Discursul urii a crescut în România în ultimii ani, consideră 65% dintre respondenții la sondajul de opinie privind nivelul discriminării în România realizat de IRES și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD). “Școala, guvernul și biserica sunt principalele instanțe care ar trebui să se implice mai mult pentru a opri discursul urii în societate”, spune majoritatea celor chestionați.
Sondajul a fost făcut în perioada 26 noiembrie – 10 decembrie 2018 pe un eșantion de 1.300 de persoane, prin metoda CATI.
Principalele recomandări de combatere a discriminării și a discursului bazat pe ură “ar viza campanii de informare, cursuri speciale la orele de educație civică din școli, un pact transpartinic de reținere de la promovarea discriminării și a discursului urii în spațiul public, precum și modificarea legislației privind pedepsirea discriminării și discursului bazat pe ură”, se arată în concluziile studiului.
Dintre concluziile studiului:
- Scala distanței sociale indică o intoleranță ridicată față de homosexuali (59% nu acceptă să le fie rudă, 52% nu acceptă să le fie prieteni), imigranți (39% nu acceptă să le fie rudă, 30% nu acceptă să le fie prieteni), musulmani (39% nu acceptă să le fie rudă, 28% nu acceptă să le fie prieteni), persoane care aparțin de secte religioase (31% nu acceptă să le fie rudă, 23% nu acceptă să le fie prieteni) și persoane infectate cu HIV/SIDA (27% nu acceptă să le fie rudă, 23% nu acceptă să le fie prieteni).
- În clasa a doua de intoleranță se află categoriile definite prin criteriul etnic, în următoarea ordine: romii (29% nu acceptă să le fie rudă, 18% nu acceptă să le fie prieteni), maghiarii (24% nu acceptă să le fie rudă, 15% nu acceptă să le fie prieteni) și evreii (21% nu acceptă să le fie rudă, 14% nu acceptă să le fie prieteni).
- Cifrele arată că discriminarea în România este preponderent definită de homofobie
- Mai mult de 2/3 dintre români nu sunt de acord cu căsătoria între homosexuali, iar 60% sunt în dezacord cu ideea parteneriatului civil
- Peste 60% dintre respondenți îi consideră pe musulmani ca fiind potențial periculoși, iar 52% cred că imigranții ar trebui opriți la granițele Europei.
Marea majoritate a resondenților consideră că discursul urii “sugerează mai degrabă o involuție sau o depărtare față de valorile liberale europene asumate în cadrul UE”.
“În concluzie, fenomenul discriminării este unul prezent și consistent în România. Frica de alteritate, intoleranța față de diferența bazată pe orientarea sexuală, sănătate, religie, limbă sunt realități incontestabile care fac ca orizontul de receptare a discursului urii să fie unul fertil. De altfel, discursul urii face parte din cotidian, iar tendința recentă este una de creștere, printre principalii promotori fiind politicienii și mass media”, se mai arată în concluziile sondajului.