Directorul executiv al firmei de testare standardizată, unde peste 100.000 de elevi din 329 de școli vor susține teste la Română și Matematică peste 10 zile: Încercăm să ne purtăm exact ca la un cabinet medical în care ne purtăm frumos cu copiii

4.879 de vizualizări
Foto: © Pattanaphong Khuankaew | Dreamstime.com
Fiecare copil din școlile alese de ministerul Educației pentru a participa la proiectul pilot de testare standardizată la finalul acestei luni va susține două teste, a explicat Gabi Bartic directorul executiv al firmei de testare Brio, în cadrul dezbaterii Testarea Standardizată, întrebări și răspunsuri, organizată de Educațieprivată.ro. Ea subliniază că elevii nu trebuie să fie supuși unui stres: “Noi încercăm să reducem pe cât posibil anxietatea de testare și încercăm să ne purtăm exact ca la un cabinet medical în care ne purtăm frumos cu copiii, ei nu trebuie să aibă niciun stres în momentul acela”.
  • În 329 de școli și licee, alese de ministerul Educației din 7 județe, elevii claselor I-VII vor da teste standardizate la matematică și română în cadrul proiectului pilot aprobat prin ordin de ministru în perioada 30 mai – 10 iunie. Elevii claselor IX – XI vor susține testele în perioada 30 mai – 8 iunie la română și matematică sau istorie, în funcție de profil.
  •  Participarea la testare nu este obligatorie și nu există sancțiuni pentru neparticiparea la testare, spune ministrul Educației.
  • Reamintim că ordinul de ministru privind pilotarea evaluării standardizate a fost emis într-o singură zi, transmis pentru dezbatere a doua zi Grupului de Dialog social și publicat în Monitorul Oficial în aceeași zi, seara. Nu au fost poziții oficiale ale Grupului, dar mai multe asociații de elevi din țară și Federația Părinților și Aparținătorilor Legali au criticat rapiditatea cu care s-a decis pilotarea testării standardizate.
  • Pilotarea a fost încredințată prin parteneriat cu titlu gratuit între minister și platforma Brio, platformă ed-tech de măsurare a performanței educaționale.

Elevii vor da câte 2 teste, în timpul orelor. Cei din clasele primare vor avea la dispoziție 30 de minute pentru a rezolva subiectele, iar cei de gimnaziu și liceu, 60 de minute.

Vor fi teste grilă cu 4 răspunsuri prestabilite și 1 răspuns corect, iar elevii vor bifa doar rezultatul. “Nu este nimic stresant, ci doar un test de progres care poate modela intervenții ulterioare. Nu există culegeri din care să învețe înainte, dacă au parcurs materia anului pe care îl termină acum, cu siguranță sunt capabili să parcurgă testele.

Așa cum nu ar trebui să ne temem de analize medicale și nu trebuie să facem nimic, doar să ne prezentam, la fel trebuie să se întâmple și acum. Vom încerca să ne purtăm exact ca la un cabinet medical în care ne purtăm frumos cu copiii ei nu trebuie să aibă niciun stres în momentul acela trebuie să fie detașați și liniștiți că nu li se întâmpla absolut nimic,” spune Gabi Bartic, reprezentantul platformei pe care se vor da testele.

Interpretarea raportului individual, după testare

Reprezentantul platformei BRIO pe care elevii vor susține evaluarea standardizată, Gabi Bartic, explică ce înseamnă scorul pe care îl vor primi elevii, și dă și un exemplu:

“Raportul este unul care un scor de la 1-100, acest scor general este spart în microscoruri de competență pe toate competențele testate, pentru că de exemplu, un copil care are scor 87 general, nu înseamnă că are 87 pe toate competențele testate, așa că scorul va fi individual pe fiecare competență. 

La un copil de clasa a V-a, la un scor de 87 el va fi spart pe algebră, elemente de calcul, geometrie etc, până când epuizăm competențele și va fi și o estimare cât mai are de lucrat pentru a atinge pragul superior de competență. 

Scorul Brio este statistic, spune câți copii de aceeași generație sunt pe același nivel și câți sunt superiori. Un scor de 87 înseamnă că este mai bun decât 87% dintre copiii din România și mai slab decât 13% dintre copiii din România. Nu e o raportare de genul, mai ai 13 copii deasupra, ci este la fel cum sunt scorurile Cambridge, Toefl. Ce facem noi prin acest raport și scor, îl poziționăm pe copil între toti copii unei generații și știe că e în primii X la sută din țară, nu spune unde este ca nivel în clasă sau școală, și știe că mai este loc atât la sută pentru a crește. Este cel mai cinstit fel față de copil de a ne raporta la performanță.”

Elevii vor primi un raport de vreo 20 de pagini pentru clasele primare, mai lung pentru cele de gimnaziu și liceu, din care ei vor înțelege unde trebuie să lucreze și pentru profesor va fi același tip de raport, și un raport pentru școală.

Va fi și un un raport național pe care îl vom da ministerului cu rezultatele la nivel de țară”, a mai spus Gabi Bartic.

De precizat, ministerul Educației speră să extindă acest tip de evaluare în toată țara în următorii doi ani.

Rapoartele elevilor care participă la testarea standardizată „nu conțin datele copiilor”, dă asigurari Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației. 

Cum au fost alese școlile participante

După cum scria Edupedu.ro, în 13 mai, criteriile prin care au fost alese cele 329 de școli pentru pilotarea testelor standardizate au fost:

1. Un colegiu/liceu cu profil pedagogic.

2. O unitate de învățământ gimnazial din mediul urban mare (municipiu).

3. O unitate de învățământ gimnazial din mediul urban mic.

4. O unitate de învățământ liceal din mediul urban mic.

5. O unitate de învățământ gimnazial din mediul rural mic.

6. O unitate de învățământ gimnazial din mediul rural mare.

7. O unitate de învățământ liceal din mediul rural.

Foto: © MadhourseDreamstime.com // Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


7 comments
  1. Cum adică
    “încercăm să ne purtăm exact ca la un cabinet medical în care ne purtăm frumos cu copiii, ” ???
    Le dați un balon?
    Nu credeți că această generație de copii este foarte inteligentă și ar trebui educată nu stresată cu tot felul de teste pentru voi?
    Nu ar fi mai simplu să vă purtați cu copiii noștri cum vă purtați cu copiii voștri?
    Vă purtați frumos cu copiii voștri doar in cabinete medicale?
    Nu ar fi mai normal sa vă purtați ca niște dascăli?
    Aveți multe exemple de dascăli foarte buni!
    Ar fi mai simplu sa ne iubiți copiii și atunci v-ați purta natural cu copiii noștri și i-ați lasa să crească și să învețe în liniște !

  2. Testare bagata pe gatul elevilor de tampeanu, pentru a obtine statistici si a pune mana pe banii din PNNR, a cata oare experienta pe capul invatamantului romanesc,
    de ce nu se dau de-a dreptul testele alea PISA pe care le dau toti din UE

  3. Adica firma asta care are platforma este formata din specialisti, asa ne spune ministrul educatiei… iar noi profesorii care stam cu manualele pe genunchi toata ziua, repetam zilnic lectiile, ne actualizam periodic cunostintele de pe internet si alte surse, realizam materiale educationale in mediul informatic, teste quiz, facem la cursuri de formare in continuu, ne dam grade didactice si scriem referate si articole la reviste, noi profesorii care buchisim in permanenta si ruminam stiinta zilnic, noi nu suntem specialisti, noi suntem salariati… altii, din afara sunt specialistii… Nu ii e rusine acestui ministeu sa ne trateze cu dispret? Daca el nu ne respecta, daca nu respecta studiile dascalilor, pregatirea lor, munca lor, nu respecta profesionalismul, vicatia si altruismul cel putin a unei parti din cei de la catedra, atat de umiliti de sistemul de invatamant romanesc, ma rog, asteptam asta de la elevii tinuti in palma de acest ministru? Testele nu pot avea subiecte globale, subiectele se dau personalizat, la nivelul clasei pt ca ele au si rol metodic, aduc un plus de invatare elevilor. Acest ministru nu are o perceptie exacta a realitatii de “pe teren” si nu analizeeza lucrurile cu profesionalism, este superficial ca si elevii scolii romanesti, oglinda acestora.

  4. Pana acum aceasta firma privata si traktoristul & Co. nu au prezentat nici un fel de date in legatura cu aceste teste.

    Nu stim daca aceste teste sunt valide, adica daca masoara ce ar trebui sa masoare. Nici macar nu stim ce masoara. Nu stim daca aceste teste prezic ceva sau nu. Nu cunoastem cat de sensibile sunt aceste teste si cat de incredere pot fi. Nu stim daca vor avantaja / dezavantaja anumiti copii.
    Nu cunoastem cum au fost construiti itemii si de ce au fost alese 4 variante de raspuns.

    Scorul permite doar o comparatie intre elevi. Nu stim cum a fost calculat scorul, daca a fost calculat. El pare scos din burta ca sa fie o cifra rotunda 100.

    Apropo de analogia cu analizele. Cand te duci sa-ti masori colesterolul nu te intereseaza daca este mai mare sau mai mic decat al vecinului si nici nu te astepti sa ti se masoare glicemia in loc de colesterol.

  5. Capitolul : afaceri cu statul .
    Vreau sa stiu cine este in spatele afacerii?
    Toate inventiile in 32 de ani.

  6. Testele grila la matematica, chimie, fizica, nu iti arata nivelul de intelegere pe care il are elevul, pentru ca nu poti sa evaluezi modul in care a gandit si rezolvat problema. Astfel de teste arata doar daca elevul a bifat raspunsul corect sau nu. Nu poti face diferenta intre un elev care a rezolvat problema si a ajuns la rezultatul final corect si unul care a bifat raspunsul “la intamplare”! La fel, daca un elev a gresit la calculul final, dar pana acolo a lucrat corect, deci poate face rationamentul de rezolvare a problemei, rezultatul testului va arata ca el nu are competenta necesara, deoarece raspunsului lui final este gresit. Nu orice poate fi evaluat prin teste grila!

  7. Chiar nu vor fi stresati deloc elevii… Testare spre sfârșitul scolii, cand elevii sunt foarte obosiți, unii din ei abia iesind in ajun de testare din evaluarile nationale(clasa a sasea).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Ligia Deca dă vina pe inspectoratele școlare și pe salarizarea slabă în privința lipsei personalului auxiliar și administrativ din școli: Dacă inspectoratele au cerut posturi, au primit. Degeaba cerem profesorilor sau învățătorilor să facă treabă în condițiile în care ei nu au sprijinul necesar

Inspectoratele școlare sunt cele care poartă responsabilitatea în cazul în care nu au solicitat posturi în școli, atât personal didactic auxiliar cât și personal administrativ (nedidactic), arată indirect ministrul Educației,…
Vezi articolul