DOCUMENT Guvernul a publicat doar Memorandumul prin care va adopta proiectul “România Educată” / Raportul prezidențial, în sine, nu a fost făcut public, dar abia ieri a fost trimis la Ministerul Educației / Până pe 1 octombrie ar trebui să avem o nouă lege a Educației, iar în noiembrie din nou consultări pentru „definitivarea pachetului legislativ”

Raportul “România Educată” nu a fost publicat de către Guvern ca anexă la Memorandumul pentru aprobarea acestuia, pe ordinea de zi a ședintei de Guvern de miercuri, 14 iulie. A fost, în schimb, publicat doar Memorandumul prin care Executivul condus de Florin Cîțu își va asuma adoptarea și punerea în aplicare a proiectului “România Educată”.

În document este menționat faptul că Administrația Prezidențială a trimis abia ieri, luni, 12.07.2021 Raportul final al Proiectului “România Educată”.

„Raportul final al Proiectului ‘România Educată’, înaintat prin adresa Administrației Prezidențiale, Departamentul Educație și Cercetare nr. 524/12.07.2021 și înregistrată la Ministerul Educației cu nr. 12909/12.07.2021”, potrivit memorandumului.

Actul normativ se numește „Memorandum privind implementarea Proiectului ”România Educată” și aprobarea priorităților în reforma sistemului național de educație”.

Memorandumul este, potrivit legii, „instrumentul prin care se supune spre aprobare inițierea negocierii și/sau semnarea unui tratat internațional, respectiv suspendarea aplicării unui tratat. Memorandumul poate fi elaborat și în cazul în care este necesară o decizie a Guvernului într-o anumită problematică. Memorandumul va fi avizat de instituțiile implicate și va cuprinde descrierea respectivei probleme și propuneri pentru rezolvarea acesteia. Memorandumul este un act intern al Guvernului, care nu se publică în Monitorul Oficial al României”.

Reamintim că săptămâna trecută a fost lansată o fișă de sinteză a documentului prezidențial. Citește o analiză despre aceasta aici.

Până pe 1 octombrie ar trebui să avem o nouă Lege a Educației sau un „pachet legislativ” în formă de proiect, iar în noiembrie din nou consultări pentru „definitivarea” pachetului legislativ, potrivit documentului oficial.

Propunerile făcute de memorandum sunt următoarele:

1. Constituirea unui grup de lucru interministerial coordonat de Primul Ministru, care va elabora rapoarte trimestriale de monitorizare a implementării Proiectului „România Educată” – termen 1 august 2021;
2. Adoptarea unei Hotărâri de Guvern privind aprobarea Planului de acțiune, cu termene și responsabilități, pentru implementarea Proiectului „România Educată” – termen 10 septembrie 2021;
3. Elaborarea Pachetului legislativ care să asigure implementarea Proiectului „România Educată” – termen 1 octombrie 2021;
4. Organizarea de consultări cu partenerii sociali, reprezentanți ai asociațiilor de părinți, ai mediului economic și organizațiilor neguvernamentale, ai comunităților locale, ai altor autorități/ entități publice, elevi, studenți, profesori, experți, pentru definitivarea Pachetului legislativ – octombrie – noiembrie 2021;

Documentul oficial descrie faptul că „proiectul ‘România Educată’ conturează un ansamblu de politici și un model de guvernanță în sistemul național de educație și sprijină adoptarea unitară a modificărilor normative ce se impun, creând premisele elaborării unui nou pachet legislativ, care să asigure coerența cu alte reglementări legale emise în ultimii ani și cu cerințele unui mediu socio-economic în continuă schimbare”.

Apoi în document apar domeniile prioritare de acțiune:

Domeniile prioritare de acțiune:

1. Cariera didactică;
2. Management și guvernanță;
3. Finanțarea sistemului de învățământ preuniversitar;
4. Infrastructura sistemului de educație;
5. Curriculum și evaluare centrate pe rezultate;
6. Educație incluzivă de calitate pentru toți copiii;
7. Alfabetizarea funcțională;
8. Promovarea educației STEAM (science, technology, engineering, arts and
   mathematics);
9. Digitalizare;
10. Reziliență.

Țintele, pe termen lung, vizează:

• Îmbunătățirea performanței sistemului de educație:
• Creșterea finanțării educației pentru atingerea unui procent minim din cheltuiala publică, corelat cu media alocărilor pentru educație în statele membre ale UE;
• Scăderea ratei de părăsire timpurie a școlii, până la un nivel de cel mult 10%;
• Reducerea cu minimum 50% a prezentei rate de analfabetism funcțional, astfel încât, la orizontul 2030, să ajungă la cel mult 20%;
• Până în 2030, toți profesorii să aibă competențe digitale de bază (inclusiv de predare prin instrumente digitale – digital literacy) și cel puțin 85% dintre elevii de clasa a VIII-a să aibă competențe digitale de bază;
• Până în 2030, minimum 40% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani vor fi absolvenți de studii superioare.

Creșterea participării și calității educației timpurii:

• Până în 2030, 30% dintre copiii cu vârsta până la 3 ani participă la educație antepreșcolară;
• Până în 2030, 96% dintre copiii între 3-6 ani participă la educație preșcolară;
• Până în 2025, va fi realizat un curriculum național pentru toate nivelurile de educație timpurie.

Creșterea performanței în învățământul primar, secundar inferior și secundar superior:

• Până în 2030, cel mult 20% dintre tinerii în vârstă de 15 ani vor mai avea competențe scăzute la citire, matematică și științe conform metodologiei testelor PISA (în prezent, înregistrăm un procent de 41% citire, 47% matematică și 44% științe);
• Până în 2030, cel mult 15% dintre elevii de clasa a VIII-a vor mai înregistra competențe scăzute în domeniul informatic (în prezent, procentul este de 39%);
• Până în 2025, se va trece la aplicarea unui model de proiectare a curriculumului bazat pe competențe la toate nivelurile de învățământ preuniversitar;
• Până în 2030, peste 15.000 de cadre didactice din învățământul primar și 40.000 din învățământul gimnazial vor fi formate pentru aplicarea noului curriculum bazat pe competențe.

Sporirea calității și atractivității învățământului superior:

• Până în 2030, minimum 40% dintre tinerii cu vârsta cuprinsă între 30 și 34 de ani vor fi absolvenți de studii superioare;
• Până în 2030, minimum 30% din totalul cursurilor din învățământul superior vor fi opționale;
• Până în 2030, minimum 20% dintre absolvenții de învățământ superior – licență și master – vor participa la programe de mobilitate externă;
• În 2030, în România, vor studia cel puțin 10% studenți internaționali (din totalul studenților înmatriculați).

Memorandumul este următorul:

Foto: gov.ro