„Din experiența mea, vă spun că poate elanul unui ministru, al unui secretar de stat, al unui inspector general, care vine cu intenția de a face ceva, rămâne, din păcate, la nivelul de elan”, a declarat Maria Manea, fost secretar de stat în Ministerul Educației, în cadrul emisiunii Educația la putere. Aceasta a menționat că „sunt acești oameni care, de multe ori, opun rezistență, pentru că ei știu că acolo e o zonă de confort pe care cu foarte mare greutate poți să o spargi.”
- În aprilie 2022, Maria Manea, responsabilă de proiecte, și-a depus demisia din funcția de secretar de stat în Ministerul Educației. Aceasta ocupa portofoliul din 26 februarie 2021. Manea a fost și inspector școlar adjunct în București și a lucrat în Inspectoratul Școlar al Municipiului București (ISMB) timp de 9 ani, potrivit propriilor sale declarații.
- În ianuarie 2024, ministrul Educației, Ligia Deca, a invitat în jur de 40 de directori, președinți de instituții din subordinea Ministerului și secretarii de stat la o întâlnire informală, la un restaurant în apropierea instituției. Reuniunea informală a conducerii Ministerului a fost o premieră în mandatul curent, iar „scopul întâlnirii a fost socializarea cu echipa ministerului”, a declarat pentru Edupedu.ro Ligia Deca.
Moderatoare: În viața reală, doamna Manea, într-adevăr se manifestă plenar acea rezistență a sistemului, acea rezistență din Ministerul Educației, din eșalonul doi-trei, că se tot vorbește și, nu doar în presă, despre oameni care decât să schimbe un lucru pentru a-l îmbunătăți, preferă să pună frână unor schimbări care ar genera impact imediat în viața reală. E un mit această rezistență a sistemului sau se manifestă plenar? Și cum poate fi, până la urmă, atacată povestea aceasta, pentru că de acolo, din minister, să transpun lucrurile în inspectorate și din inspectorate în școli.
Maria Manea: Trebuie să privești cu atenție care este componența unui minister, a unui inspectorat școlar, pentru că întotdeauna vor fi oamenii pe niște poziții: directori, inspectori cu concurs poate, juriști, ș.a.m.d. Aceia sunt oamenii care rămân, indiferent de schimbările politice, indiferent de cine este la un anume moment ministru, secretar de stat ș.a.m.d. Din experiența mea, vă spun că poate elanul unui ministru, al unui secretar de stat, al unui inspector general, care vine cu intenția de a face ceva, rămâne, din păcate, la nivelul de elan. Pentru că sunt acești oameni care, de multe ori, opun rezistență, pentru că ei știu că acolo e o zonă de confort pe care cu foarte mare greutate poți să o spargi, s-o depășești și unde intervențiile să fie cu adevărat reale și să ajungă la nivelul cel mai jos al sistemului.
Deci, cred că aici, în ceea ce îi privește pe acești oameni ai instituțiilor despre care vorbim, ar trebui să facem o evaluare, să vedem câtă deschidere de minte și nu doar de viziune există ca învățământul să fie astăzi unul cu adevărat modern, pentru că el nu pare a fi unul cu adevărat modern în România.
Moderatoare: Întrebarea este comună pentru doamna și domnul Zaman: ați simțit efecte ale politizării care să vă afecteze activitatea de profesor în ultimii ani și nu neapărat în ultimii doi-trei, de-a lungul carierei dumneavoastră de până acum? Și care a fost cel mai devastator, să spunem, impact sau intervenție care nu își avea locul?
Cătălin Zaman, profesor și director de școală: În calitate de director, cred că dependența aceasta de primării, de consiliile locale dăunează cumva sistemul educațional, din păcate, pentru că depinzi foarte mult de calitatea celui care conduce localitatea respectivă.
Moderatoare: Și cât de mult prețuiește educația.
Cătălin Zaman, profesor și director de școală: Și cât de mult prețuiește educația, da. Aici cred că puteți face o misiune separată pe subiectul acesta. Sunt primarii care înțeleg rolul lor pentru comunitate și sunt primari care efectiv fentează educația.
Moderatoare: Se vede după cum investesc în școală în termeni generici și practici.
Cătălin Zaman, profesor și director de școală: Și investiție în școală nu înseamnă doar un var pe perete și asigurarea unei încălziri și atât. Asta nu e investiție, din punctul meu de vedere. Asta e asigurarea minimului minimului necesar: faptul că trebuie să investești într-o curățenie sau în încălzirea spațiului pentru copii.
Visez și eu, așa cum a zis doamna ministru, la niște condiții moderne. Visez că mâine vor veni copiii la școală și vor avea, de exemplu, fiecare câte o tabletă pe masă, ca să putem genera un act modern educațional. Visez că există o tablă inteligentă în fiecare sală de clasă, dar, deocamdată, mai sunt și table pe care se scrie cu creta. Și multe, multe altele. Visez la proiecte pentru copii, nu neapărat cele erasmus, adică consiliile locale pot investi în dezvoltarea aceasta a copiilor, îi pot duce, pot crea parteneriate, totul e să își dorească.
Moderatoare: Cred că ar trebui să facem niște cursuri speciale pentru primari, în condițiile acestea. Și pentru consiliile locale.
Maria Manea: Și pentru politicienii de vârf, pentru că, sigur, autoritatea locală e importantă. În multe state din această lume, autoritatea locală este primordială, de fapt, în investiția pe care școala o resimte, dar să nu uităm că școala este totuși subordonată și ministerului de resort, și acestor politicieni de vârf care iau marile decizii în educație. Și o să o spun: încă, în România, educația nu este o prioritate de țară. Să nu încercăm altfel de slogan, pentru că nu este o prioritate de țară, că, dacă ar fi o prioritate de țară, acest lucru s-ar resimți la nivelul activității zilnice al doamnei și domnului profesor director.
Moderatoare: Aveți un contraargument aici sau îi dăm dreptate doamnei Manea?
Cătălin Zaman, profesor și director de școală: Are dreptate. Și a spus-o blând. (…)
Moderatoare: Dar în cadrul dialogului acela, pe care, teoretic, îl regăsim și ar trebui să-l regăsim în consiliul de administrație ale școlii, ce se întâmplă acolo? Să pot lua decizii, se poate, să spunem, compensa lipsa de interes din partea autorității locale sau a decidentului central?
Cătălin Zaman, profesor și director de școală: Deciziile consiliilor de administrație sunt mult îngrădite de limitele legilor. Adică nu, suntem foarte limitați. Ceea ce spuneți dumneavoastră seamănă cu autonomie instituțională, ori suntem mult departe de așa ceva. (…)
Marius Nistor, lider sindical: Vreți să discutăm tranșant cam ce se întâmplă în consiliile de administrație, pe acolo pe unde vin reprezentanți ai autorităților locale?
Moderatoare: Da.
Cătălin Zaman, profesor și director de școală: La noi nu vin.
Marius Nistor, lider sindical: Acolo unde vin. Este reprezentantul primarului, este reprezentantul consiliul local, că vorba aceea: au nevoie de forță, au nevoie de control într-o unitate de învățământ. Când dai peste câte un specimen care vine și spune că, domnule, sindicatul n-are voie să scoată un cuvânt în consiliul de administrație, să ziceți mersi că v-am primit aici. Deci așa ceva se întâmplă în România. Când te duci și discuți cu un primar care refuză decontarea navetei pentru cadrele didactice. Nu vreau să mai vorbesc despre elevi, care este comportamentul lor. Faci procese, zeci de mii de procese. Le repeți în fiecare an. Ai aceeași problemă. Când ai probleme pe partea de cheltuieli materiale, banii pe care trebuie să-i asigure consiliul local și nimeni altcineva.
Când ai probleme cu primari care își imaginează că ar trebui să aibă acces la camerele video instalate prin școli, ca să vadă ce anume se discută acolo. Au rămas cu mentalitatea de dinainte de 89, când domnul primar, vorba aceea, venea seara prin școli să vadă dacă-s profesorii prin sălile de clasă, le dădea directive: mai stați de garda la telefon, mai faceți curățenie prin parcuri. Unii au rămas cu această mentalitate, chit că au trecut vreo 30 și ceva de ani.
Moderatoare: Nu s-a curățat această mentalitate încă.
Marius Nistor, lider sindical: Încă nu s-a schimbat așa ceva. Ei merg pe ideea: am fost ales de electorat, 4 ani sunt bătut în cuie, nu mă mai interesează ce vrei tu, dacă este corect ceea ce susții sau nu.
Moderatoare: Deci, de fapt, lupta școlii este lupta cu un decident politic care trebuie să fie conștient de cât de importantă este educația.
Marius Nistor, lider sindical: Este lupta câteodată cu un decident politic. Este lupta câteodată cu reprezentanți pe parte profesională. Este lupta cu unii părinți și este și mai delicat când ai dispute cu elevii tăi. (…)
Citește și:
Maria Manea, fost secretar de stat în Ministerul Educației: Principala nevoie a profesorilor de astăzi este aceea de a-și menține sănătatea psihică, pentru că sunt foarte multe probleme cu care se confruntă sistemul de învățământ
Profesoara Mihaela Zaman: Eu văd greu și să duc un copil de la 3-4 la 5-6, cum este foarte greu să duc și un copil de la 9 la 10. Important e să ne dăm interesul și să vedem unde trebuie să lucrăm
Cătălin Zaman, profesor și director de școală: Birocrația ne doboară. E efectiv îngrijorător și epuizant ritmul în care ni se cere întocmirea unui anumit raport sau termenele care vin
Premiile prevăzute în lege pentru profesori nu se acordă și nu s-au mai dat de 13 ani, spune Marius Nistor, FSE: Puneți banii ăia pentru premii și recompensări la dispoziția școlii și veți vedea că poate să apară schimbarea
ianuarie 2024 – Ligia Deca a scos 40 de șefi din Minister la o întâlnire informală, la un restaurant de lângă instituție. Ministrul educației: Am considerat că întărește coeziunea grupului. Nu a avut niciun fel de caracter politic
Redacția
Mihai Peticilă
15 comments
Din păcate, de data aceasta d-na Manea are dreptate.
In școala in care lucrez ,,dinozaurii ” (secretar, administrator, IT, personal)+unii colegi profesori au un singur răspuns la propunerile de proiecte, de pilotare, de inovare și anume că…NU se poate.
Nu vorbim aici de motive juridice, legislative sau alte piedici birocratice ci efectiv de faptul că depinde de ei iar ei nu vor. Unii au dezvoltat și o ,,frumoasă” adaptare in sensul că nu spun că nu vor ci doar îi conving pe ceilalți să devină indiferenți în așa fel încât să nu ai cu cine lucra efectiv.
In felul acesta nu poți schimba efectiv nimic. Nici nu poți încerca măcar pt ca nu poti face proiecte instituționale individual.
NB
Totodată nu aș arunca vina in totalitate asupra acestor oameni.
Sistemul NU plătește munca suplimentară și inevitabil nimeni nu mai dorește să facă muncă voluntară in numele unui bine probabil.
Consilierul juridic nu este cel care pronuntă hotărârile judecătoresti, ci judecătorul sau completele de judecători. Apoi, profesia de consilier juridic presupune o muncă de diligentă, nu de rezultat.
Cât timp acesta isi indeplineste atributiile de serviciu, depunând actele la instanță si sustinând cauza în fața instanței, nu poate fi acuzat de pierderea proceselor.
Un proces pierdut nu înseamnă neapărat un consilier juridic slab pregătit.
Mai degrabă trebuie văzută cauza: cadru legislativ incoerent, angajați care nu respectă legea, întârzieri în aplicarea legii, interpretarea subiectivă a legii, abuzul de drept al managerului, erori de judecată, etc….
Nu puteti să acuzati pe cineva daca nu sunteti in cunoștință de cauză, respectiv daca nu aveti cunoștințe juridice pentru a aprecia activitatea acestuia.
Lucrurile sunt putin mai complicate decat par la prima vedere. Să ne vedem fiecare de profesia lui!
Observ că mulți din educație văd pe juriști ca oameni incomozi. E normal să fie așa. Consilierul juridic are ca misiune asigurarea apărării drepturilor si intereselor legitime ale statului, ale instituției publice angajatoare. E normal ca un sef care urmărește un interes personal sau de partid/clan să vrea să concedieze juristul. E la mintea cocosului!
Un exemplu concret de la ISJ Constanta: jurista institutiei a luat in urma cu 2 ani gradatie de merit cu punctaj maxim desi a pierdut, in instanta, cam toate procesele intentate institutiei! A pierdut inclusiv procesul intentat ISJului de actuala contabila sefa!……
Fiecare dintre noi (dar și împreună, de ce nu?) poate face listă cu acele persoane din minister care au trimis răspunsuri la probleme grave ale sistemului, semnalate de noi cu cea mai bună credință! Uitați-vă la semnături, ștampile, nume! Aceleași de zeci de ani! Răspunsuri date doar ca să fie date, care să încurce cât mai mult, care să fie departe de așteptări etc.!
Cum adică nu poate să facă nimic ? Mai și dă vina pe director ,pe jurist pe oricine numai el nu e vinovat.Ministru ce fel de șef e dacă-l conduc subalternii ? Păi dacă am dat o dispoziție și nu se execută în secunda doi ai zburat! Dar așa este muncă la stat .Directorul e din partid nu ne atingem de el,juristul e din alt partid nu-l supărăm,portarul ne face curățenie etc. Păi să văd eu care comentează la Elon Musk
Inerția și corupția sunt de necombatut! De ce oare, de exemplu, subiectele la examenul de titularizare sunt cunoscute de către toți inspectorii scolari, de secretare și de… portar … Nu pentru aduce în sistem oameni nepregătiți care să răspundă la comenzi și fără nici o legătură cu elevii? Apar în cancelarie profesori “noi”, cu vechime în alte domenii, care nu știu elemente de bază din metodică…dar o cunoașteu pe d-na inspectoare, pe șoferul directorului… Și nu numai la titularizare…dar acestia vor “educa” elevii…
Scopul principal al postului:
Consilierul juridic are ca misiune asigurarea apărării drepturilor si intereselor legitime ale statului, ale instituției publice angajatoare, fiind astfel un participant activ la asigurarea legalității si înfăptuirea justiției.
Apără instituția angajatoare, oferă consiliere conducerii instituţiei cu privire la încadrarea în prevederile actelor normative, pentru buna funcţionare a Inspectoratului Şcolar Judeţean şi ajută entitatea publică să-şi îndeplinească obiectivele, în condiţii de legalitate.
Respect și prețuire pt d-na Maria Manea! Ca om al sistemului făceam această constatare ca, fiecare ministru care a trecut pe-acolo, a stat tare putin, n-a avut nici timp, nici susținere să rămână cât ar fi fost nevoie sa se remarce. În schimb, la butoanele decizionale, cu traseu batatorit de ani, stau unii, de zeci de ani, care nu s-au remarcat prin nimic, dar au satisfacția ca,, pot”hotarî cum vor ei. Ia puneți de o analiza a acestor cazuri tare vizibile, ca ei,, fac și desfac”.
Dacă JURIȘTII se opun, cred că există niște probleme de legalitate.
Cu alte cuvinte, dragilor, nu săriți ca fata mare la măritat. Nu degeaba există proverbul ”schimbarea domnilor, bucuria nebunilor”. Ne-am bucurat că am scăpat de Abramburica, a venit Anisie. Ne-am bucurat că a plecat Anisie, a venit Câmpeanu. Ne-am bucurat că a plecat Câmpeanu, a venit Deca.
Voi nu vedeți o tendință? Poate că ”dinozaurii” ăia care se opun schimbării văd și cine propune schimbarea și încearcă să mai salveze ce se poate salva. După 35 de ani de modificări în sistemul de învățământ, nu a mai rămas mare lucru de distrus.
Schimbarea e bună dacă e susținută, planificată, cei care urmează la putere au și răbdare să o lase să lucreze, și E BINE INTENȚIONATĂ. La idioții care ne conduc singura intenție e să facă ei bani. Uitați-vă bine cine propune ”schimbarea” înainte de a plânge că nu e implementată. Doar două cuvinte vă spun: România Educată.
Corect!!!
Ca sa se schimbe ceva ar trebui scoși pensionarii din schema și sa se dea posturile și celor necalificați ca să fie cât mai mulți profesori noi.Daca tu ai 80% personal al scolii nu vei putea schimba nimic.Trebuie sa fie cel puțin 50% și chemați și studenți. Cât mai mulți studenți la necalificați care sa aducă un suflu nou chiar dacă sunt începători.
Asa baga securitatea zvonuri pe timpul lui Ceasca, cum ca ‘Ceausescu este bun, dar pana la el te mananca cainii de functionari’.
Daca intelegi cu adevarat problemele din invatamant, ca ministru, trebuie sa stii ce trebuie sa schimbi inainte de a veni ministru, iar atunci cand ai devenit ministru, prima miscare este sa schimbi oamenii cu care nu poti sa lucrezi.
Corect.Si dacă ești nou intr-o școală și vrei sa schimbi ceva nu se poate pentru ca cei de acolo sunt prea comozi și obișnuiți și nu te lasă sub nicio forma sa schimbi ceva.
Tica,ce să schimbi? ești directorul?!:))