lege și va scăpa de analiza CNATDCU dacă legea intră în vigoare

EXCLUSIV Câte mandate permit țările europene rectorilor