Curriculumul pentru grădiniță a fost schimbat de Ministerul Educației, cu 3 săptămâni înainte de începutul școlii. Activitățile experențiale scad la jumătate în orarul zilnic al copiilor de grădiniță, pentru a câștiga ore Jocurile liber-alese și Dezvoltarea personală. Pentru prima dată, curriculumul pentru educația timpurie conține și programul copiilor de creșă (0-3 ani). O altă modificare pe care o aduce noul curriculum de grădiniță se referă la opționale: orele acestea intră în norma educatoarelor, deci nu mai pot fi plătiți de către părinți profesori din afara grădiniței, și “poți să faci maxim unul pe săptămână”, a declarat pentru Edupedu.ro inspectoarea generală din Ministerul Educației responsabilă cu educația timpurie.
Monitorul Oficial a publicat marți, 20 august, Ordinul privind aprobarea Curriculumului pentru educația timpurie. Ordinul este semnat de fostul ministru Ecaterina Andronescu și înlocuiește vechiul curriculum pentru învățământul preșcolar, care fusese adoptat în 2008.
Curriculumul pentru grădiniță
Contactată de Edupedu.ro, Viorica Preda, inspector general în Direcția Generală Educație Timpurie a Ministerului Educației, a declarat că noul curriculum micșorează numărul de ore prevăzut pentru activitățile experențiale și crește plaja orară pentru jocurile liber-alese pentru că până acum “puneam prea mult accent pe pregătirea academică și pierdeam din atenție problemele de dezvoltare socio-emoțională”.
“Am reglat puțin și partea de opționale: Opționalul intră în norma cadrului didactic, poți să faci maximum unul pe săptămână”, a afirmat Viorica Preda, pentru Edupedu.ro. Aceasta a precizat că, de acum înainte, grădinițele nu vor mai accepta posibilitatea ca părinții să plătească cadre didactice pentru opționale.
“Lucrurile trebuie sa fie clare, din punct de vedere financiar. Dacă vin oamenii competenți din domeniul financiar și ne spun că nu exista soluții… Atâta vreme cât opționalul este trecut în planul de învățământ, toți copiii trebuie să beneficieze de acea activitate, deci de ce unele să fie plătite de părinți și altele nu? Dacă cineva ne dă o soluție fericită pentru acest lucru, noi suntem fericiți să o aplicăm”, a afirmat Preda, pentru Edupedu.ro, întrebată dacă motivul scoaterii opționalelor plătite de la grădiniță îl reprezintă numărul mare de astfel de activități.
Curriculumul pentru grădiniță: opționalele
Preda a precizat că elevii pot face mai multe opționale, dacă grădinița alege să le deruleze pe perioade mai mici de timp.
“Se poate face și limba străină, noi am propus metoda CLIL (Învățarea integrată de conținut și limbă inspirată de pedagogia jocului – n.red.), este propusă în Metodologie. Colegii de la Constanța au experimentat-o și au extins-o de vreo 2-3 ani de zile, iar noi am propus-o ca una dintre variante pentru ceea ce se întâmpla până acum ca opțional de limbă străină cu bani de la părinți”, a continuat inspectoarea generală responsabilă cu educația timpurie.
Metoda CLIL “este o baie de limbă, în care copilul este introdus în timpul activităților. Există mai multe soluții de implementare și se poate face ușor, dacă știe cel puțin o colegă din gradiniță limba străină bine. Copiii de grădiniță nu trebuie să învețe limba străină ca la școală, ci sub forma unui joc cu următoarea regulă: dacă astăzi am vorbit despre “măr”, pot să le spun copiilor cuvântul și în limba străină pe care vor să o facă, la fel și culoarea lui, și forma. Sunt lucruri ușoare, care pot fi făcute de educatoarele care știu o limbă străină și au atestat, dar și de cele care au învățat limba străină în liceu”, a declarat Viorica Preda pentru Edupedu.ro.
Oficialul din Ministerul Educației a precizat pentru Edupedu.ro că “acest curriculum a fost pilotat de 2 ani de zile, toată țara a participat la el”.
În condițiile în care primăria are un proiect cu grădinițele și plătește ea opționalele, “atunci nu este nicio problemă”, a continuat Preda.
Întrebată de ce a fost nevoie de schimbarea curriculumului de grădiniță, inspectoarea generală a declarat pentru Edupedu.ro că în curriculumul din 2008 “nu aveam și componenta 0-3 ani (curriculumul pentru creșă – n.red.) și noi vorbim încă din 2011 de educație timpurie, care înseamnă și nivelul antepreșcolar, și preșcolar. În al doilea rând, toate celelalte segmente ale învățământului deja făcuseră trecerea de la un curriculum bazat pe obiective la unul pe competențe, și în curriculumul nou se vede și la noi o ușoară trecere pe competențe. La noi e vorba despre un nivel elementar. Apoi era Legea educației din 2011 care ne spunea că pentru educația timpurie curriculumul se organizează pe elemente de dezvoltare”.
“Nu cred că putem să discutăm despre profilul preșcolarului. Noi ne dorim să fim mult mai atente la dezvoltarea copilului”, a declarat inspectoarea generală din Ministerul Educației.
Întrebată dacă este timp ca până pe 9 septembrie să fie formate educatoarele, în concordanță cu noul curriculum, Preda a răspuns: “Va fi o formare, e deja pregătit și un material suport care va fi postat pe site-ul Ministerului Educației, inspectoratele vor avea acces la el. Oamenii sunt pregătiți, nici nu am lăsat lucrurile la întâmplare. Nu va fi o formare la nivel național, dar local va fi, mai ales că nu vine pe un teren arid. Abordarea, domeniile experiențiale au rămas”.
Preda a precizat că și fișele de urmărire a progresului copiilor sunt revizuite, iar noul ordin conține și fișa pentru 0-3 ani. “Sunt corelate toate cu Reperele, care sunt probate pe populația din România. Ne-am uitat și la documentul cadru la nivel european. Suntem la fel ca și colegii noștri europeni. Sunt niște standarde pe care noi le-am respectat”, a declarat aceasta.
Orarul elevilor de CREȘĂ și grădiniță – ce prevede noul curriculum
Programul zilnic al copiilor de grădiniță rămâne aproape același ca în anii trecuți, fără ca “orarul de la grădiniță” să sufere mari modificări.
La intervalul de vârstă 37-60 luni (3,1 ani – 5 ani), norma educatoarelor este tot de 25 de ore pe săptămână, tipurile de activități sunt aceleași ca în planul de învățământ din 2008, dar la detalierea activităților apar următoarele modificări în noul curriculum:
- activitățile experențiale scad la jumătate (ajung la 5 ore pe săptămână, de la 10 ore pe săptămână până acum),
- dar câștigă 2,5 ore pe săptămână în plus față de până acum Jocurile și activitățile liber-alese și Activitățile pentru dezvoltare personală (fiecare va avea de acum înainte 10 ore pe săptămână, în loc de 7,5).
La intervalul de vârstă 61-84 luni (5-7 ani):
- categoria de activitate de învățare numită “Jocuri și activități liber-alese” are cele mai multe ore pe săptămână (10 ore),
- detronând “Activitățile pe domenii experențiale” care avea până acum 15 ore pe săptămână și care acum scade la 7,5 ore pe săptămână.
- Aceeași alocare (7,5 ore pe săptămână) primește începând de astăzi și categoria “Activități pentru dezvoltare personală”, care până acum avea 5 ore.
Noul curriculum pentru creșă și grădiniță nu mai este construit pe “obiective-cadru și obiective de referință”, ca până acum, ci “avem un curriculum care merge pe Domenii de dezvoltare, la fel ca la curriculumul școlar”, a declarat inspectoarea generală din Ministerul Educației responsabilă cu educația timpurie.
Domeniile de dezvoltare a copilului pe care curriculumul de grădiniță 2019 le urmărește și la care Preda face referire sunt cele din documentul de bază atât al curriculumului trecut, cât și al curriculumului nou – “Reperele fundamentale privind învățarea și dezvoltarea timpurie a copilului între naștere și 7 ani”, realizat cu ajutorul UNICEF România și aprobat prin ordin de ministru în 2010.
Astfel, domeniile de dezvoltare prevăzute în curriculumul de grădiniță și creșă sunt:
A. Dezvoltarea fizică, a sănătății și igienei personale
B. Dezvoltarea socio-emoțională
C. Capacități și atitudini față de învățare
D. Dezvoltarea limbajului, a comunicării și a premiselor citirii și scrierii
E. Dezvoltarea cognitivă și cunoașterea lumii
Competențele cheie din curriculumul școlar sunt introduse și în preșcolar, inclusiv “competența digitală”. În dreptul acesteia, ordinul precizează următoarele: “competențele digitale nu sunt direct vizate de curriculumul pentru educație timpurie, dar se recomandă ca, în măsura în care resursele disponibile permit, să fie abordate prin modul de desfășurare a activităților”.
Competențele cheie urmărite la grădiniță:
1. comunicarea în limba maternă
2. comunicare în limbi străine (cu următoarea mențiune care apare în ordinul de ministru: “competențele de comunicare în limbi străine nu sunt direct vizate de curriculumul pentru educația timpurie, dar se recomandă ca, în măsura în care resursele disponibile permit, să fie abordate prin modul de desfășurare a activităților (de ex., CLIL, proiecte / parteneriate cu alte instituții similare din alte țări – de tipul parteneriatelor eTwinning, prin activități opționale etc.)”).
3. competențe matematice și competențe de bază în științe și tehnologii
4. competența digitală
5. a învăța să înveți
6. competențe sociale și civice
7. spirit de inițiativă și antreprenoriat
8. sensibilizare și exprimare culturală
Orarul de la creșă – pentru creșele cu program normal
Orarul de la creșă – pentru creșele cu program prelungit
Orarul de la grădiniță – pentru grădinițele cu program normal
Orarul de la grădiniță – pentru grădinițele cu program prelungit
DOCUMENT Descarcă de aici Noul curriculum pentru creșă și grădiniță
Curriculumul pentru cresa si gradinita 2019
Structura anului școlar 2019-2020
Semestrul I (15 săptămâni)
Cursuri: Luni, 9 septembrie 2019 – Vineri, 20 decembrie 2019
Vacanță pentru grădinițe și clasele pregătitoare – a IV-a: 26 octombrie – 3 noiembrie 2019
Vacanța de iarnă: Sâmbătă, 21 decembrie 2019 – Duminică, 12 ianuarie 2020
Semestrul al II-lea (20 săptămâni)
Cursuri: Luni, 13 ianuarie 2020 – Vineri, 3 aprilie 2020
Vacanţa de primăvară: Sâmbătă, 4 aprilie 2020 – Marți, 21 aprilie 2020
Cursuri: Miercuri, 22 aprilie 2020 – Vineri, 12 iunie 2020
Vacanţa de vară: Sâmbătă, 13 iunie 2020 – data din septembrie 2020 la care încep cursurile anului școlar 2020-2021
Citește și:
-
Grădinițele din București – Rețeaua de grădinițe de stat pe fiecare sector în parte
-
Dosarul de înscriere la grădiniță 2019: Ce acte trebuie să ducă părinții, pentru înscrierea copiilor la grădiniță
-
Cum aleg grădinița potrivită și unde verific dacă este autorizată sau acreditată
-
Reguli de siguranță pentru corpul copilului meu: Cum îi învățăm pe cei mici despre părțile intime, ca să îi ferim de abuzuri
-
Ce să faci dacă te prinde cutremurul la grădiniță sau la școală
-
Copiii cu probleme de vorbire: Etapele dezvoltării limbajului la copii, de la 0 la 7 ani, și ce exerciții de logopedie pot face
-
Educația și teatrul: Copiii bruscați de educatoare să facă liniște în sală nu pot răspunde creativ în relație cu actorii – Adrian Tibu, Festivalul Tânăr de la Sibiu
-
Povestea Marianei Mera, educatoare la sat: Cel mai important e să învețe să gândească, să observe, să fie curioși, să pună întrebări
-
Matematica în viața unui copil: etapele fizice și cognitive de dezvoltare a copiilor între 0-7 ani
-
Grădinița și liceul obligatorii, o măsură bună sau nu? Mircea Miclea: În UE, doar Ungaria începe învățămîntul obligatoriu la 3 ani
-
Scădere dramatică a numărului copiilor de grădiniță: peste 32% în ultimii 7 ani. Ce județe au pierdut cei mai mulți preșcolari
-
Structura anului școlar 2019-2020
Redacția
Ramona Florea
Laura Cononenco
G4Media.ro
13 comments
O altă aberație , care nu-și mai are explicația corectă niciodată, ni se impun CDȘ , cu toate că avem grupe mici și noi știm că la grupă mică intervalul de ore pe care l-am putea aborda este 0-1 , dar e strigător la cer, ca sa nu se știe exact ce trebuie să conțină acest schelet de CDȘ .
Unii pun Obiective cadru, cu toate că-i o programă cu durata de un an, alții nu prind obiectivele cadru, unii merg pe competențe, altii doar pe obiective de referință și comportamente, oare nu se găsește un om competent care să ne lămurească , care-i structura corectă a acestei programe.
Desigur ca acest curriculum, ca si cel anterior, este o varza;. S-au copiat anapoda tot felul de prostii, aruncate habarnist. Introducerea naibii e doar pe documente de “politica europeana” nu are nici o legatura cu copilul. Din nou prostia cu rutine si tranzitii, la care se aloca ore multe si se cer planificari. HABAR NU ARE ce sunt avcelea. La educatie fizica a pus manualitatea-mai frate, plastilina si ce-o mai fi are alte tinte, cu totul altele. Fostul “lucru manual” cuprindea o serie de obiective bine tintite, de care nu mai are habar nimeni, La fel opttionalele de to felul si invatarea limbii straine; habar nu are de metodica si cum se procedeaza la copiii mici. “Cocoanele” din comisie nu cred ca au auzit de Total Physical Response, care cuprinde si jocuri si drama si alte multe lucruri. Cat priveste elementele pregaitoare pentru citit-scris, daca tot s-au copiat prostii, are habar ca exista o intreaga metodologie care se aplica treptat, incepand cu varsta de 4 ani? Dar de identificarea timpurie a unor posibile dificultati de tipul dislexie-disgrafie, etc, o fi auzit?As repeta ca este o varza acest asa-zis curriculum dar ma gandesc ca jignesc varza. Mai stiti de cati ani este in functie? fara numar. mai stiti scandalul cu introducerea halloween-ului si “uitarea” Craciunului? Etc, etc. Felicitari celor care au comentat- ma bucur sa stiu ca mai exista minti limpezi, oameni cunoscatori si intuitivi. S-au prezentat multe obiectii solide aici dar…..evident degeaba. Vai de bietii copii, vai de bietii parinti…
Poate nu știu eu să citesc, dar noul Curriculum aprobat nu interzice opționalele și activitățile extracurriculare, ci le include: vezi metodologia de aplicare, art. 14, art. 30, art. 31. Mai mult, declarațiile Ministerului nu vin decât să trădeze o profundă deconectare de mediul învățământului preșcolar. Ce facem cu cursurile de limbi străine? Există învățători specializați într-o limbă străină în fiecare grădiniță din România??! Ce facem cu piesele de teatru care îi încântă pe cei mici și le oferă un suport educațional superior? Le anulăm? Aici nu este vorba despre cei fără bani. Vă dau un exemplu: vreau și eu un Porsche Panamera dar nu îmi permit. Trimit o petiție ministerului de resort să interzică vânzarea de mașini scumpe fiindcă eu nu imi pot permite. Ține logica asta?? Evident că nu.
Sunt parinti care vor copiii lor sa faca multe lucruri frumoase in gradi si vor sa plateasca. De exemplu, eu chiar nu cred ca educatoarea le poate face pe toate. Are si ea nevoie sa respire. O tampenie de lege. Pentru optionale trebuie oameni calificati, profesori . Nu stiti ce sa mai inventati ca sa faceti rau. Preocupati-va de adevaratele probleme din invatamant: vacante nenumarate cand parintii nu au cu cine isi lasa copiii, prea multa materie de invatat, prea mult abandon scolar, conditii mizere in scoli, prea multi copii in clase. Interziceti ce este bine si lasati ce este prost. voi! Asa e la noi in tara si cel mai rau este ca lumea tace si se resemneaza.
Un lucru este clar: se urmărește indobitocirea în masă. Doamna inspector habar nu are de programa limbii engleze la grupa mare, de exemplu. Ei deja știu despre locul adjectivului, meserii, înțeleg și rezumă o poveste in limba engleza nu chiar scurtă. Cu tot respectul pentu doamnele educatoare, care și așa sunt suprasolicitate cu 28 de copii în clasă, credeți că mai simt nevoia să exerseze pronunția pentru: ” I can’t speak English very well!”? In concluzie , copilașii vor începe școala cu mai puține cunoștințe de limbă străină, deci efortul lor va fi inzecit.
Este necesară o reglementare noua,privind reducerea numărului de preșcolari la o grupă.Deasemenea,precizări clare,legislative,acte medicale depuse la dosarul de înscriere al copilului cu CES în grădiniță.Asemenea tornade de schimbare curriculum dau instabilitate.
Din birou totul pare altfel. De ce nu veniți în grădinițe sa predați câteva zile înainte de a face modificări. De ce absolvenții facultăților de pedagogie și psihopedagogie nu pot preda că educatori calificați, dar în schimb ajung alții, care nu au studii in domeniu? Nu sunteți sănătoși!!
total dezamăgită de ce scrie acolo…. competențe digitale la preșcolari?! cu ce bani, dar cu ce fonduri? de multe ori nu avem hârtie pt desen… cât să mai suporte părinții atâtea cheltuieli… dotarea centrelor… zone de depozitare, zona tematică… cine ar trebui să suporte banii pt procurarea imaginilor, a cărților și enciclopediilor de care au copiii nevoie la activități…. aici ar fi fost inovarea în a dota cu cele necesare grădinițele, implicarea factorilor în măsura să asigure materialele necesare…. În Suedia părintele nu achită nimic, nici o rechizite, nici mesele.. nimic… La noi deținuții mănâncă gratis, iar pt copil părintele achită 3 mese… în ce țară trăim??!! și ce mâncare?! plină de euri și conservanți… educatoarea își cheltuie din banii personali pt a putea susține activitatea didactică…. curriculum 2019…trist pentru că nu rezolvă cu nimic situația dezastruoasă a învățământului preșcolar…. Mare păcat…
La școală e posibil că sa se facă opțional plătit,se face!Eu o sa fac opțional cu 10 copii,iar ceilalți 18( că atâția am in grupa) ce credeți că vor face? E imposibil!! Noile orientări sunt o mixtura,după părerea mea: ceva de la alternativa step nu step,mai noi eram obligate să aplicăm și ce spune Asociația Ovidiu Ro, ceva din tradițional!Și va mai semnalez un fapt: in grădiniță cu program prelungit unde lucrez cele mai multe colege avem aproape 40 de ani de activitate,Gr didactic I,studii superioare,e aproape mereu problema că nu ajung banii de salarii,având în vedere finanțarea per copil! Cred că ar trebui sa avem 60 in grupa,de ce nu se pun de acord cele două ore: Nr de copii prin lege și finanțarea! Nu putem pune în aceeași situație personalul de îngrijire din școală și cel din grădiniță!Că având program prelungit grădiniță are un Nr mai mare de angajați…dar pe cine interesează? Mă bucur din suflet că voi părăsi sistemul!
Felicitări, doamna inspector pentru învățământul preșcolar! Ați descoperit apa caldă!
Dintotdeauna opționalele au fost în norma educatoarei, puteți verifica în documentele dumneavoastră, însă este de-a dreptul îngrijorător că habar nu ați avut acest lucru și trăiți cu impresia că acum îl implementați. Fie că era educație pentru sănătate, rutieră, ecologică etc. și opționalul era desfășurat direct, de către educatoare; fie că era limbă străină, dans, instrument etc. și era desfășurat direct de către un profesor de specialitate și indirect de educatoare, cadrul didactic pentru învățământul preșcolar era mereu prezent în sala de grupă.
Dumneavoastră cum vă închipuiți o activitate opțională de limbă engleză la grădiniță? Vine profesorul în clasă și începe a preda scriind la tablă? Nu, căci nu ar rezolva nimic. Învățarea se face prin joc , desen etc. , metode pe care educatoarea le cunoaște mai bine decât profesorul de aceea stă alături de acesta ajutându-l ca informația să ajungă la copil ,folosindu-se de aceste căi.
Dar să știți că nici invers nu se poate; nici educatoarea nu dă randament în predarea unei limbi străine, dacă nu are alături profesorul. Acesta are cunoștințe riguroase în domeniul lui, copiii nu sunt supuși riscului de a învăța ceva aiurea, cu pronunția greșită sau după ureche când și cum am eu chef, fără o programă. Cele două cadre didactice făceau o echipă bună în folosul copilului. În cine ați lovit cu decizia asta? În educatoare? Nu, ea oricum făcea opționalul?
În profesorul de opțional? Nu, el va face pregătire în particular. În copiii noștri loviți, doamna inspector! Pe ei îi privați de oportunitatea de a învăța încă de mici lucruri care le vor fi de folos mai târziu.
Nu sunt adepta teoriei conspirației, dar mai că încep să-i dau dreptate cuiva care deunăzi spunea că țara ne vrea proști.
Un curriculum greoi, cu modificări fără sens, lipsit de substanță și argumente solide care să explice ce îmbunătățiri aduce actului didactic (evident, nu mă refer la modificările de ”vitrină”). Subscriu ideii de mai sus că ar putea fi aplicat în grădinițele cu 10 copii și materiale didactice suficiente, ceea ce – din nefericire – nu este cazul grădinițelor din țara noastră…
Cu tot respectul, dar doamna Viorica Preda de multă vreme nu mai ține cont de experiența pe care o avem noi, cadrele didactice, care lucrăm în învățământul preșcolar. Din biroul dumneaei lucrurile se văd altfel.
Mi-aș dori tare mult să-mi răspundă la o întrebare căreia nu-i găsesc răspunsul de mulți ani: când eu lucrez cu un grup mic (4-5 copii), așa cum se specifică și în noul și în vechiul curriculum, încercând, de exemplu, să fac exerciții aplicative de raportare a numărului la cantitate cu preșcolarii care nu au înțeles acest lucru în activitatea frontală, cum procedez cu ceilalți douăzeci de copii care îmi rămân nesupravegheați, neîndrumați, neglijați, care fac gălăgie și le distrag atenția și celor cu care lucrez eu?
Dacă aș lucra într-o țară de unde copiați aceste programe, răspunsul ar fi simplu – ajutorul de educatoare face asta, dar în cazul nostru, cum trebuie să procedăm?
Dar, doamna Viorica Preda, nu avem pretenția chiar să avem ajutor de educatoare, dar un curriculum care să -i ajute cu adevărat pe copii să se dezvolte și să-i dea și cadrului didactic satisfacția că face un lucru bun, util, nu cred că e o cerință foarte mare.
Doamna Viorica Preda, vă rog să faceți o statistică să vedeți câte grădinițe de la sate nu au îngrijitoare, iar dacă un copil trebuie să meargă la toaleta din curte, educatoarea are de ales: ori să se ducă cu acel copil, ca să nu se întâmple vreo nenorocire, ori să rămână cu restul de copii în clasă, căci în lipsa ei, și aici se poate întâmpla ceva rău. Deci, doamna Viorica Preda, dumneavoastră pe care variantă ați alege-o?
Îmi pare rău, doamna inspector, că trebuie să vă spun, dar de mult nu ne mai reprezentați.
Nu a fost pilotat curriculumul în toată țara! Mă înclin in fata cui poate realiza ce se propune cu o grupa în care sunt 30 de copii! Totul e gândit că și cum ai avea in grupa max 10 copii! Treziti- va la realitate!
Pentru cursul de lb. engleza, ajutător aplicării metodei , cine oferă finanțare: statul sau , ca de obicei, cadrele didactice?
Spune-ți ca a fost realizat intr-o perioada de 2 ani..
In acești 2 ani , cu siguranta , ați aflat de la cadrele didactice ca din bugetul propriu nu se poate pot alocat sute de lei pentru cursuri.
Vreți sa se predea lb. engleza, sa se integreze copiii cu CES, însă dacă nu își plătesc singure cursurile, cadrele didactice se trezesc in fata faptului împlinit, neștiind cum sa acționeze.
Din punctul meu de vedere, puteți schimba toată birocrația învățământului, însă o faceți degeaba!
Nu alocați fonduri financiare pentru dotarea sălilor de grupa, pentru materiale.
Vreți sa predam limba engleza intr-o sala de grupa cu un dulap care mai are puțin și cade peste copii..
Suntem dezamăgite de modul in care gestionați situația învățământului preuniversitar!!