Guvernul a făcut public textul „declarației” adoptate azi în ședința Executivului. În documentul fără nicio valoare de act normativ sau juridic, care să creeze vreo altă obligație pentru vreo instituție sau persoană, apar înșirate mai multe măsuri ale Guvernului din ultimii doi ani, precum și două referiri la cerințele pe care sindicatele din Învățământ și prin ele angajații din școli și profesorii le-au avut în perioada grevei generale.
Documentul se numește „declarație privind politica sectorială de salarizare a personalului din sistemul național de învățământ și stabilirea unor principii generale în vederea îmbunătățirii statutului personalului didactic, didactic auxiliar și nedidactic din sistemul național de învățământ și valorizarea carierei didactice”.
Inițial Guvernul a anunțat că va da un memorandum, prin care să se angajeze că va face ceea ce cer sindicatele. După analiza lui Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale a României, care a arătat că „în baza acestui memorandum, profesorii nici nu vor putea să dea în judecată Guvernul dacă nu-și îndeplinește obligațiile. (…) Nu cred că profesorii, de data aceasta, vor mai putea fi păcăliți”, Guvernul a renunțat la planul său și a ales să aprobe o „declarație”.
Ministra Educației, Ligia Deca, a mințit public, de la pupitrul Guvernului, că documentul este un act normativ, conform cerinței sindicatelor. Confruntată de jurnaliștii care i-au demonstrat că memorandumul sau declarația pentru salariile profesorilor nu sunt acte normative, așa cum a pretins ea Deca a încercat să iasă din situația jenantă, iar intervenția purtătorului de cuvânt Dan Cărbunaru a salvat-o.
Această „declarație” conține tot ce scria în proiectul de memorandum pus în dezbatere ieri de Ministerul Educației. Textul glorifică proiectele de legi ale educației „România educată“ și adoptarea acestora în Senat este prezentată drept „un pas fundamental“ care arată că „Educația reprezintă o prioritate pentru Guvernul României.“ Apoi autorii enumeră mai multe măsuri luate de Guvern în ultimii doi ani, 2022 și 2023, pentru creșterile salariale din acest sector. Are loc apoi o înșiruire a proiectelor din fonduri europene, prin PNRR sau finanțări similare, precum și o enumerare a celor câteva investiții de la bugetul de stat în creșe, grădinițe și planurile pentru consolidarea celor 31 de clădiri școlare cu risc seismic I.
La final, la capitolul „măsuri” apar următoarele două paragrafe:
„Prioritizarea dialogului între Ministerul Muncii și Solidarității Sociale și reprezentanții federațiilor sindicale din învățământ cu privire la grila de salarizare din familia ocupațională subsecventă, ce va fi cuprinsă în viitoare Lege a salarizării. Noua lege va avea la bază principiul potrivit căruia salariul de bază al profesorului debutant/asistentului universitar va fi stabilit la nivelul salariului mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat cunoscut și care reprezintă 23% din maximul grilei de salarizare din sistemul public. Creșterea salarială pe noua grilă se va face etapizat, prima tranșă de la 1.01.2024, fiind de 40% din creșterea salarială prevăzută de noua lege a salarizării.
Stabilirea unei prevederi în contractul colectiv de muncă la nivel de sector “învățământ preuniversitar”, prin care pe perioada concediului de odihnă, precum și pentru zilele de concediu plătit, personalul din învățământ va avea dreptul la o indemnizație de concediu calculată în raport cu numărul zilelor de concediu înmulțite cu media zilnică a salariului de bază și a sporurilor/indemnizațiilor de care beneficiază, potrivit legii, corespunzător fiecărei luni calendaristice în care se efectuează concediu de odihnă”.
Textul declarației: