Doctoranzii în Psihologie-Științele Educației de la Universitatea din București, chemați să scaneze tezele vechi de doctorat care ar fi trebuit deja verificate de plagiat pe bani de la Guvern / Directorul Dragoș Iliescu: De regulă doctoranzii sunt plătiți, activitatea aceasta specifică, însă, este voluntară / Șeful CSUD: Secretariatele se ocupă în mod normal, există fonduri pentru cei care scanează

407 vizualizări
Foto: © Stokkete | Dreamstime.com
Doctoranzii din cadrul școlii doctorale de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității din București au fost informați, miercuri seară, de Dragoș Iliescu, directorul școlii doctorale, că este așteptat ajutorul pentru scanarea tezelor de doctorat susținute în trecut în cadrul acestei școli, după cum au semnalat studenți ai acesteia pentru Edupedu.ro. În mesaj, Dragoș Iliescu a descris această activitate drept „sisifică” și a anunțat că va face o programare pentru ca „să faceți cumva prin rotație în această sarcină”. Apelul se face auzit în condițiile în care UB a solicitat și a primit aproape 3,2 milioane de lei de la Ministerul Educației, acum 3 ani, pentru scanarea și verificarea tezelor de doctorat vechi, în cadrul măsurilor de combatere a plagiatului în mediul academic.
  • Situația este semnificativă în contextul în care situația verificărilor tezelor vechi de doctorat, cerută de 3 ani prin ordin de ministru și susținută cu circa 5 milioane de euro la nivelul tuturor universităților din țară, a bătut pasul pe loc. După doi ani, nu fusese raportată drept plagiată nicio teză verificată astfel. Acum, cazul de la Universitatea din București confirmă lipsa de acțiune dîn ultimii ani și ce presupune verificarea care, la nivelul acestei instituții de învățământ, ar trebui să se încheie, în 2025 (termen „auto-impus”).

Contactat de Edupedu.ro, Dragoș Iliescu a arătat că susținerea studenților este necesară având în vedere numărul foarte mare de teze de doctorat înregistrate în cadrul școlii doctorale pe care o conduce – aproximativ 1.400. El a arătat că de regulă studenții nu lucrează gratis, dar că „activitatea aceasta specifică, însă, este voluntară”.

Pe de altă parte, Virgil Băran, directorul Consiliului Studiilor Universitare de Doctorat (CSUD) al Universității din București, a spus la rândul său pentru Edupedu.ro că la nivelul întregii universități apelul la studenți nu a fost avut în vedere pentru astfel de activități, pentru care au fost luate în considerare secretariatele școlilor doctorale, dar că participarea studenților este posibilă dacă este vorba despre voluntariate. „Nu este o practică la nivelul UB”, a arătat Virgil Băran, precizând însă că la Psihologie-Științele Educației „cred că este vorba strict de un voluntariat, pentru că sunt și mulți studenți doctoranzi care pot să ajute”.  El a arătat că pentru cheltuielile legate de scanarea tezelor vechi există fonduri din cele alocate de guvern.

Virgil Băran a arătat că în verificarea tezelor vechi de doctorat, cerută încă de acum 3 ani de fostul ministru Sorin Cîmpeanu, există „o întârziere pe care ni-o asum ca director CSUD”, dar care ar urma să fie recuperată așa încât activitățile prevăzute de ordinul din 2021 să fie finalizate în 2025 La UB trebuie scanate/verificate 7.900 de teze.

Ce spune mesajul primit de studenții doctoranzi de la Dragoș Iliescu

Potrivit informațiilor Edupedu.ro, în emailul trimis studenților miercuri seară, Dragoș Iliescu îi informează pe aceștia:

  • Că există „obligația să scanăm toate tezele de doctorat” susținute în școala doctorală pe care o conduce
  • Că aceasta „e o muncă sisifică și am tot evitat să o începem”
  • Că „sunt peste 1000 de teze din străfundurile istoriei și până azi”
  • Că „nu mai putem amâna” această activitate
  • Că va face o „programare pentru ca începând de săptămâna viitoare să faceți cumva prin rotație în această sarcină”
  • Că studenții care sunt la bursă vor primi mesaje directe „cu privire la cine, când, cum este rugat să vină la facultate pentru sarcina asta”.

Contactat de Edupedu.ro, Dragoș Iliescu a făcut trimitere, inițial, la „noua lege”, dar s-a corectat și a confirmat că temeiul pentru această activitate este ordinul emis în 2021 de fostul ministru al Educației, Sorin Cîmpeanu.

Acesta a cerut, în 2021, universităților să verifice integral tezele de doctorat susținute între 1990-2016 (ulterior existând versiuni digitalizate ale acestora), adică peste 70.000 de teze la nivel național. Pentru această activitate, ministerul a propus, acum 3 ani, 25 de milioane de lei din fondul pentru situații speciale aflat la dispoziția ministrului.

Un raport emis după doi ani, în condițiile în care nicio universitate nu a raportat vreun plagiat, arăta că, deși banii au fost alocați, multe universități – inclusiv UB – nu îi cheltuiseră mai deloc. Conform acelui raport, Universitatea din București ceruse și primise din fonduri speciale, în 2021, 6,79 milioane de lei, dintre care aproape jumătate (3,2 milioane de lei) aveau drept scop verificarea tezelor de doctorat din perioada 1990-2016. Din acești bani, cheltuise în 2021, potrivit raportului, doar 1% din sumă.

Ce spune Dragoș Iliescu despre situația de la Psihologie-Științele Educației, UB

Contactat, inițial, telefonic de Edupedu.ro, în legătură cu apelul la studenți pentru a scana tezele vechi de doctorat, directorul școlii doctorale de Psihologie și Științele Educației, Dragoș Iliescu, a spus că „în toată România se întâmplă asta. Școlile doctorale din toată țara scanează de zor pentru a digitaliza toate tezele de doctorat”. Directorul CSUD, Virgil Băran, a arătat, pe de altă parte, că din cunoștințele sale este vorba despre un caz singular, practica la nivelul UB fiind ca tezele să fie verificate la nivel de secretariate ale școlilor doctorale. Băran nu a exclus însă viabilitatea soluției găsite de Dragoș Iliescu – detalii mai jos.

  • În ceea ce privește alocarea fondurilor primite de la Minister, Dragoș Iliescu a arătat că școala doctorală „nu este centru de cost” și „nu are un inventar propriu” în ceea ce privește infrastructura achiziționată. 

Dacă, în discuția telefonică, el a spus că „există tarif pentru studenți, ei nu lucrează gratis (…) Oamenii sunt plătiți pentru munca pe care o fac. Dacă nu vor să o facă la banii aceia, nu o fac”, el a revenit acestui punct într-o serie de răspunsuri scrise, în care arată că este vorba despre o activitate voluntară, spre deosebire de cele plătite, de natură didactică sau administrativă. Pe de altă parte, potrivit lui Virgil Băran, UB mai are fonduri din alocarea de la Minister, iar din acestea „vom susține plata la un tarif foarte rezonabil a persoanelor de secretariate care scanează tezele”.

Iliescu a spus că școala doctorală pe care o conduce „este un caz special”, acolo fiind înregistrate circa 1.400 de teze de doctorat. Aceasta ar reprezenta aproape o șesime din totalul tezelor înregistrate la nivelul UB în perioada 1990-2016.

  • După discuția telefonică, Dragoș Iliescu a transmis Edupedu.ro și o serie de răspunsuri la întrebări trimise electronic:

Rep.: Care este temeiul legal sau contractual, după caz, prin care studenții doctoranzi pot fi implicați în astfel de activități ale școlii doctorale, precum scanarea tezelor de doctorat vechi (și în alte activități similare)?

Dragoș Iliescu: Doctoranzii sunt membri ai comunității academice a facultății lor. Este imposibil să construim o experiență de dezvoltare și o relație de mentorat pentru ei fară să îi implicăm în activitățile facultății. Acestea pot fi cercetări (ale lor, ale laboratoarelor lor etc.), activități de predare (seminare, cercuri, peer-learning), activități administrative și activități de reprezentare publică etc.

Unele din aceste activități sunt remunerate. De exemplu, activitățile didactice la seminar se plătesc. Unele activități de cercetare sunt remunerate – de exemplu, implicarea în proiecte de cercetare finanțate. Unele activități administrative sunt remunerate.

Unele din activități nu sunt remunerate – sunt realizate de ei pe baza de voluntariat. Exista o așteptare rezonabilă ca ei, atunci când pot să se implice, să ajute la aceste activități. Există în același timp, o așteptare rezonabilă ca doctoranzii care iau bursă să fie mai activi decât cei care nu primesc bursă în a se implica în astfel de activități – de aceea ei sunt primii solicitați atunci când este nevoie de ajutor. Pană la urmă, doctoratul, conform noii legi a educației, se realizează cu frecvență – deci prezența lor în facultate ar trebui să fie prezumată oricum.

În același timp, nu există vreo obligativitate de a participa și nici repercusiuni atunci când unul dintre ei spune „nu pot de aceasta dată, din varii motive”. Relația noastră cu doctoranzii noștri a fost întotdeauna pozitivă și amiabilă, nu poate exista o relație de mentorat n alt fel.

Rep.: De ce sunt implicați doar doctoranzii cu bursă?

Dragoș Iliescu: Toti doctoranzii sunt implicați în toate aceste tipuri de activitate. Totuși, de regulă doctoranzii cu bursă sunt primii care sunt solicitați. Sunt de regulă mai motivați și mai săritori – au fost și cei mai buni la examenul de admitere, caci de aceea au burse.

Rep.: Spuneți că este o activitate voluntară, dar în mesaj spuneți că veți face dumneavoastră o programare. Cum e de fapt, voluntară sau implicit obligatorie, pe baza unei programări?

Dragoș Iliescu: Activitatea aceasta specifică este voluntară – dar în același timp, ea trebuie programată. Mesajul meu spune ca, în cazul în care cineva nu va putea participa, sau nu va putea atunci când e programat, să menționeze acest lucru.

Rep.: Câți studenți sunt luați în calcul pentru aceste activități?

Dragoș Iliescu: Vom avea probabil nevoie de 10-12 doctoranzi care să ajute cu această activitate.

Rep.: Vor fi plătiți în vreun fel cei care vor face scanările?

Dragoș Iliescu: De regulă, pentru cele mai multe din activitățile didactice și administrative, doctoranzii sunt plătiți. Activitatea aceasta specifică, însă, este voluntară – dar haideți să fim serioși: nu este nici atât de complicată sau de consumatoare de timp.

Rep.: Spuneți în mesaj că „nu mai putem amâna”. De ce s-a amânat această activitate până acum, fiind cerută din 2021, acum 3 ani, iar cheltuielile sunt acoperite de atunci?

Dragoș Iliescu: Activitatea nu s-a amânat până acum: o realizăm cu propriile forțe de mai mult de un an – dar ritmul este extrem de lent. Numărul de teze pe care trebuie sa le scanăm este mai mare de 1000 – pentru a putea să le finalizăm într-un timp rezonabil este nevoie de o abordare mai structurată, exact ceea ce facem acum. Discutăm de ceva timp de posibilitatea de a implica doctoranzii – acum o facem.

Rep.: Spuneți că nu mai poate fi amânat – de ce? A venit vreun ultimatum de la minister sau de la conducerea UB sau a CSUD? Sau există vreun alt termen legal ce trebuie respectat – dacă da, care?

Dragoș Iliescu: Nu, nu exista un astfel de ultimatum si eu nu am știință de vreun termen legal. În UB (prin CSUD) acest lucru s-a luat însă foarte în serios și la noi în facultate în mod special. Este obiectivul meu să rezolv această problema până la finalul anului 2025, când va expira mandatul meu la școala doctorală. E un obiectiv important să punem această bibliotecă digitală la dispoziția studenților și masteranzilor – și a celorlalți doctoranzi.

Matematica ce decurge de aici e simplă: pentru a gestiona scanarea a 1000+ teze in 250-300 de zile, e nevoie sa scanăm 4 teze pe zi, deci e nevoie și de ajutor.

Ce spune Virgil Băran, director CSUD, despre începerea cu întârziere a scanării tezelor vechi de doctorat și despre situația de la Psihologie-Științe Sociale

Virgil Băran a spus că „își asumă” întârzierile în aplicarea ordinului din 2021 la nivelul UB, pe care l-a explicat astfel:

  • „Am făcut o strategie a universității de prevenire și combatere a fenomenului de plagiat, care să aibă două componente: una de prevenție (…), dar, în egală măsură, în strategie am prevăzut, așa cum este și ordinul formulat, scanarea tuturor tezelor din 1990 până în 2016, făcând mai întâi un inventar al lor. Și ne-a fost foarte greu, Universitatea din București având multe clădiri, multe biblioteci, a fost foarte greu să centralizăm situația tuturor tezelor de doctorat.
  • Pot să vă spun că UB are, în această perioadă prevăzută de lege (1990-2016 – n.red.), 7900 de teze. (…) De fapt, chiar am primit cu bucurie acest ordin și am făcut această strategie, pentru că aveam în minte o bibliotecă digitală a tezelor de doctorat ale Universității din București și, dacă tot există ordinul cu privire la teze începând din 1990, am început cu ele. 
  • Avem o întârziere pe care ni-o asum ca director CSU, dar a venit într-un context. Noi ne-am bazat pe un proiect PNRR, care asigura fonduri din care puteam să ne achiziționăm inclusiv scanere mai performante pentru scanarea tezelor și crearea unui format digital al lor. Dar (…) din păcate nu a venit. Dar, pentru că gestionăm și un alt proiect pentru digitalizare la nivelul întregii universități, ne-am permis să cumpărăm, să folosim, de fapt, din aceste achiziții scanere manuale. Și din cauza asta, scanarea a mers destul de încet, dar la începutul anului 2024 am convocat secretariatele școlilor doctorale la o reuniune comună pentru a ne organiza cu privire la scanarea manuală, măcar. Până când, între timp, am început procedura de achiziție a unui scanner semiautomat mobil, care să ne permită să scanăm la un ritm mai ridicat.”

Potrivit lui Virgil Băran, estimarea este ca „spre finalul lui 2025 să le avem pe toate scanate, în ritmul acesta. Am chemat și colaboratori, prin intershipuri, care se vor duce acolo unde sunt tezele (…)”

În ceea ce privește situația de la Psihologie-Științele Educației, el a spus că „noi nu am dat o directivă ca studenții să se ocupe de această scanare, ci secretariatele, dacă este o persoană din secretariatul școlii doctorale care să se ocupe contra cost, din bugetul acestui tip de proiect. Prin ordinul de ministru ne-au fost alocate niște fonduri și noi le folosim inclusiv pentru aceste persoane care pot să scaneze teze. (…) Sunt sigur că domnul Iliescu a vrut să accelereze procesul acesta, însă nu este o directivă care a venit de la CSUD și o să discut mai în detaliu.”

  • Practica „la nivelul școlii doctorale este o persoană responsabilă la secretariatul școlii doctorale, deci din secretariat, care își alocă un anumit timp contra cost, după program, pentru a scana aceste teze.”
  • Referitor la implicarea studenților: „nu am intrat în detalii de tipul ăsta cu școlile doctorale, dar nu este o practică a UB. (…) ”

Despre un temei contractual pentru implicarea studenților, Virgil Băran declară: „Ceva contractual nu există, cred eu, și nici nu l-am solicitat, pentru că noi ne-am orientat, cum am menționat, spre secretariatele școlilor doctorale. Dar dacă la nivel local există un voluntariat, nu-l putem împiedica, cred eu. Deci numai pe bază de voluntariat și repet, fără niciun alt fel de constrângere, așa cum studenții doctoranzi, prin voluntariat, se implică și în alte activități în folosul comunității academice din care fac parte sau chiar mai larg, la nivel societal. Eu așa văd lucrurile. Nu am știut până acum că s-a decis și această cale, dar domnul Dragoș Iliescu este unul dintre cei mai activi și implicați directori de școală doctorală din universitatea noastră, cu impact și vizibilitate. Și cred că acolo este vorba strict de un voluntariat, pentru că sunt și mulți studenți doctoranzi care pot să ajute.”

Pe ce au fost cheltuiți banii primiți prin ordinul din 2021: 

  • „Conform legii, am organizat la ceea ce era până atunci biroul doctorat o nouă secțiune și avem acum un serviciu care se ocupă de doctorat, abilitare și, în baza ordinului acesta, de integritate. În cadrul acestei componente își desfășoară activitatea un număr de persoane care au implementat strategia UB și care au putut fi și plătite, pentru că s-au ocupat de organizarea activităților de formare, activitățile de organizare de workshop-uri. Și din aceleași fonduri care mai sunt, pentru că nu le-am cheltuit pe toate, vom susține plata la un tarif foarte rezonabil a persoanelor de secretariate care scanează tezele.”

Virgil Băran, despre ținta 2025 stabilită la nivel UB: „Noi am fost optimiști, dar, repet, au fost o serie de lucruri care ne-au întârziat cu scanarea. E un termen cumva auto-impus. Eu sper să terminăm până la finalul lui 2025. Dar, repet, principalul nostru obiectiv aici este să avem o bibliotecă digitală a testelor de doctorat din UB, care se va completa ulterior cu ceea ce există deja în format electronic.”

Citește și.
ULTIMA ORĂ Finanțare de 25 milioane de lei pentru ca universitățile să înceapă verificarea integrală a tezelor de doctorat susținute din 1990 încoace – proiect de ordin / Regulile nu precizează clar ce se întâmplă cu plagiatele
Banii dați fiecărei universități de stat pentru verificarea doctoratelor scrise între 1990-2016: jumătate nu au cheltuit, în 2021, nimic, deși unele au primit milioane de lei / În doi ani niciuna nu a găsit niciun plagiat

Foto: © Stokkete | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Guvernul britanic nu mai acordă împrumuturi de studii pentru tinerii români. Ce opțiuni vor avea de anul viitor? Simon Parker, profesor britanic stabilit în România: „Fiecare universitate va cere o taxă diferită care va varia în funcție de cursuri”

La scurt timp după votarea Brexitului, oficialii britanici spuneau că despărțirea de Uniunea Europeană nu va afecta sprijinul academic pentru atragerea celor mai bine pregătiți tineri de pe continent, însă…
Vezi articolul

Sesizări anonime, autosesizarea comisiei de etică și un „ghid de bun simț” – în proiectul noului cod de etică SNSPA / Cristian Pîrvulescu, decan la Facultatea de Științe Politice: Trebuie reglementate clar care sunt gesturile acceptabile sau nu. De la atingeri până la modul de adresare

Deschiderea unui birou pentru reclamații, chiar și depuse anonime, implementarea unui “ghid al bunului simț”, sunt printre propunerile ce ar putea face parte din noul cod de etică al SNSPA.…
Vezi articolul

ASE București și Universitatea de Medicină Iuliu Hațieganu din Cluj Napoca – din nou singurele universități românești din top 1000, în clasamentul Times Higher Education 2023. Majoritatea instituțiilor românești, în coada rankingului global / Top 3: Oxford, Harvard, Cambridge

Numărul universităților românești incluse în cea mai nouă ediție a clasamentului Times Higher Education al celor mai bune universități din lume – ediția 2023, publicată astăzi – a crescut la…
Vezi articolul