Au fost identificate 24 de cauze care contribuie la problema lipsei orelor de consiliere cu elevii în școlile din toată țara, arată studiul de impact, “Evaluarea sistemului de consiliere și orientare în carieră din învățământul preuniversitar”. Printre cauze se află numărul insuficient de consilieri în carieră sau interesul scăzut al profesorilor pentru a se forma în acest domeniu. Studiul a fost realizat de Banca Mondială, iar datele au fost colectate din diverse surse oficiale, cum ar fi Ministerul Educației, Institutul Național de Statistică (INS), Eurostat, OCDE. Din grupul de lucru au participat printre alții și Consiliul Național al Elevilor, CJRAE Covasna, Mureș și Sibiu, Asociația Consilierilor din România (ACROM);
și Centrul de Consiliere și Orientare pentru Carieră al Universității din București. Documentul poate fi consultat la finalul articolului.
Este un deficit de consilieri CJRAE și CMBRAE, iar în unele județe erau peste 1000 de elevi la un consilier psihopedagogic, arată datele studiului “Evaluarea sistemului de consiliere și orientare în carieră din învățământul preuniversitar”, zonele rurale fiind cel mai afectate și consilierii de aici, cei mai încărcați din punct de vedere al numărului de elevi pe care îl deservesc.
Deși profesorii și diriginții pot face cursuri de formare în acest domeniu nu aleg să o facă pentru că sunt prea puține cursuri gratuite de formare, se simt prea încărcați birocratic pentru a mai urma și aceste cursuri, și nu există suficiente stimulente acordate profesorilor.
Activitățile de consiliere (inclusiv ora obligatorie de Consiliere și dezvoltare personală la gimnaziu) sunt insuficiente ca număr și calitate. Drept urmare, nu toți elevii beneficiază de servicii de consiliere, se arată în studiu.
Mai exact, în documentul citat scrie că “serviciile de consiliere psihopedagogică specializată, furnizate de către centrele şi cabinetele de asistenţă psihopedagogică din cadrul CJRAE/CMBRAE sunt insuficiente pentru a asigura satisfacerea nevoilor existente în sistemul de educaţie, existând un deficit de posturi ocupate în cadrul CJRAE/CMBRAE din toate județele din România.
În anul școlar 2020-2021, erau încadrați la nivel național, în cabinetele de asistenţă psihopedagogică 2.180 de profesori consilieri școlari din 2.495 de posturi disponibile, iar în anul școlar 2022-2023, erau încadrați 2.288 profesori în cabinete de asistenţă psihopedagogică (consilieri școlari) pentru un număr de 2.751.233 elevi şi preşcolari din învățământul public de masă (Guvernul României, 2022)”, scrie în studiu.
În medie, în anul școlar 2022-2023 în medie unui consilier i-au revenit 966 de elevi și preșcolari, din care 570 în ciclul gimnazial și liceal și 396 preșcolari și elevi în ciclul primar. Norma pentru elevi și preșcolari, ponderată, conform ultimelor modificării Legea Educației Naționale Nr.1/2011, art. 83, alin. (11) introduse începând cu anul şcolar 2021-2022 s-a situat la 555 de elevi și preșcolari, iar maximum de încărcare (1,5 norme) la 890 elevi și preșcolari.
Documentul subliniază că “deși este un drept reglementat prin lege, nu toți elevii din învățământul gimnazial și liceal sunt înscriși în unități de învățământ unde activează un consilier, deci nu au acces decât ocazional la consiliere. Această problemă este mult mai pronunțată în mediul rural, și se înregistrează variații mari între județe”.
Rata de acces se calculează astfel:
% 𝑎𝑐𝑐𝑒𝑠 = 𝑛𝑢𝑚ă𝑟 𝑒𝑙𝑒𝑣𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑐𝑖𝑐𝑙𝑢𝑙 𝑔𝑖𝑚𝑎𝑧𝑖𝑎𝑙 ș𝑖 𝑙𝑖𝑐𝑒𝑎𝑙 î𝑛𝑟𝑒𝑔𝑖𝑠𝑡𝑟𝑎ț𝑖 î𝑛 ș𝑐𝑜𝑙𝑖 𝑑𝑖𝑛 𝑗𝑢𝑑𝑒ț 𝑢𝑛𝑑𝑒 𝑎𝑐𝑡𝑖𝑣𝑒𝑎𝑧ă 𝑐𝑜𝑛𝑠𝑖𝑙𝑖𝑒𝑟 împărțit la 𝑛𝑢𝑚ă𝑟ul 𝑒𝑙𝑒𝑣𝑖 î𝑛𝑟𝑒𝑔𝑖𝑠𝑡𝑟𝑎ț𝑖 î𝑛 ș𝑐𝑜𝑙𝑖𝑙𝑒 𝑑𝑖𝑛 𝑗𝑢𝑑𝑒ț
“Situația curentă a normării profesorului consilier școlar, care lucrează cu cel puțin 800 de elevi/ 400 de preșcolari determină o capacitate redusă de acoperire a nevoilor și întârzieri ale intervențiilor de consiliere. Numărul mare de preșcolari și elevi arondați unui consilier școlar, a fost identificat și de către profesorii consilieri de la CJRAE Covasna, Mureș și Sibiu, participanți la o cercetare din 2022, drept unul dintre obstacolele întâmpinate în derularea procesului de consiliere în carieră (Cognitrom, 2022).
În medie în aceste 3 județe sunt alocați între 900 -1000 de copii per profesor/ consilier școlar.
“Încărcarea este mai mare în mediul urban, fiind facilitată de existența unor unități școlare mai mari, și fiind îndreptățit motivată de nevoia suplimentară de atenție pentru elev în mediul rural. Diferența rural-urban este de asemenea explicată și de ponderea elevilor din învățământul primar și preșcolari în total elevi, mai mare în mediul rural”, potrivit studiului.
Astfel, potrivit hărții, cea mai mare încărcare a consilierilor în zonele rurale este în județe precum Brașov (926 de elevi la un consilier școlar), București – Ilfov (566 elevi) sau Mehedinți (567 de elevi).
În mediul urban, consilierii sunt și mai încărcați: tot județul Brașov e fruntaș, cu peste 1000 de elevi la un consilier, urmat la mică distanță de București cu 996 de elevi la un consilier.
De ce nu fac diriginții și profesorii consilieri ore cu elevii
Sunt mai multe motive identificate în studiu ca fiind cauzele pentru care diriginții și profesorii nu fac ore de consiliere în carieră cu elevii. În primul rând nu toți profesorii diriginți/ profesorii consilieri sunt interesați de formarea în consiliere în carieră, pentru că, spune studiul, sunt “supra-încărcați cu sarcini birocratice/ suferă de burn-out, nu au timp pentru formare continuă și pot avea costuri pentru cursurile de formare continuă.
- Supraîncărcarea cu sarcini birocratice în activitatea didactică (spre exemplu, obligații de ordin administrativ, sarcini de completare a unor documente de lucru, situații și rapoarte) a fost menționată de către 43% dintre profesorii respondenți, în cadrul cercetării din 2016-2017 (Horga, 2018), realizate în cadrul proiectului CRED26, dar și de participanții la cercetarea Cognitrom (2022).
Profesorii au menționat că aceste sarcini le consumă o mare cantitate de energie și timp, care nu mai pot fi dedicate formării profesionale continue”.
- Sunt prea puține cursuri acreditate de formare profesională continuă gratuită pentru profesori, iar formarea inițială include doar un curs opțional de Consiliere (modulul psihopedagogic).
“11 programe de formare continuă (8%) abordau tematica Consiliere şi orientare şcolară şi în domeniul carierei, din cele 134 de programe acreditate (oferite de către asociații, centre de formare, fundații, CCD-uri, universități și CJRAE), în anul școlar 2021-2022 și destinate personalului din învățământul preuniversitar, arată datele Ministerul Educației din 2022, incluse în studiu.
În cadrul proiectului CRED (Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți) au beneficiat de formare continuă, inclusiv pe teme de Consiliere și orientare, 52.723 profesori din învățământul primar și învățământul gimnazial, din care 48.477 au fost certificați, până la 31 august 2022, arată datele Ministerul Educației, 2022.
Dintre aceștia, doar 91 profesori au urmat cursurile pentru predarea disciplinelor școlare din aria curriculară Consiliere și orientare, în cadrul proiectului CRED. Formarea inițială psihopedagogică include Consilierea şi orientarea ca disciplină opţională, care poate fi studiată de către viitorii profesori, doar dacă aceștia o aleg în cadrul Modulului psihopedagogic”.
- Nu există suficiente stimulente pentru participarea profesorilor la cursurile de formare continuă contracost (ex. Masterat de Consiliere în carieră) și/sau nu sunt aplicate.
“Discuțiile în cadrul grupului de lucru și consultările cu actori-cheie, realizate în cadrul acestui proiect au menționat lipsa stimulentelor pentru participarea profesorilor la cursurile de formare continuă, unele fiind contracost sau neaplicarea acestora, deși în România, toți profesorii au obligaţia să participe periodic la programe acreditate de formare continuă, astfel încât să acumuleze, la fiecare interval consecutiv de 5 ani, considerat de la data promovării examenului de definitivare în învăţământ, minimum 90 de credite
profesionale transferabile”.
- Nu toți profesorii-diriginți sunt formați în consiliere și orientare în carieră
“Aproximativ 40% dintre profesorii care au participat la o cercetare din 2016-2017 (Horga, 2018), care viza identificarea nevoilor de formare, în cadrul proiectului CRED au solicitat un modul de formare pe tema modalităților de utilizare a programei școlare de Consiliere și dezvoltare personală la gimnaziu (2017), iar 15% din aceștia au menționat că au nevoie de formare pentru a-și îmbunătăți abilitatea de a sprijini și a orienta elevii în luarea celei mai bune decizii de traseu educațional”.
Cum de desfășoară orele de consiliere și orientare în prezent
Aria curriculară “consiliere și orientare” a fost introdusă în anul 2006 în curriculum-ul național iar în prezent, consilierea și orientarea în învățământul primar, gimnazial, liceal și profesional se desfășoară: în cadrul unei arii curriculare/ discipline distincte în trunchiul comun și sub forma unei discipline opționale (curriculum la decizia școlii).
Sunt în vigoare programe școlare pentru disciplinele din cadrul ariei curriculare Consiliere și orientare în învățământul primar, gimnazial și profesional. Pentru elevii de liceu nu există programe școlare care să asigure continuitatea dezvoltării competențelor de managementul carierei, există doar repere metodologice pentru profesorii-diriginți.
Orele din cadrul ariei curriculare Consiliere și orientare sunt susținute de către profesorii din învațământul primar, la clasa pregătitoare – clasa a II-a și de către profesorii-diriginți la gimnaziu.
“Un profesor-diriginte în cadrul învăţământului gimnazial are ca sarcini activităţi de orientare şcolară şi profesională pentru elevii clasei, activităţi educative şi de consiliere, dar şi colaborarea cu consilierul şcolar în activităţi de consiliere şi orientare a elevilor, precum și
activităţi cu părinţii.
La liceu, profesorul diriginte oferă sprijin educațional, consiliere și orientare pentru elevii clasei pe care o coordonează, în funcție de prevederile planurilor-cadru, această activitate
desfășurându-se în afara orelor de curs, prin stabilirea unui interval orar, în care va fi la dispoziția elevilor, într-un spațiu destinat acestei activități (Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării, 2009)”.
În România, formarea inițială psihopedagogică a profesorilor include în prezent Consilierea şi orientarea, doar ca disciplină opţională în cadrul Modulului psihopedagogic, care poate fi parcurs în cadrul Departamentelor de Pregătire a Personalului Didactic din universități.
Formarea continuă a profesorilor din învățământul primar și gimnazial a avut loc în cadrul proiectului CRED în perioada 2017-2023, pentru aplicarea la clasă a curriculumului pentru învăţământul primar şi gimnazial, inclusiv pentru predarea disciplinelor școlare din cadrul ariei curriculare Consiliere și orientare (Ministerul Educației Naționale, 2013; Ministerul Educației Naționale, 2017).
Au fost realizate resurse de sprijin pentru implementarea programelor școlare din aria curriculară Consiliere și orientare: manuale pentru elevi, inclusiv manuale digitale, resurse educaţionale deschise, în cadrul proiectului CRED și diferite ghiduri pentru profesori, pentru a sprijini predarea disciplinelor școlare din aria curriculară Consiliere și orientare”.
Informații de context
În 2023, Ministerul Educației a scos la concurs la nivel național 1.200 de noi posturi de consilieri școlari aprobate în decembrie 2022. Cele mai multe posturi au fost repartizate în județele unde raportul era de 1 consilier la peste 3.000 de elevi, cum ar fi Prahova, Giurgiu sau Neamț.
„Cele 1.200 de posturi au fost repartizate în toate cele 42 de județe, pentru acest demers fiind avute în vedere mai multe criterii obiective. În primul rând, s-au corectat decalajele istorice înregistrate între județe. În al doilea rând, s-a ținut cont de diferențele de densitate a populației școlare de la un județ la altul. Astfel, se vor înființa cabinete de consiliere școlară în unități de învățământ de dimensiune mică și medie, cele mai multe dintre acestea fiind localizate în mediul rural”, se precizează în comunicatul Ministerului din februarie 2023. Astfel, în urma repartizării, se ajunge la o medie națională de aproximativ un consilier la 800 de elevi.
Amintim că peste 800 de consilieri școlari au dispărut din statisticile oficiale în perioada iulie – decembrie 2022, după cum a semnalat Edupedu.ro.
Studiul de impact “Evaluarea sistemului de consiliere și orientare în carieră din învățământul preuniversitar”
Foto: © Iakov Filimonov | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
Au fost repartizate cele 1.200 de posturi de consilieri școlari, anunță Ministerul Educației. Cele mai multe sunt în Prahova, Giurgiu și Neamț, unde era 1 consilier la peste 3.000 de elevi
BREAKING Ligia Deca anunță 1200 de noi posturi de consilieri școlari – “creștere de 50%”, în condițiile unei scăderi accentuate a numărului de consilieri raportați în statisticile oficiale
Peste 800 de consilieri școlari au dispărut din sistem în 6 luni, conform datelor Ministerului Educației
Redacția
C.I.
11 comments
Să dispară dirigenția din rândul profesorilor specializați să predea o disciplină anume. Rolul profesorului de istorie, matematică, limba română etc este să formeze elevilor competențe, cunoștințe și deprinderi legate de domeniul respectiv și să le asocieze cu alte domenii. Nu trebuie să fie diriginte psiholog și secretarul clasei. A, nu se găsesc bani pentru mai mulți consilieri, psihologi și secretari calificați și aruncă tot pe spatele profesorilor de diferite materii. Păi nu se găsesc bani, că sunt furați de pesedeii, peneleii cu sinecurile, pensiile speciale și furatul lor din administrațiile locale și alte proiecte special făcute pentru a fura
Articolul ca sa para mai lung a format afișat după care anumite fragmente reafisate și rearanjate.Felicitari Edupedu! Scurt și concis era cel mai bine.
Cât privește Consilierea în carieră ptr o clasă este aproape imposibil de realizat; de ce? deoarece copiii, daca nu au telefonul langa ei, sunt pierduți, nu știu unde e nordul, unde estul, etc.
Cui să-i faci o consiliere pentru carieră când părinții, în ultimele generații ” LE STIU DÂNȘII PE TOATE, NU AU NEVOIE COPIII LOR DE CONSILIERE”!
Daca in urma cu 4 ani, am făcut curs de formator și un alt curs de Consilier in orientarea carierei, cu ce mă încălzește? – daca eu, ca profesor am sarcinile mele la disciplina pe care o predau( nu-mi place să mă duc la clasă ” câine surd la vânătoare”!), iar ca diriginte – vorba unei colege ce a scris mai sus – ptr că elevii nu au carnetul la ei tot timpul, cu toate că este dator să-l aibă, în loc să-i treacă nota profesorul de la oră, trebuie să-i trec eu, apoi absente, apoi analiza performanțelor, evoluției sau involuției, plus acte – că numai ptr a te duce la wc nu ți se cere, dar cât de curând va fi și asta – discuții cu profesorii clasei, cu părinții, etc.
Cei ce privesc din afara spun: Eh, profesor! Vine 4 – 5 ore pe zi la școală și pe urmă gata și mai vrea și bani! Ei bine, dragilor, nu vreți, cei ce judecați în necunoștință, sa veniți în locul meu o săptămână? poate așa vă veți schimba stilul de gândire critică – și toate astea, ptr ce? ptr 10% din salariu, care până la urmă, după reținerea tuturor taxelor și impozitelor, devin 7%? Mulțumesc, Nu!
De aceea putini profesori mai vor să ia dirigenția, de aceea puțini consilieri mai vor să renunțe la un cabinet privat și să vina-n școală să-și bată capul cu toți elevii dar și cu atoateștiutorii lor părinți.
Variantele astea nu le discutați in articole! De ce?!
in programă aveți activitățile clare pentru ceea ce înseamnă consilierea carierei. Altfel spus,că și când ați preda o lecție. Intregii clase! Cât despre telefonul pe care nu vor sa l lase deoparte,sunt convinsă că având atâta experiență,găsiți o modalitate de a le arăta că ceea ce spuneți e mai cool decât ce citesc în telefon.
Oricat și-ar dori un profesor diriginte să facă mai multa consiliere individuala…..efectiv nu are când. Acea oră săptămânală are și o tematica/planificare (pe care nu prea reușește să o facă, dar se poate trezi oricând cu un control), notele trebuie puse în carnetele de elev, absențele trebuie motivate, activități extra și situațiile de indisciplină tot atunci sunt discutate….și toate in 50 de minute
Profesorii diriginți nu sunt diriginți doar 1h pe săptămână, ci zilnic 12 h, telefonul suna permanent: părinți, elevi, secretariat, poliția ( da! mai suna și poliția daca ai un elev “deosebit”, etc, iar o discuție telefonică cu un părinte e de cel puțin 30 de minute; mesajele intra pe grupul diriginților aproape permanent cu cate ceva de făcut-raport, fisa, tabel, etc
De aceea nu vor să fie profesorii și diriginți, pentru că e mult, sarcini multiple, responsabilitatea e majoră, nu banii sunt puțin ci TIMPUL
Se fac ore de orientare școlară cu elevii claselor a VIII-a, la disciplina: Educație tehnologică. Era bine să fi citit programa școlară pentru o mai bună documentare a dumneavoastră și informare a celorlalți.
Documentarea și informarea sunt corecte. In programa de consiliere și orientare (dirigenție) exista modul de Consilierea carierei care se realizează de către diriginți, că întreabă ora de dirigentie. Educația tehnologică nu avea legatura cu articolul.
Decat s-ar pune profesori diriginti cu japca prost platiti si intinsi in toate partile incat ei nu mai ajung sa faca ceea ce presupune munca de consiliere, ci pura birocratie, mai bine s-ar plati mai multi consilieri scolari de la CJRAE si fiecare si-ar lua in sarcina cateva clase,carora le-ar cunoaste specificul, problemele, parintii etc. Acestia s-ar ocupa indeaproape de ei si nu ar imparti burse sau face statistici de tip secretarial-contabil. Dirigentia asa cum este trebuie ori sa dispara, ori dirigintele si profesorul sa fie eliberati de sarcini inutile. Un diriginte care este si profesor de serviciu si impartitor de burse sau lapte si corn si secretara si contabila si statistician nu va avea niciodata timp sa se ocupe de adevaratele probleme ale elevilor clasei sale. Si atunci, haideti sa schimbam ceva!
Cand sa mai faca? Trec note, calculeaza burse, fac liste cu parinti in strainatate, fac dosare de tichete sociale, impart burse, fac machete pe Whatsapp de pe o zi pe alta, liste cu fete/ baieti si alte statistici inutile, scriu instiintari, scriu caracterizari, fac dosars de CES cu parintii, sedinte, lectorate. Cand sa mai faca tematica de dirigentie? Are dirigintele un dosar cat 3 ca profesor. Si totusi, niciodata nu e nimeni multumit de munca depusa de un profesor sau un diriginte.
câți diriginți fac dirigenția?!
Toți, în orele de specialitate. Știi că e o oră pe săptămână pentru 28 de copii?
bine,John,fie ca tine. Toți fac.