Apelul național de proiecte Erasmus+ pentru 2024, dar și apelul la nivel european cu procedurile Comisiei Europene, alături de ghidul oficial al acestui program de mobilitate pentru anul viitor au fost publicate recent pe platforma erasmusplus.ro. Documentele sunt atașate la finalul articolului. Termenul limită principal pentru depunerea cererilor de finanțare de către școlile și universitățile din țară este 20 februarie 2024, potrivit apelului național.
Aceste documente stabilesc calendarele (termenii limită pentru anul respectiv) și pașii prin care o școală, un liceu sau o universitate pot depune candidaturi și se pot înscrie în proiecte de mobilitate cu profesorii și elevii, respectiv studenții.
În ele sunt prevăzute condițiile pentru parteneriate între unitățile de învățământ, durata parteneriatelor, sumele alocate plecărilor din țară, dar și detalii despre fiecare din domeniile eligibile: “Tineret”, “Sport”, “Educație școlară”, “Universitar”, “Formare profesională (VET) și Educația Adulților”, potrivit informațiilor din apelul național de proiecte.
Pentru ca o organizație sau instituție de învățământ să aplice pentru un proiect Erasmus+, fie în calitate de coordonator, fie în calitate doar de participant, ea trebuie să obțină un cod OID (Organisation ID) pe care îl folosește la identificarea pe rețeaua participanților, unde se regăsesc detalii despre ea, istoricul și o descriere, pentru găsirea de parteneri în viitoare proiecte.
“Școlile și alte organizații active în învățământul școlar pot solicita finanțare în două moduri:
Proiecte pe termen scurt pentru mobilitatea elevilor și a personalului – aceste proiecte oferă solicitanților posibilitatea de a organiza diverse activități de mobilitate pe o perioadă de șase până la optsprezece luni. Proiectele pe termen scurt reprezintă cea mai bună alegere pentru organizațiile care solicită un grant Erasmus+ pentru prima dată sau pentru cele care doresc să organizeze doar un număr limitat de activități.
Proiecte acreditate pentru mobilitatea elevilor și a personalului – aceste proiecte sunt disponibile numai organizațiilor care dețin o acreditare Erasmus în domeniul învățământului școlar. Această componentă specifică de finanțare permite organizațiilor acreditate să beneficieze în mod regulat de finanțare pentru activitățile de mobilitate care contribuie la punerea în aplicare treptată a planului lor Erasmus. Acreditările Erasmus sunt disponibile tuturor organizațiilor care doresc să organizeze activități de mobilitate în mod regulat. Experiența anterioară în cadrul programului nu este necesară pentru depunerea cererii”, scrie în ghidul pentru 2024, la paginile 115-134 care vizează învățământul preuniversitar.
Ce înseamnă o mobilitate pentru școli
“Activitățile de mobilitate din cadrul unui proiect de mobilitate pot fi de ieșire sau de intrare. Cele mai multe tipuri de activități disponibile sunt activități de mobilitate de ieșire. Aceasta înseamnă că organizația solicitantă va acționa ca organizație de trimitere: va selecta participanții și îi va trimite către o organizație-gazdă din străinătate. Utilizarea acestor oportunități pentru a organiza schimburi bidirecționale sau activități comune cu una sau mai multe școli partenere este puternic încurajată. În acest caz, fiecare școală participantă ar trebui să solicite finanțare Erasmus+ sau poate adera la un consorțiu existent.
Pentru a facilita procesul de găsire a partenerilor, Erasmus+ oferă instrumente pentru găsirea de parteneri în străinătate pe Platforma europeană pentru educația școlară. În plus, există tipuri speciale de activități de intrare care permit organizațiilor solicitante să invite în cadrul organizației experți sau cadre didactice în curs de formare. Scopul activităților de intrare nu este de a crea schimburi bidirecționale, ci mai degrabă de a aduce persoane care pot contribui la dezvoltarea și internaționalizarea organizației solicitante”, se explică în ghidul pentru 2024.
Un proiect Erasmus+ desfășurat de școli trebuie să aibă în vedere cele 5 “dimensiuni orizontale” promovate în program: Incluziune și diversitate, Practici responsabile și durabile din punct de vedere al mediului, Transformarea digitală în educație și formare, Participarea la viața democratică și Dezvoltarea competențelor-cheie, potrivit ghidului de mai jos.
DOCUMENT Descarcă apelul național la propuneri de proiecte (publicat de la data de 22 decembrie 2023), în format .pdf:
DOCUMENT Descarcă Ghidul programului Erasmus+ 2024 (actualizat pe 28 noiembrie 2023), în format .pdf, în limba română:
DOCUMENT Apelul european la propuneri de proiecte care cuprinde procedurile administrative ale Comisiei Europene:
Școlile, ajutate să acceseze finanțările mai ușor, cu acreditare pe câțiva ani
Un element de noutate de anul trecut, păstrat și în ghidul din prezent, este faptul că școlile pot aplica pentru finanțarea unor mobilități și, apoi, având experiență în scrierea proiectelor, pentru o acreditare care le permite să nu mai treacă anual prin procesul de evaluare.
Acest lucru înseamnă că școlile mici sau care aplică pentru prima dată au mai multe șanse la depunerea unui proiect pentru primirea finanțării, fără să trebuiască să fie în concurență cu școli care desfășoară programe Erasmus de peste 10 ani, de exemplu, spune pentru Edupedu.ro. Nicușor Ciobanu, responsabil de Comunicare la Agenția Națională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educației și Formării Profesionale (ANPCDEFP), agenția care gestionează implementarea Erasmus în România.
„Un lucru pe care l-am văzut e acela al trendului care se duce mai degrabă în ce înseamnă gestionarea bugetului către școlile care au deja acreditare. Din actuala generație a programului, deci din 2021, și Comisia, dar cumva și noi de la agențiile naționale ne-am dat seama că avem în program foarte mulți din cei care știu să scrie proiecte recurenți și cumva că trebuie să avem posibilitate să ducem bani și către organizațiile noi, mici, care au nevoi și ele la rândul lor, dar care nu știu neapărat să scrie un proiect, astfel încât în ceea ce înseamnă proiectele de mobilitate, deci pentru proiectele care se adresează școlilor, mobilitatea profesorilor sau elevilor, avem proiecte la care se înscriu cei care au deja o experiență.
Adică sunt școli cu poate 15 ani de experiență, ori în momentul în care candidează alături de o școală din rural care își schimbă profesorii anual și pentru care e dificil să formeze o echipă, e clar că nu pleacă de pe picior de egalitate, astfel încât pentru școlile experiență este posibilitatea ca ele să se acrediteze, depun un proiect oricând pe parcursul celor 7 ani și obțin o acreditare până în 2027, însemnând că ei nu mai trebuie să depună an de an de fiecare dată un proiect pentru mobilități, au acreditarea aceasta și depun doar un o cerere de finanțare pentru numărul de mobilități pe care-l estimează, deci nu mai trec prin evaluare îi asigurăm prin acreditare, fluxul de de finanțare Erasmus”, explică Nicușor Ciobanu.
„Trendul însă e acela că mult din buget se duce către școlile acreditate. Noi ne dorim ca din ce în ce mai multe școli să obțină experiență și pe urmă să-și obțină acest certificat care le de o garanție că au bani până în 2027. Elementul de noutate e că 90% din bani se duc către școlile de care dețin acreditare, însemnând că 10% din buget din cei aproape 120 și ceva de milioane de euro merg către școlile care nu au experiență. Și pentru ele, chiar dacă au temerea că „bun, n-am scris niciodată, n-am staff în școală”, ei bine, avem o linie care îi vizează în mod direct, e drept cu un buget mai mic, dar odată depus un proiect, anul viitor vor fi avut deja experiență și pot să depună pentru acreditare”, a continuat Ciobanu.
Acesta a adăugat că România se va concentra pe cel puțin 50% mobilități pentru elevi și a dat exemplul Germaniei care, prin agenția sa națională, a optat pentru o mai amplă formare a profesorilor și a personalului din școli:
„Avem apelul european care dă cumva un cadru general pentru toate agențiile naționale, însă în funcție de de nevoile de la nivel național, de specificul fiecărei țări, poate prin apelul național să particularizeze cumva direcționarea bugetului, astfel că noi în Educație școlară încurajăm foarte mult școlile care vizează ca prin 50% din mobilități să plece elevii. Sunt țări unde, de pildă Germania, finanțează mult profesionalizarea staff-ului, profesorilor sau cadrelor auxiliare. Dorim însă ca și elevii să beneficieze de mobilități, astfel încât prioritate au, cum ziceam, proiectele care 50% plus 1 vizează să trimită și elevii în mobilitate.
Și iarăși, ca o particularitate pentru țara noastră, prioritate în proiecte au cele care se adresează profesorilor debutanți, la început de drum, ne dăm seama că și ei au nevoie de profesionalizare, să vadă exact contextul european, să poată să participe la cursul de formare, așa încât cu un „punctaj suplimentar” pleacă proiectele care îi vizează pe acești profesori”, a mai explicat pentru Edupedu.ro responsabilul de comunicare ANPCDEFP.