Centrul de Evaluare și Analize Educaționale a publicat “câteva argumente privind proiectele planurilor-cadru pentru învățământul gimnazial şi liceal aflate în consultare publică, care să arate de ce nu este dezirabilă reducerea numărului de ore la disciplinele din aria matematică și științele naturii (fizică, chimie, biologie)”. Specialiștii organizației explică necesitatea educației și alfabetizării științifice, importanța disciplinelor STEM în contextul actual.
Reacția vine după ce Edupedu.ro a publicat în exclusivitate noile modificări ale planurilor-cadru pregătite de Ministerul Educației pentru aplicare din septembrie 2020.
Redăm opinia CEAE:
“Am analizat cu atenție variantele propuse, implicând în acest demers un număr important de profesori de fizică, în special cei cu care am avut ocazia să colaborăm în proiectul nostru de nivel național „Fizica altfel”. În opinia noastră, variantele de planuri-cadru în care nu se elimină din orele de științe (atât pentru gimnaziu, cât şi pentru liceu), asigură, în primul rând, echilibrul necesar între ariile curriculare și între discipline pentru dezvoltarea armonioasă a elevilor de liceu. În al doilea rând, disciplinele care susțin educația pentru STEM (științele naturii, matematică, tehnologie, inginerie) ar trebui să constituie o prioritate pe termen lung a dezvoltării și modernizării învățământului din țara noastră și de aceea, ar trebui să nu li se diminueze importanța prin reducerea numărului de ore alocate.
De ce ar trebui ca disciplinele STEM să constituie o prioritate pe termen lung a învățământului din țara noastră?
Disciplinele care susțin educația pentru STEM sunt importante din cel puțin două puncte de vedere. În primul rând, le oferă elevilor cunoștințele științifice bază şi competenţe de specialitate. Astfel de cunoștințe şi competenţe sunt foarte importante pentru cei care lucrează/ vor lucra în ramuri industriale. Pe de altă parte, au devenit tot mai importante ramurile economice unde inovația și progresul tehnologic au o pondere mare. Or, acestea nu ar fi posibile fără o forță de muncă bine pregătită pe discipline ce țin de STEM. Ambele categorii de ramuri economice au o contribuție semnificativă la creșterea sustenabilă a PIB-ului per capita într-o țară (arată E. Hanushek și A. Woessmann în The Knowledge Capital of Nations: Education and the Economics of Growth). Din acest punct de vedere, se poate spune că disciplinele care susțin educația pentru STEM sunt importante pentru dezvoltarea economică a unei țări. La nivelul anului 2016 România se apropia de media internațională a absolvenților de învățământ terțiar în domeniul științe și tehnologii, sub 28 de ani (10,6% față de media de 11%), iar în Global Innovation Index 2018 scorul la acest capitol a fost chiar unul mai bun. Potrivit Global Competitiveness Index 2019, România înregistrează progrese și la capitolul inovare (locul 55 din 141 în 2019 faţă de 96 în 2018), precum și la capitolul cercetare-dezvoltare (locul 53 din 141 de ţări în 2019). Probleme semnificative rămân însă în zona capitalului uman. De exemplu, pe sub-dimensiunea „ușurința companiilor de a găsi angajați calificați”, România este pe locul 133 din 141 de țări în 2019. Dificultăți similare se observă și pe sub dimensiunea „bagaj de competențe ale angajaților”, România ocupând locul 113 din 141. Cu alte cuvinte, deși statisticile arată că există mai mulți absolvenți în domenii de vârf (științe și tehnologii), nivelul calificării lor este încă unul sub nevoile pieței din România.
De asemenea, disciplinele care susțin educația pentru STEM sunt importante și pentru că au o contribuție semnificativă și la formarea unor competențe „soft”, care sunt tot mai dezirabile potrivit prognozelor legate de viitorul pieței muncii (sunt acele calități care nu depind de însușirea de cunoștințe și formarea de competențe de specialitate). Potrivit World Economic Forum, cele mai importante 3 abilități ale angajaților în 2020 sunt: rezolvarea problemelor complexe, gândirea critică și creativitatea. Aceste competențe pot fi dezvoltate prin programe STEM, prin exersarea sistematică a investigației științifice, a inovației tehnologice și a calculului matematic. Desigur, educația STEM nu-și asumă exclusiv responsabilitatea pentru dezvoltarea acestor așa numite „abilități ale secolului XXI”, dar are o contribuție semnificativă. National Research Council din SUA arată în Education for Life and Work: Developing transferable knowledge and skills in the 21st Century (2012) că și aceste aptitudini se dezvoltă prin educația STEM care pune accent pe investigație științifică, inovare tehnologică și calcul matematic. În ceea ce privește competențele soft ale viitorilor angajați, Global Competitiveness Index 2019 arată însă un lucru îngrijorător despre țara noastră: România ocupă la capitolul „gândire critică” în educație locul 125 din 141 de țări”.
Citește poziția integrală pe ceae.ro
Foto: 107494629 © Wittayayut Seethong – Dreamstime.com
Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
Diana Ghimiși
Mihai Peticilă
Matei Pop
2 comments
Si fizica si chimia si biologia sunt materii importante dar felul in care sunt editate temele acestor materii este foarte greoi, cu cuvinte de neinteles pentru majoritatea elevilor, motiv pentru care sunt nevoiti sa toceasca materia si nu s-o invete intelegand-o. Deasemeni este o problema mare si la matematica in sensul ca majoritatea profesorilor se ocupa numai de cei mai buni din clasa de rest neimplicandu-se sa inteleaga materia si copii care nu au talent la aceasta materie, neavand cine sa-i ajute, in majoritatea covarsitoare a cazurilor nici parintii lor nemaistiind matematica, situatie in care multi sunt nevoiti sa apeleze la meditatii pentru elevi in conditiile in care sunt destul de saraci financiar.
De cunostintele invatate la geografie te folosesti toata viata dar se preda numai o ora pe saptamana, nu au aparate de proiectie pentru scurte documentare. In schimb se pastreaza religia , o teorie mult depasita in societatea secolului XXI.
Stimati redactori ai Edupedu, luati din curiozitate manuale de chimie, fizica, biologie si cititi ,ca parinti materia din aceste specialitati si sunt convins 100% ca nici d-voastra nu veti intelege materia. Cu respect, Zah,
Materiile fizica chimie matematuca te unvata sa gandesti logic nu sa tocesti. Daca toceste un ekev la aceste discipline inseamna ca nu stie msteria. La matematica spre exemplu e suficient sa stie cateva formuke restul le deduci nu trwbuie sa ke retii sau trwbuie sa gandesti sa faci analogie intre ele. Adica seamana unele cu alteke dar au in plus dau minus cava sau au ceva unvers (chestii de astea) l. La fizica si chimie ne invata ce este mediul incojurator si ceea ce se intampla langa noi. Cel mai grav aste in predarea acestor discipline este lipsa experimentului. Elevul retine mai usor ceea ce vede ( experimentul) decat teoria. Asta se intampla ptr ca scolile nu au dotarea necesara cu ceea ce este necesar de a face experimente. E una sa faci si alta sa vezi la calculator cum se face. Deci mai bine s-ar dota laboratoarele ptr a face experinente.