Variantele de planuri-cadru în care nu se elimină din orele de științe (atât pentru gimnaziu, cât şi pentru liceu), asigură, în primul rând, echilibrul necesar între ariile curriculare și între discipline pentru dezvoltarea armonioasă a elevilor de liceu, scriu reprezentanții Centrului de Evaluare și Analize Educaționale într-o reacție la noile planuri cadru lansate în consultare publică.
“Dorim să prezentăm câteva argumente privind proiectele planurilor-cadru pentru învățământul gimnazial şi liceal aflate în consultare publică, care să arate de ce nu este dezirabilă reducerea numărului de ore la disciplinele din aria matematică și științele naturii (fizică, chimie, biologie).
Am analizat cu atenție variantele propuse, implicând în acest demers un număr important de profesori de fizică, în special cei cu care am avut ocazia să colaborăm în proiectul nostru de nivel național „Fizica altfel”.
În opinia noastră, variantele de planuri-cadru în care nu se elimină din orele de științe (atât pentru gimnaziu, cât şi pentru liceu), asigură, în primul rând, echilibrul necesar între ariile curriculare și între discipline pentru dezvoltarea armonioasă a elevilor de liceu.
În al doilea rând, disciplinele care susțin educația pentru STEM (științele naturii, matematică, tehnologie, inginerie) ar trebui să constituie o prioritate pe termen lung a dezvoltării și modernizării învățământului din țara noastră și de aceea, ar trebui să nu li se diminueze importanța prin reducerea numărului de ore alocate.
De ce ar trebui ca disciplinele STEM să constituie o prioritate pe termen lung a învățământului din țara noastră?
Disciplinele care susțin educația pentru STEM sunt importante din cel puțin două puncte de vedere. În primul rând, le oferă elevilor cunoștințele științifice bază şi competenţe de specialitate. Astfel de cunoștințe şi competenţe sunt foarte importante pentru cei care lucrează/ vor lucra în ramuri industriale.
Pe de altă parte, au devenit tot mai importante ramurile economice unde inovația și progresul tehnologic au o pondere mare. Or, acestea nu ar fi posibile fără o forță de muncă bine pregătită pe discipline ce țin de STEM. Ambele categorii de ramuri economice au o contribuție semnificativă la creșterea sustenabilă a PIB-ului per capita într-o țară (arată E. Hanushek și A. Woessmann în The Knowledge Capital of Nations: Education and the Economics of Growth).
Din acest punct de vedere, se poate spune că disciplinele care susțin educația pentru STEM sunt importante pentru dezvoltarea economică a unei țări. La nivelul anului 2016 România se apropia de media internațională a absolvenților de învățământ terțiar în domeniul științe și tehnologii, sub 28 de ani (10,6% față de media de 11%), iar în Global Innovation Index 2018 scorul la acest capitol a fost chiar unul mai bun.
Potrivit Global Competitiveness Index 2019, România înregistrează progrese și la capitolul inovare (locul 55 din 141 în 2019 faţă de 96 în 2018), precum și la capitolul cercetare-dezvoltare (locul 53 din 141 de ţări în 2019). Probleme semnificative rămân însă în zona capitalului uman. De exemplu, pe sub-dimensiunea „ușurința companiilor de a găsi angajați calificați”, România este pe locul 133 din 141 de țări în 2019. Dificultăți similare se observă și pe sub dimensiunea „bagaj de competențe ale angajaților”, România ocupând locul 113 din 141.
Cu alte cuvinte, deși statisticile arată că există mai mulți absolvenți în domenii de vârf (științe și tehnologii), nivelul calificării lor este încă unul sub nevoile pieței din România.
De asemenea, disciplinele care susțin educația pentru STEM sunt importante și pentru că au o contribuție semnificativă și la formarea unor competențe „soft”, care sunt tot mai dezirabile potrivit prognozelor legate de viitorul pieței muncii (sunt acele calități care nu depind de însușirea de cunoștințe și formarea de competențe de specialitate).
Potrivit World Economic Forum, cele mai importante 3 abilități ale angajaților în 2020 sunt: rezolvarea problemelor complexe, gândirea critică și creativitatea. Aceste competențe pot fi dezvoltate prin programe STEM, prin exersarea sistematică a investigației științifice, a inovației tehnologice și a calculului matematic.
Desigur, educația STEM nu-și asumă exclusiv responsabilitatea pentru dezvoltarea acestor așa numite „abilități ale secolului XXI”, dar are o contribuție semnificativă. National Research Council din SUA arată în Education for Life and Work: Developing transferable knowledge and skills in the 21st Century (2012) că și aceste aptitudini se dezvoltă prin educația STEM care pune accent pe investigație științifică, inovare tehnologică și calcul matematic.
În ceea ce privește competențele soft ale viitorilor angajați, Global Competitiveness Index 2019 arată însă un lucru îngrijorător despre țara noastră: România ocupă la capitolul „gândire critică” în educație locul 125 din 141 de țări.
Pe de altă parte, este cunoscut faptul că folosirea la clasă a unor pedagogii care activează elevii și le stimulează gândirea critică (inclusiv prin procedee didactice de tip investigativ) necesită mai multe ore de instruire cu elevii decât pedagogiile clasice.
Acesta a fost și unul dintre motivele pentru care în noile programe de gimnaziu (intrate în vigoare din 2017), cel puțin la fizică s-a insistat (mai ales în rândurile profesorilor din programul Fizica altfel) ca unitățile de conținut să fie reduse în favoarea acordării de timp suplimentar elevilor pentru exersarea gândirii proprii și asimilarea de profunzime a noțiunilor.
În acest context, reducerea numărului de ore ar fi o mișcare nefericită, care ar avea ca efect tocmai scurtarea acestor procese vitale pentru dezvoltarea gândirii critice la elevi.
Notă: Articolul a fost preluat de pe blogul ceae.ro cu acordul autorilor
- Reamintim că Ministerul Educației a publicat în dezbatere publică, pe 5 ianuarie 2021, noile planuri-cadru pentru liceu și școala profesională. Este vorba despre documentele care stabilesc ce materii/discipline vor studia elevii de clasele a IX-a începând de anul școlar viitor, precum și de numărul de ore alocat acestora, pe săptămână. Proiectele planurilor-cadru sunt pentru toate clasele de liceu și vor intra în vigoare gradual, începând cu clasa a IX-a a anului școlar 2021-2022.
Foto: © Viktoriia Hnatiuk | Dreamstime.com
Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
Matei Pop
Alexa Stănescu
Ștefan Lefter
9 comments
Stimati domni,la școlile cu predare în limba maternă am ajuns la demență.30 de ore pe săptămână la clasa a VIa??Enorm.2 ore de fizică,istoria minorităților pe lîngă istorie.Tehnologică?altă inepție e educatie interculturală. 4 ore de română??Eu zic ca 3 ajung.La mate la fel 4 ore.Prea mult.
Din pacate la noi nu se preda STEM.
Deloc. Doar unii entuziaști care o fac cu resursele si echipamentele lor (extrem de scumpe)
Banii pt astfel de dotări in scoli sunt un vis.
Noi inca avem computere cu cel putin 1 deceniu vechime asa ca despre ce vorbim de fapt?
Nu e nevoie de cine stie ce dotari, cateva calculatoare sunt suficiente pentru experimente virtuale. Gasiti pe internet experimente virtuale daca cautati “Wolfram Demonstrations project – High School Physics”. Toate aceste resurse sunt gratuite si nu implica niciun cost, sunt suficiente rasnitele cu peste un deceniu vechime.
Cum sa nu se predea STEM? Sunteti in eroare… Doar ca nu se preda suficient, practic si distinct!
Domeniul IT este viitorul.
Ce le trebuie elevilor de la uman, de exemplu ,matematica fizica etc.Din moment ce ei au ales specializarea respectiva ar trebui sa se concentreze pe tot ce are legatura cu ea,îsi pierd vremea invatand la materii non-profil în loc sa învete pentru cele ce le trebuie si ii intereseaza…..halal sistem
Cum rămâne cu alte discipline? De exemplu geografia, istoria etc, acestea nu mai sunt necesare pentru cei care trebuie sa fie buni lucrători pe piata muncii!! De ce nu vorbește nimeni despre variantele pentru liceele tehnologice în care geografia și istoria au repartizat 0,5. O să zică unii că acestea sunt făcute în interesul elevilor și nu ale profesorilor care ar putea să facă și altceva dacă nu mai au ore!!!
Din păcate lumea din ziua de astazi considera ca este mai relevant pentru un elev sa toceasca zeci de formule inutile in loc sa isi creeze o cultura generala despre societatea din care provin si fac parte
Formulele sunt inutile doar dacă le tocești.