Discursul în limba română rostit de Donald Tusk, președintele Consiliului European, a fost primit în aplauzele românilor prezenți la Ateneu și a generat un val de simpatie și emoție, în mediul online. De ce să faci efortul de a vorbi în limba română, tu oficial de rang înalt? De ce a impresionat discursul cu referiri la Dacia 1300, Mircea Eliade, Andrei Pleșu, Tristan Tzara, Helmuth Dukadam și cele 4 penalty-uri apărate la Sevilla? Edupedu.ro a cerut părerea psihologilor Daniel David și Ion Dafinoiu.
“Este un exemplu de discurs informat științific, aici foarte bine informat psihocultural”, spune Daniel David, pentru Edupedu.ro. Profesor de psihologie clinică şi psihoterapie la Universitatea Babeş-Bolyai și autor al monografiei Psihologia poporului român, David precizează că “din punct de vedere psihocultural, România se află încă în faza ‘valorilor de supraviețuire’, însă cu un angajament dinamic spre ‘valorile de emancipare’ (deja chiar de succes în anumite zone)”.
Preşedinte al Colegiului Psihologilor din România, Ion Dafinoiu a declarat pentru Edupedu.ro că discursul de aseară “este modalitatea de a crea climatul necesar pentru discutarea unor decizii importante”. “Dacă vrei să convingi pe cineva, se spune: mai întâi construiește podul. Podul este deseori unul emoțional”, a afirmat Ion Dafinoiu pentru Edupedu.ro.
Daniel David pentru Edupedu.ro, despre discursul susținut de Donald Tusk la ceremonia de lansare a președinției române a Consiliului UE:
“În general, cu mici excepții, discursul a fost unul foarte bine adaptat nivelului psihocultural al țării. De aici receptarea lui pozitivă!
Din punct de vedere psihocultural, România se află încă în faza “valorilor de supraviețuire”, însă cu un angajament dinamic spre “valorile de emancipare” (deja chiar de succes în anumite zone). În acest context, un discurs în limba română – la care ținem atât de mult, identitar, ca popor -, care punctează aspecte/realizări importante – arătând astfel că sunt cunoscute la nivel internațional, fără însă a le exagera importanța – are exact rolul motivațional necesar pentru a susține angajamentul și a favoriza tranziția de la “supraviețuire” la “emancipare”.
Altfel spus, discursul vizează bine și stimulează exact zona proximei noastre dezvoltări. Evident că dacă le-ar fi vorbit americanilor sau germanilor, nu cred că puncta în acest gen, ci marca alte lucruri: spre exemplu, ce trebuie sa facă o națiune deja emancipată pentru bunăstarea generală la nivel mondial etc.
Așadar, acesta este un exemplu de discurs informat științific, aici foarte bine informat psihocultural!
Noi refuzăm adesea să avem o aplecare rațională de acest gen asupra realității psihoculturale din țară. Liderii noștri adesea nu știu să fie realiști, înțelepți și constructivi.
Noi avem tendința să exageram atât pozitivul, cât și negativul. Unii exagerează pozitivul, considerându-ne în faza valorilor de emancipare, fără ca încă să fim acolo (ex. “nimeni nu-i ca noi, iar străinii vor să ne expoloateze” etc.).
Alții exagerează negativul, considerând că suntem condamnați la faza de supraviețuire, incapabili să ieșim din ea (ex. “nu suntem capabili să facem nimic bine și performant”).
Iată că un discurs bine informat psihocultural mișcă România în bine!”
Despre Daniel David: Daniel David este profesor de psihologie clinică şi psihoterapie (ştiinţe cognitive clinice) la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), directorul fondator al Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, autor al monografiei Psihologia poporului român – profilul psihologic al românilor apărută la Polirom. A fost Vicepreşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru elaborarea şi analiza politicilor în domeniile educaţiei şi cercetării, comisie condusă de Mircea Miclea și al cărui proiect a stat la baza legii educației 1/2011.
Ion Dafinoiu pentru Edupedu.ro, despre discursul susținut de Donald Tusk la ceremonia de lansare a președinției române a Consiliului UE:
“Sunt oameni care au această știință a comunicării, pentru că îmi imaginez că nu putem rezolva problemele importante pe care le avem discutând despre sport si Dacia. Asta a fost cheia care a deschis ușa de intrare”, a declarat pentru Edupedu.ro preşedintele Colegiului Psihologilor din România, Ion Dafinoiu.
Profesor la Facultatea de Psihologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Ion Dafinoiu a afirmat pentru Edupedu.ro că, “fără niciun pic de ironie, este vorba doar de o strategie de comunicare foarte bună. Este modalitatea de a crea climatul necesar pentru discutarea unor decizii importante”.
Discursul lui Donald Tusk spune despre președintele Consiliului European că “are capacitatea de a cataliza persoane cu opinii diferite sau contradictorii, capacitatea de a cataliza energii și de a crea climatul necesar unor discuții cu adevărat serioase privind viitorul nostru comun”.
“În mod evident, oamenii noștri politici mai au de învățat de la alții, pentru că electoratul te pune în situația de a lucra și cu cine nu îți place. Dacă vrei să convingi pe cineva, se spune: mai întâi construiește podul. Podul este deseori unul emoțional. Întâi construiești podul, pentru a-l putea întâlni pe celălalt. Nu poți construri poduri arătând cu degetul, cred că e nevoie de un alt tip de retorică în politica românească”, a afirmat Ion Dafinoiu pentru Edupedu.ro.
Discursul în limba română susținut de Donald Tusk
Discursul lui Donald Tusk a fost momentul viralizat al întregii ceremonii care a avut loc joi seară la Ateneul Român, cu ocazia preluării de către România a președinției Consiliului UE.
”Fac apel la români să apere libertatea, integritate, statul de drept și Constituția cu aceeași hotărâre cu care a apărat portarul Helmuth Dukadam cele 4 penalty-uri în finala Cupei Campionilor de la Sevilla. Atunci mi s-a părut imposibil, dar el a reușit. Și voi veți reuși! Vă asigur de tot sprijinul meu”, a spus președintele Consiliului European, într-o română aproape perfectă.
Oficialul european a vorbit, în aplauzele repetate ale audienței, despre faptul că prima mașină din familia sa a fost o Dacia 1300, a citat din Mircea Eliade și Andrei Pleșu, i-a menționat pe Eugen Ionescu, Tristan Tzara, Nadia Comăneci.
Discursul lui Donald Tusk
”Sunt foarte mândru și fericit că voi conduce, împreună cu dumneavoastră, afacerile noastre europene comune în acest semestru al primei președinții române a Consiliului Uniunii Europene. Sunt convins că, în aceste șase luni, veți interpreta cu energie și înțelepciune o adevărată Rapsodie română. Sunt sigur că președinția dumneavoastră va fi la fel de energică, de românească și de europeană ca muzica lui George Enescu. Și nu o spun doar pentru că ne aflăm la Ateneu în această seară. O spun pentru că știu cât de rezistentă și de creativă este națiunea română. Cred că, sub bagheta dumneavoastră, orchestra va găsi sunetul potrivit și că veți face tot ce vă stă în putință pentru a lucra ca o echipă pentru apărarea intereselor Europei.
Veți fi gazdele Europei și sunt convins că veți acționa în spiritul proverbului: Omul sfințește locul. Am încredere, de asemenea, că veți acorda importanța necesară respectării regulilor. În această lume în transformare rapidă, în care viitorul ne va surprinde zi de zi, respectarea regulilor și atașamentul față de principii vor juca un rol esențial. După cum spunea Nichita Stănescu într-o frumoasă poezie:
Se apropie viitorul, se aude, se vede
Gândurile pe care le trimit spre el
se-ntorc mai repede ca altădată.
Și-mi trec scântei șuierând în viteză
prin suflet, vestindu-l întruna.
În mare măsură, depinde acum de România dacă și în ce fel Europa va depăși provocările viitorului. Depinde numai de dumneavoastră dacă politica românească va fi pentru Europa un exemplu bun sau un avertisment sever. La reuniunea informală de la Sibiu a Consiliului European va fi în joc concepția noastră comună în privința viitorului Europei. Celor care, își imaginează că în Uniunea Europeană, e un semn de putere să acționezi în afara regulilor convenite și să găsești scurtături , le spun că se înșală. Este un semn de slăbiciune. Celor care fac eforturi pentru a apăra valorile europene, libertatea și drepturile noastre, le spun: continuați lupta! Nu uitați că provocări vor exista întotdeauna și că uneori, după cum spunea Mircea Eliade: Lumina nu vine din lumină, ci din întuneric. Și amintiți-vă și de aceste vorbe ale lui Andrei Pleșu: Toate obstacolele ne par ziduri. Problema e să le tratăm drept oglinzi sau ferestre.
România are puterea de a fascina și de a încânta. În familia mea, prima mașină a fost Dacia o mie trei sute (1300) a socrului meu. Întâmplarea face că, astăzi, socrul fiului meu conduce și el o Dacie Duster. Totuși, mai mult decât mașinile românești mă fascinează intelectualii și sportivii români. Mircea Eliade, pe care l-am citat mai devreme, Emil Cioran, dadaistul Tristan Tzara, Eugen Ionescu sunt toți eroi ai imaginației mele. La fel ca sportivii de seama Nadiei Comăneci și a Simonei Halep, care încântă publicul din întreaga lume. Dar episodul care mi s-a întipărit cel mai bine în memorie a fost finala Cupei campionilor europeni la fotbal de la Sevilla, din o mie nouă sute optzeci și șase (1986), când Steaua București a învins Barcelona. Și aș vrea să fac un apel la toți românii, să apere, în România și în Europa, fundamentele civilizației noastre politice: libertatea, integritatea, respectarea adevărului în viața publică, statul de drept și constituția. Să le apere cu aceeași hotărâre cu care Helmuth Duckadam a apărat acele patru penalty-uri la rând. Atunci, și mie mi s-a părut imposibil! Dar el a reușit. Și voi veți reuși. Pe această cale, vă asigur de tot sprijinul meu.”
Mihai Peticilă
Redacția
Raluca Pantazi