Doar 58 de oameni vorbesc activ dialectul istroromân al limbii române în două localități din peninsula Istria din Croația unde sunt așezări românești, din 150 de vorbitori, spune cercetătoarea lingvistă Manuela Nevaci într-un reportaj realizat de TVR Internațional, redat în cadrul emisiunii „Articolul VII” dedicate românilor de pretutindeni. Singura școală în care s-ar fi putut preda în această variație a limbii române a fost transformată în muzeu și asociații particulare “o promovează ca o limbă străină”, spune cercetătoarea.
Oamenii din cele două localități „vor să-și găsească rădăcinile” și „m-au întrebat unde pot găsi cărți în limba română, dar și în engleză pentru că tinerii, din păcate, nu mai vorbesc istroromâna”, a mai spus Manuela Nevaci, cercetător la Departamentul de Dialectologie al Institutului de Lingvistică „Iorgu Iordan – Alexandru Rosetti” al Academiei Române, care susține și cursuri de dialectologie la Facultatea de Litere a Universității din București.
„Vorbitori activi sunt cei care pot să facă o conversație în dialectul în graiul lor. În 2017, când am fost cu un alt proiect de cercetare, erau 80 de vorbitori activi, deci iată că numărul scade vertiginos. Ar trebui făcut ceva ca aceste dialecte românești să poată să își păstreze vie flacăra românismului”, a spus în emisiune Nevaci, care predă și cursuri de limba română literară și de dialect pentru aromâni în Albania.
„Dialectul istroromân, alături de dialectul aromân și dialectul meglenoromân, este unul dintre cele trei dialecte românești sud-dunărene, cel nord-dunărean numindu-se dialectul dacoromân. De ce am ales o prelegere despre dialectul istroromân? (n. red. la Congresul de dialectologie) Pentru că, din păcate, acest dialect este pe cale de dispariție.
Am constatat într-o cercetare recentă efectuată pe teren împreună cu domnul profesor Nicolae Saramandu, membru corespondent al Academiei Române, cercetare realizată acum două săptămâni în Istria – Șușnievița și Jăieni, cele două localități din Croația unde se află ei acum, că mai sunt 58 de vorbitori activi la o populație de 150 de vorbitori”, a spus cercetătoarea.
- Explicațiile profesoarei au venit în intervenția înregistrată de la Congresul Internațional de Dialectologie 2023 susținut la București, redată în emisiunea Televiziunii Române „Articolul VII” din 17 noiembrie. Nevaci este și președinta Societăţii Internaţionale de Dialectologie şi Geografie Lingvistică și secretar general al Atlasului Limbilor Europei (ALE) din anul 2007.
„Într-adevăr, există o școală renovată cu sprijinul statului român, dar din păcate acea școală este transformată în muzeu. Din păcate la acea școală nu este promovat dialectul ca dialect a limbii române, ci organizații particulare, private, îl promovează ca o limbă străină, deși oamenii de acolo vorbesc de dialect istroromân. M-au întrebat unde pot găsi cărți în limba română, dar și în engleză pentru că tinerii, din păcate, nu mai vorbesc istroromâna, ei știu că bunicii lor le-au spus că ei au venit în secolele 16-17 din România și vor să-și găsească rădăcinile”, a completat Nevaci.
- „Școala a fost renovată cu bani de la [departamentul pentru] românii de pretutindeni și, din păcate, nefiind populație școlară – 2 copii de clasa a II-a, 2 de clasa a III-a și 3 de a IV-a, ceva de acest gen, pe lângă dezinteresul statului croat să se organizeze, la fel și al comunității, școala s-a transformat în muzeu, pe care deseori îl găsești închis dacă mergi”, a adăugat Nevaci pentru Edupedu.ro. „Pe el au pus mâna un ONG din SUA cu un ONG din Croația și le prezintă o teorie falsă, cum că ar veni din Bosnia și Herțegovina și că nu sunt români”, potrivit acesteia.
„Momentul să știți că a fost emoționant. De asemenea emoționantă a fost întâlnirea cu Iosef Glavina, nepotul lui Andrei Glavina, cel care a făcut primul abecedar și a înființat prima școală românească în Istria. Domnul acesta păstrează cu sfințenie tricolorul românesc, păstrează orice amintire pe care o are din România. Album, scrisoare, imagini din arhivă, din arhiva personală, fotografii și spune că da, pe el îl doare sufletul că istroromâna, ca dialect a limbii române, se stinge.
A realizat o statistică personală pe un carnețel, am făcut și poze unde el arată câți vorbitori mai sunt în fiecare sat, că-n Bârdo este o casă, că acolo doar bătrâna mai vorbește, că în Letaj mai este o familie, tot așa – cei bătrâni mai vorbesc, „betâri” cum spun ei și îi doare „irima”, cum spun istroromânii, că se stinge graiul lor”, a spus lingvista.
În lume, istroromâni mai sunt în Trieste (Italia) și în cartierul Queens din New York (SUA), dar „cei mai mulți sunt asimilați și presiunea orașului și a necoeziunii grupului în zona respectivă îi face să nu-și vorbească dialectul”, a completat Nevaci pentru Edupedu.ro. Un recensământ al populațiilor aromâne, meglenoromâne și istroromâne nu există, a mai precizat aceasta:
„Acum câțiva ani, în Albania au ieșit undeva 137.000 de aromâni, numărându-i probabil pe cei care vorbesc activ, la un recensământ făcut de nemți. Societățile numără vreo 250.000, aveam dosare întregi cu liste când mergeam. Problema este complexă, diferențele apar pentru că depinde cum numeri: îi numeri și pe cei care vorbesc, și pe cei care doar își exprimă identitatea sau și pe cei care nu își exprimă apartenența dar se știe despre ei că aparțin de grupul respectiv? Oficial nu există statistici. În Grecia, ar fi între 600.000 și 1.000.000 de aromâni, de exemplu, dar este imposibil de făcut un recensământ în Grecia, este un lucru ce ține de politicile țărilor balcanice. Ei nu și-ar exprima identitatea, să ne amintim de momentele din anii 1920-1930 când se făcea școală românească cu pușca pe masă acolo”, a mai explicat profesoara.
„Este foarte important să păstrăm vie flacăra identității românești și să înțelegem că indiferent de ce grai, sub-dialect sau dialect vorbim, noi vorbim de fapt limba română. Limba română este sistemul limbii. În cadrul acestui sistem avem dialectul dacoromân, care are mai multe sub-dialecte, cum este bănățean, crișan, maramureșean, moldovean, muntean.
Avem mai multe graiuri în Muntenia, de exemplu, vorbim un grai oltenesc, dar și un grai regățean în Muntenia și unul muntenesc specific dobrogean, la fel dialectele românești sud-dunărene. Dialectul aromân, care este atât de viu și care a dat între singurele dialecte românești sud-dunărene o literatură scrisă, este vorbit în Grecia, în Albania, în Republica Macedonia de Nord, în Bulgaria și în România în județele Tulcea și Constanța, dar și în București, în cartierul Pipera, pentru că acum este un cartier al Bucureștiului, dar și în Banat, în regiunea Banatului, lângă Timișoara”, a prezentat Nevaci despre limba română în emisiune.