Doar 3 inspectorate școlare au cerut profesorilor la înscrierea la concursul de Titularizare 2024 o adeverință de nesancționare disciplinară pe 6 ani și nu pe 2 ani, așa cum este prevăzut în documentul-model al Ministerului Educației și publicat în Monitorul Oficial. Potrivit documentelor publicate de inspectoratele școlare ale celor 41 de județe, plus București, analizate de Edupedu.ro, restul inspectoratelor nu au modificat cererea model și au cerut adeverință pe 2 ani. Ministerul Educației spune că nu a emis vreo o notă în acest sens, potrivit unui răspuns transmis Edupedu.ro, la solicitarea redacției. “Unele inspectorate (printre care și ISMB) au corelat documentele solicitate prin fișa de înscriere cu prevederile legii Educației”, mai scrie în răspunsul Ministerului Educației.
- Ceartă ca la școală, aplicată de purtătorul de cuvânt al ISMB într-un răspuns pentru Edupedu.ro: Solicitarea punctului de vedere a fost făcută în afara programului de funcționare
“Doar unele inspectorate școlare din țară au ales să ceară adeverință de nesancționare disciplinară pentru profesori pe 6 ani, la înscrierea la Titularizare 2024”, spune Ministerul Educației, într-un răspuns cerut de Edupedu.ro. Acestea sunt Inspectoratul școlar București, ISJ Tulcea și ISJ Vaslui, potrivit documentelor publicate de inspectoratele școlare ale celor 41 de județe, plus București, analizate de Edupedu.ro.
În modelul de fișă de înscriere la titularizare publicat în Monitorul Oficial și elaborat de Ministerul Educației se cerea profesorilor o adeverință de nesancționare disciplinară pe ultimii doi ani. Acest model a fost încărcat pe toate site-urile inspectoratelor școlare, mai puțin pe cele trei județe: București, Tulcea și Vaslui. Acestea din urmă au cerut în cererea de înscriere adeverință de ultimii 6 ani.
Asta pentru că au corelat cu prevederea de la art. 67, alin. 3 din Legea Educației care menționează că: “Nu pot participa la concurs cadrele didactice care au fost sancționate, pe parcursul anului şcolar curent sau în ultimii 6 (şase) ani şcolari încheiaţi, cu desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă”.
Însă, potrivit Metodologiei Mobilității cadrului didactic, inspectoratele au libertatea să elaboreze modelele de cereri tip. Astfel că majoritatea ISJ-urilor au ales să nu modifice cererea oficială, redactată de Ministerul Educației și publicată în Monitorul Oficial.
Art. 118, alin, (5) din Metodologie: ISJ/ISMB pot elabora proceduri specifice, machete, tipizate, modele de cereri-tip în vederea punerii în aplicare a prevederilor prezentei Metodologii, care se comunică persoanelor interesate inclusiv prin afișare pe site-ul ISJ/ISMB.
“Responsabilitatea validării dosarelor candidaților participanți la concurs, respectiv îndeplinirea condițiilor legale de către candidații înscriși, aparține inspectoratelor școlare județene/al municipiului București. În consecință, inspectoratele școlare județene / al municipiului București au obligația de a verifica îndeplinirea condițiilor legale de participare la concursul național pentru fiecare candidat, iar pentru aceasta au dreptul de a stabili proceduri proprii în aplicarea prevederilor metodologice. În acest sens, unele inspectorate școlare (printre care și ISMB) au corelat documentele solicitate prin fișa de înscriere cu prevederile art. 67 alin.(3) lit.c”, spune Ministerul Educației.
Răspunsul integral al Ministerului Educației:
“În anexa nr. 14 la Metodologia-cadru sunt prezentate modele de cereri pentru participarea la etapele de mobilitate a personalului didactic de predare.
Conform prevederilor art 118 alin. (5) din Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar în anul școlar 2024-2025, ISJ/ISMB pot elabora proceduri specifice, machete, tipizate, modele de cereri-tip în vederea punerii în aplicare a prevederilor prezentei Metodologii, care se comunică persoanelor interesate inclusiv prin afișare pe site-ul ISJ/ISMB.
Responsabilitatea validării dosarelor candidaților participanți la concurs, respectiv îndeplinirea condițiilor legale de către candidații înscriși, aparține inspectoratelor școlare județene/al municipiului București.
În consecință, inspectoratele școlare județene / al municipiului București au obligația de a verifica îndeplinirea condițiilor legale de participare la concursul național pentru fiecare candidat, iar pentru aceasta au dreptul de a stabili proceduri proprii în aplicarea prevederilor metodologice. În acest sens, unele inspectorate școlare (printre care și ISMB) au corelat documentele solicitate prin fișa de înscriere cu prevederile art. 67 alin.(3) lit.c.
Având în vedere prevederile art 118 alin. (5) din metodologie, Ministerul Educației nu a emis nicio notă în sensul aspectelor menționate anterior“.
Ministerul citează și prevederile din Legea Educației:
“Conform prevederilor Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare:
– 162 alin. (2):
„(2) Din categoria personalului didactic fac parte persoanele care îndeplinesc condiţiile de studii prevăzute de lege, care au capacitate de exerciţiu deplină, o conduită morală conformă cu deontologia profesională, sunt apte din punct de vedere medical şi psihologic pentru îndeplinirea funcţiei şi nu se află în situaţia prevăzută la art. 168 alin. (7).”
– art. 168 (7):
„(7) Nu poate ocupa/exercita o funcţie didactică de predare, de îndrumare şi control, didactică auxiliară, administrativă sau orice activitate didactică sau de conducere în sistemul de învăţământ preuniversitar persoana care a fost condamnată penal definitiv pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra vieţii, integrităţii corporale sau sănătăţii, contra libertăţii persoanei, rele tratamente aplicate minorului, hărţuire, trafic de minori, proxenetism, infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale, luare şi dare de mită, trafic de influenţă, fals şi uz de fals, furt calificat, pentru care nu a intervenit reabilitarea.”
– art. 177 alin. (1):
„(1) În învăţământul preuniversitar de stat, posturile didactice/catedrele vacante / rezervate se ocupă princoncurs naţional unic organizat de DJIP/DMBIP, conform metodologiei-cadru aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, după consultarea partenerilor de dialog social, până la data de 15 noiembrie a fiecărui an.”
– art. 215 alin. (2):
„(2) Cadrele didactice sancţionate cu desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă nu pot ocupa posturi didactice/catedre în învăţământul preuniversitar de stat pentru o perioadă de 7 ani şcolari.
Pentru aplicarea prevederilor Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, Ministerul Educației, cu consultarea partenerilor de dialog social, a elaborat Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar în anul școlar 2024-2025, aprobată prin ordinul de ministru nr. 6.877/2023.
Prevederile art. 67 alin. (3) lit. c) din Metodologia-cadru respectă prevederile art. 215 alin. (2) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare:
„(3) La concursul naţional au dreptul să participe persoanele care îndeplinesc condiţiile de studii şi de pregătire psihopedagogică prevăzute de prezenta Metodologie, care au capacitatea de exercitare deplină a drepturilor, o conduită morală conformă deontologiei profesionale, sunt apte din punct de vedere medical şi psihologic pentru îndeplinirea funcţiei didactice şi nu îndeplinesc condiţiile legale de pensionare pentru limită de vârstă.
Nu au dreptul să participe la concursul naţional persoanele care se află într-una dintre următoarele situaţii:
a) nu prezintă un document medical emis de un medic specializat de medicina muncii sau de un cabinet de medicina muncii, care atestă că este apt pentru prestarea activităţii didactice;
b) au fost condamnate penal definitiv pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra vieţii, integrităţii corporale sau sănătăţii, contra libertăţii persoanei, rele tratamente aplicate minorului, hărţuire, trafic de minori, proxenetism, infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale, luare şi dare de mită, trafic de influenţă, fals şi uz de fals, furt calificat, pentru care nu a intervenit reabilitarea;
c) au fost sancționate, pe parcursul anului şcolar curent sau în ultimii 6 (şase) ani şcolari încheiaţi, cu desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.”
Informații de context
Unii profesori din București au semnalat redacției Edupedu.ro că în momentul în care au vrut să depună dosarul pentru Titularizare 2024 li s-a cerut o adeverință pe ultimii 6 ani din care să reiasă că nu au fost sancționați disciplinar. Acest lucru i-a împiedicat să-și poată depună dosarul la momentul respectiv și au fost nevoiți să meargă la toate școlile unde au predat în această perioadă pentru a obține adeverințele.
De remarcat faptul că un profesor de desen sau de muzică de exemplu, care are doar o oră sau două pe săptămână la o clasă, are nevoie de ore cel puțin la 4 școli pentru a-și îndeplini norma de 18 ore pe săptămână. Pentru adeverințe care să ateste că nu a fost sancționat disciplinar pe ultimii 6 ani ar trebui să meargă la zeci de școli în cazul în care nu a avut continuitate la aceleași unități de învățământ.
După ce Edupedu.ro a scris despre această situație, în care Inspectoratul școlar al Municipiului București a impus într-o fișă de înscriere la Titularizare 2024 o condiție nouă față de cele impuse de Ministerul Educației în documentul-model, purtătorul de cuvânt al instituției a certat redactorii Edupedu.ro că ar fi scris informația cu un „titlu bombastic pentru a face audiență”.
Profesoara Elena Ștefan, inspector pentru comunicare al ISMB, ne reproșează în răspuns că am „înțeles care este realitatea privind perioada de nesancționare prevăzută de legislație”, dar cu toate acestea am scris că Inspectoratul școlar al Municipiului București (ISMB) le cere profesorilor suplinitori care se înscriu la Titularizare 2024, adeverințe de nesancționare pe ultimii 6 ani, deși Ministerul Educației a stabilit un termen de 2 ani, așa cum arată în modelul de fișă de înscriere publicat în Monitorul Oficial.
Inspectoratul scrie că Edupedu.ro “a insistat pe un model de cerere publicat în Monitorul Oficial de către Ministerul Educației. Este evident că un model de cerere nu poate contrazice metodologia“, spune ISMB, care putea reproșa acest lucru Ministerului Educației, cel care a realizat și documentul și metodologia.
Mai departe, Inspectoratul școlar București remarcă faptul că prevederea privind nesancționarea profesorilor timp de 6 ani este trecută și în metodologia Mobilitatea cadrelor Didactice și în legea Educației. Din formularea folosită de ISMB reiese că redacția Edupedu.ro nu a corelat aceste două articole din metodologie și legea Educației pentru a constata că ar fi nevoie de adeverința pentru 6 ani și nu 2 așa cum e trecut în modelul oficial al Ministerului Educației.
“Mai mult, prevederea privind nesancționarea timp de 6 ani, plus anul în curs, se regăsește si în Legea Învățământului Preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare, pe care profesorii care își depun cererile ar trebui să o cunoască”.
ISMB mai atrage atenția și că redacția noastră a cerut un punct de vedere pe subiect “în afara programului de funcționare al Inspectoratului”.