Salariile scăzute ale profesorilor din România au redus atractivitatea profesiei și reprezintă unul dintre factorii care au dus la provocările semnificative cu care se confruntă meseria de cadru didactic, factori prezentați într-un document de lucru al personalului Comisiei Europene pentru Raportul de țară 2023 pentru România, publicat miercuri.
Documentul arată că “profesia de profesor se confruntă cu provocări semnificative. Formarea inițială a cadrelor didactice oferă foarte puțină pregătire în domeniile de bază ale pedagogiei. Printre mai mulți factori, cerințele scăzute de acces la programele de formare a cadrelor didactice și salariile în mod tradițional scăzute au redus atractivitatea profesiei”. Potrivit aceluiași material, “stimulentele pentru a atrage cadre didactice cu înaltă calificare în școlile defavorizate sunt limitate, în special în zonele rurale, unde condițiile de lucru sunt mai dificile. Pentru a-și completa norma de predare, cadrele didactice din zonele rurale abordează adesea materii pentru care nu sunt calificate, ceea ce afectează calitatea educației în aceste zone”.
Materialul citat prezintă situația educației și a condițiilor de muncă în ceea ce privește cadrele didactice în cadrul extins al provocărilor socio-economice din țară. El arată, în aceste condiții:
- “Creșterea calității educației depinde de îmbunătățirea politicilor legate de profesia de profesor. 30 % dintre profesorii din România au peste 50 de ani, iar numărul total de cadre didactice se preconizează că va scădea odată cu populația școlară. Prin urmare, orice reformă a recrutării sau a formării inițiale a cadrelor didactice va afecta doar o minoritate a profesiei în următoarele decenii. Prin urmare, creșterea calității învățământului presupune să se lucreze în primul rând cu cadrele didactice existente. Un procent ridicat de cadre didactice participă la dezvoltarea profesională, dar conținutul și modul de desfășurare a cursurilor nu sunt percepute ca fiind suficient de adaptate la nevoile lor”.
Documentul notează că există unele îmbunătățiri sau așteptări de îmbunătățire a situației prin programele finanțate la nivel european, în special cele din programul de redresare și reziliență: “În ultimii ani, în special în timpul pandemiei, cadrele didactice din România au raportat o mare nevoie de dezvoltare a competențelor TIC, de predare a elevilor cu nevoi educaționale speciale și de competențe transversale. Au fost luate unele măsuri pentru a răspunde acestor nevoi, printre care prin proiectul CRED și prin măsurile din cadrul RRP (planul de redresare și reziliență – n.red.) care se așteaptă să răspundă nevoilor de formare, inclusiv competențe digitale. Unele dintre provocările pentru profesia didactică ar putea fi abordate prin revizuirea în curs a legii educației”.
Despre provocările-cheie privind condițiile și obiectivele educației
Pentru un tablou cât mai detaliat, documentul Comisiei revine, în anexe, asupra unei serii de probleme și provocări cu care se confruntă sistemul românesc de educație, pe baza celui mai recent Monitorului UE privind Educația și Formarea (2022). El completează descrierea inițială a situației cu o serie de date ce vizează în special rezultatele educației și condițiile de desfășurare a învățării.
În cazul profesorilor, documentul notează că atractivitatea profesiei de profesor este mai degrabă scăzută, iar atragerea de profesori de înaltă calificare către școlile din medii dezavantajate rămâne o provocare. “Formarea inițială și continuă a profesorilor este insuficient aliniată la nevoile clasei, iar evaluarea profesorilor nu este eficientă”, iar reforma legislativă în domeniu e așteptată să rezolve o parte dintre aceste probleme.
Materialul consemnează, între altele:
- Sistemele de învățământ vocațional și învățământ superior nu sunt suficient aliniate la piața muncii. Deși participarea adulților la educație s-a îmbunătățit, ea rămâne la un nivel scăzut (4,9% în 2021, comparativ cu o medie europeană de 10,8%). Aceasta se traduce într-un deficit de forță de muncă în anumite calificări. Și aceasta, în condițiile în care guvernul menține un nivel scăzut al cheltuielilor cu educația.
- Participarea la educația timpurie este scăzută și continuă să scadă, fenomen ce se simte și mai puternic în cazul grupurilor dezavantajate, precum romii sau comunitățile rurale.
- Părăsirea timpurie a școlii rămâne ridicată (15,6%, comparativ cu o medie UE de 9,6%) și se face simțită îndeosebi în rândul comunităților rome și în zonele rurale.
- Un pondere ridicată a elevilor din România manifestă o lipsă a competențelor de bază, conform evaluării PISA 2018. Iar în 2021 doar 50% dintre tinerii de 16-19 ani aveau competențe digitale de bază.
- Diferențele rural-urban și situația romilor în ceea ce privește educația rămân probleme critice, în condițiile în care 79% dintre copiii romi sunt în risc de sărăcie.
- Participarea la învățământul superior a crescut, dar este în continuare cea mai scăzută din UE, doar 24,7% dintre românii cu vârste între 25-34 de ani având o diplomă, comparativ cu media europeană de 42%.
Citește și:
România – cel mai slab rezultat în Europa la echitatea educației / Se mențin decalajele masive față de media europeană și de țintele UE, la principalii indicatori-cheie în educație – rapoarte CE
Foto: © Koba Samurkasov | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Mihai Peticilă
Elena Giurgiu
Alexa Stănescu
Redacția
Sorin Semeniuc
5 comments
Acest Document de lucru al Comisiei Europene din Raportul de Tara Romania 2023 a ajuns sub ochii prezidentului Iohannis, sub ochii analfabetilor Ciu-Cio, al dnei analfabete Ministru al Educatiei Ligia Deca, al Ministrilor analfabeti…
Credeti ca s-a sinchisit vreunul dintre ei sa il citeasca macar?!
GRAV e ca aceste Rapoarte de Tara ale Comisiei Europene sunt precum Rapoartele Curtii de Conturi a Romaniei, care anual face Audituri la fiecare Institutie publica si intocmeste Rapoartele Curtii de Conturi: Rapoarte care arata RISIPA banului public si toate mizeriile din Institutiile publice!
Credeti ca A RASPUNS vreodata vreun Sef de Institutie publica in urma acestor Rapoarte ale Curtii de Conturi?!
NU, nimeni, niciodata!
Fiecare Institutie publica le contesta in Contencios Administrativ si sunt “ingropate” in uitare, definitiv!
Rapoartele de tara Anuale ale Comisiei Europene referitoare la Romania au aceeasi soarta: NU sunt bagate in seama de decidentii politici!
Ati auzit vreodata Presedintele Romaniei sau Premierul sau vreun Minsitru vorbind despre Raportul de Tara al Comisiei Europene privind Romania in cei 15 ani de cand a aderat Romania la UE?!
Niciodata.
Aceste Rapoarte au soarta Programelor de guvernare, a Planurilor si Strategiilor ramase TOATE pe hartie in cei 33 de ANI post ’89!!
Corect!!
Dupa 9 ANI de “munca” pe branci la proiectul Romania educata al presedintelui Iohannis, asta e EFECTUL: profesia de profesor a ajuns la periferia societatii, guvernantii asta au reusit: au adus Educatia la “minim”!!
21.05.2022, cand era era Ministru al Educatiei, Sorin Cîmpeanu declara senin nevoie mare: „S-a ajuns la un minim cu CALITATEA Educaţiei în România”.
Şi cine este de vină, domnule Cîmpeanu?
Ne spunea şi dl Cîmpeanu ceea ce ştim cu toţii.
Educaţia a ajuns la un punct de minim, concluzia fiind trasă în urma examenelor naţionale, a testelor PISA, a evaluării tinerilor care ajung la facultate.
Şi încă nu ştim totul, pentru că nu avem un sistem de evaluare credibil, standardizat, nesupus subiectivismului profesorilor.
Aşa cum arată şcoală azi, aşa va arăta societatea mâine.
Cine este de vină, şi cui îi pasă că am ajuns în această situaţie?
Am aşteptat un răspuns de la ministrul Cîmpeanu, de la profesorul- presedinte de Tara Iohannis….
Degeaba. Nu spun nimic!
De la dl Iohannis, azi: “e-o lume minunata”!!!
De peste 30 de ANI, experţii independenţi, testele PISA, foruri internaţionale spun acest adevăr, relativ la educaţia din România, de peste 30 de ani.
Nu s-a sinchisit nimeni, nu am avut de la decidentii politici decat vorbe goale si grija mare pentru INTERESELE lor!
Toţi miniştri care mai de care mai analfabeti s-au crezut cei mai deştepţi în materie, şi n-au acceptat vreo sugestie de la specialişti independenţi.
Au făcut ce-au vrut, ce n-au ştiut, şi am ajuns aici, într-un punct de minim al calităţii educaţiei.
Nici măcar nu s-au uitat peste situaţia educaţiei din alte ţări dezvoltate şi apreciate la capitolul educaţie.
Au făcut ce i-a dus mintea, adică nimic, şi au dus Educaţia într-un punct de minim.
Si probabil ca se poate si “mai” minim de-atat!
Pentru ca deja tinerii educati pleaca masiv din Tara, NU pentru ca aici sunt salariile mai mici, ci pentru ca NU vad nici o perspectiva de SCHIMBARE a mizeriei in care de 30 de ANI partidele politice au adus Romania in halul in care e…
O Romaniei cu un sistem rasturnat al VALORILOR, care duc inainte, asigura progresul, dezvoltarea, in orice Tara….
Am 2 copii, cu studii inalte, cu joburi bune, bine platite, la casele lor… amandoi ne-au spus clar ca ar fi plecat din Tara demult daca nu ar fi fost retinuti de motive EXCLUSIV familiale…sa nu ne lase pe noi, parintii, singuri in Tara, fara ei, fara nepotei…
În alte țări, profesorii au salarii de 3-4 mii de euro. La noi, cei mai vechi au aproape de 1000, dacă sunt diriginți. Debutanții au 500. Facem cursuri de perfecționare, facem documente și tot felul de activități în afara orelor. Educație centrată pe elev, ore interactive, învățare pe tot parcursul vieții, salarii de mizerie! Deci cei care învață sunt cei mai năpăstuiți. De aceea elevii preferă să își facă planuri de viitor la sparanghel și la căpșuni!
In alte tari profesorii nu livreaza 45% analfabeti functional pe piata muncii. Avem cel mai slab clasat sistem de educatie in UE. Cei care dau cu tifla profesorilor sunt girati de catre acestia ca doar nu s-au facut doctori singuri. Impostura academica in randul profesorilor este lege nu exceptie. Pentru ce realizari considerati ca merita banii respectivi? Noi ce primim de banii aceia?
In alte tari scoala e corelata cu piata muncii, de-aia nu livreaza analfabeti.