Directorii de școli pot fi demiși la propunerea primarului – prevedere în noul regulament al școlilor, în plin an electoral

Directorii de școli pot fi demiși, începând cu anul școlar 2024-2025, și la „propunerea motivată a autorității publice locale, care anual evaluează respectarea contractului și a planului de management administrativ-financiar”, iar „hotărârea finală aparține inspectoratelor școlare județene ISJ/ISMB”, conform unei prevederi noi din Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, ROFUIP 2024.

O altă prevedere nouă este că directorul poate fi demis „pentru încălcarea cu vinovăție a obligațiilor stabilite prin contractul de management, cu respectarea procedurii de cercetare disciplinară prevăzută de Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare”.

Cum poate fi demis un director de școală, începând cu anul școlar 2024-2025.

„Directorul unităţii de învăţământ de stat, numit în urma concursului naţional, poate fi eliberat din funcţie: 

a) la propunerea motivată a inspectorului școlar general al ISJ/ISMB, cu avizul consiliului de administraţie al ISJ/ISMB; 

b) la propunerea motivată a 2/3 dintre membrii consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ, urmată de un raport de evaluare a activității directorului, realizat de către o comisie constituită la nivelul ISJ/ISMB, decizia finală aparținând consiliului de administrație al inspectoratului școlar; 

c) la propunerea consiliului profesoral, cu votul secret a 2/3 dintre membri. În această situaţie, este obligatorie realizarea unui audit de către ISJ/ISMB. Rezultatele auditului se analizează în consiliul de administraţie al ISJ/ISMB. În funcţie de hotărârea consiliului de administraţie al ISJ/ISMB, inspectorul școlar general emite decizia de eliberare din funcţie a directorului unităţii de învăţământ; 

d) pentru încălcarea cu vinovăţie a obligaţiilor stabilite prin contractul de management, cu respectarea procedurii de cercetare disciplinară prevăzută de Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, cu modificările și completările ulterioare; 

e) de către consiliul de administraţie al ISJ/ISMB la propunerea motivată a autorității publice locale care anual evaluează respectarea contractului și a planului de management administrativ-financiar; hotărârea finală aparţine ISJ/ISMB”, conform ART. 20 (12) .  

Prevederea privind demiterea directorului la propunerea autorității publice locale nu se regăsește în Regulamentul-cadru din 2022.

„Directorul unității de învățământ de stat poate fi eliberat din funcție la propunerea motivată a consiliului de administrație al inspectoratului școlar, la propunerea a 2/3 dintre membrii consiliului de administrație al unității de învățământ sau la propunerea consiliului profesoral, cu votul a 2/3 dintre membri. 

În această ultimă situație este obligatorie realizarea unui audit de către inspectoratul școlar. Rezultatele auditului se analizează în consiliul de administrație al inspectoratului școlar. În funcție de hotărârea consiliului de administrație al inspectoratului școlar, inspectorul școlar general emite decizia de eliberare din funcție a directorului unității de învățământ”, conform Art. 20, alin. 8.

În proiectul pus în dezbatere publică de către Ministerul Educației, prevederea nu includea faptul că propunerea autorității publice locale de demitere a directorului trebuie să fie motivată. 

„Directorul poate fi eliberat din funcţie de către consiliul de administraţie al ISJ/ISMB la propunerea autorității publice locale care anual evaluează respectarea planului de management administrativ-financiar; hotărârea finală aparţine ISJ/ISMB”. 

Cine poate propune demiterea directorului de școală: primarul și consiliul local

Conform articolului 106 din Codul Administrativ (OUG 57/2019), „autoritățile administrației publice din comune, orașe și municipii sunt consiliile locale, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive”.

Prevederea din ROFUIP 2024 pune în aplicare o prevedere din Legea 198/2023

Articolul 196, alineatul (7) din Legea 198/2023 prevede: „Anual, autoritatea publică locală efectuează evaluarea respectării planului de management administrativ-financiar și poate propune consiliului de administrație al DJIP/DMBIP eliberarea din funcție a directorului unității de învățământ preuniversitar. Hotărârea finală aparține DJIP/DMBIP”.

Situația enunțată în lege apărea în eventualitatea reformării inspectoratelor, care urmau să fie desființate și care ar fi avut, în urma reorganizării, conduceri pe bază de concurs. În schimb, în prezent, din 2021 până azi, politizarea inspectoratelor a luat amploare, toți inspectorii generali și inspectorii generali adjuncți fiind oameni politici. Există nenumărate cazuri în care și inspectorii școlari sunt politicieni locali. Toți din ISJ-uri sunt numiți politic, după cum Edupedu.ro a arătat în mai multe analize.

În condițiile în care ISJ este un organism politic, iar primarul cere acestuia demiterea unui director, politizarea conducerilor școlilor este una și mai amplă.

De cealaltă parte, deși primarul are un rol important în administrarea locală, posibilitatea ca un politician local să ceară unei instituții politizate excesiv demiterea unui director de școală recrutat printr-un concurs pe baze de profesionalism și meritocrației ridică probleme legate de politizarea funcțiilor manageriale din școli.

O astfel de măsură deschide calea pentru abuzuri politice, întrucât directorii ar putea fi demiși pe criterii care nu au legătură cu performanțele educaționale, ci mai degrabă cu interesele politice. Implicarea politicului în astfel de decizii poate submina principiile meritocratice și profesionale care ar trebui să stea la baza numirii și demiterii directorilor de școli.

Doar titularii pot participa la concursul pentru funcția de director

La concursul pentru ocuparea funcțiilor de director participă personalul didactic de predare titular în învățământul preuniversitar, potrivit legii educației și noului ROFUIP.

Noi incompatibilități cu funcția de director de școală

• „Pe perioada exercitării mandatului, directorul nu poate deţine, conform legii, funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte în structurile de conducere ale partidelor politice, la nivel local, judeţean/al municipiului Bucureşti sau național, funcţia de primar, viceprimar, preşedinte sau vicepreşedinte de consiliu judeţean/al Consiliului General al Municipiului Bucureşti sau orice funcţie de conducere în organizaţiile sindicale. 

• Nu poate ocupa/exercita o funcţie de conducere la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar persoana care a fost condamnată penal definitiv pentru săvârşirea cu intenţie a unei infracţiuni contra vieţii, integrităţii corporale sau sănătăţii, contra libertăţii persoanei, rele tratamente aplicate minorului, hărţuire, trafic de minori, proxenetism, infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale, luare şi dare de mită, trafic de influenţă, fals şi uz de fals, furt calificat, pentru care nu a intervenit reabilitarea.” Art. 20

Obligații noi pentru directorii de școli

• „În exercitarea atribuţiilor ce le revin, consiliile de administraţie şi directorii se consultă, după caz, cu toate organismele interesate: consiliul profesoral, personalul didactic auxiliar, personalul administrativ, Comisia pentru Evaluarea şi Asigurarea Calităţii (CEAC), Comisia pentru Formare şi Dezvoltare în Cariera Didactică (CFDCD) și alte comisii constituite la nivelul unității de învățământ, consiliul şcolar al elevilor, consiliul reprezentativ al părinților/reprezentanților legali și asociația de părinți, acolo unde există, cu autoritățile administrației publice locale şi organizaţiile sindicale afiliate federaţiilor sindicale reprezentative la nivel de sector de negociere colectivă învăţământ preuniversitar, precum şi cu reprezentanţii operatorilor economici implicaţi în susţinerea învăţământului profesional şi tehnic, inclusiv dual, respectiv a învățământului tehnologic în sistem dual şi/sau în desfăşurarea instruirii practice a elevilor.” Art. 16

• „Directorul unității de învățământ de stat are obligația de a solicita consultanţa şi asistenţa juridică de la ISJ/ISMB pentru toate procesele sau alte situații/litigii în care este implicată unitatea de învățământ.” Art. 17

Directorii de școli vor avea mai multe atribuții din acest an școlar, în ceea ce privește proiectele cu fonduri europene, violența în școală și integrarea elevilor cu cerințe educaționale speciale (CES).

Lista completă a atribuțiilor din Capitolul III – Directorul, Regulamentul-cadru de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar, ROFUIP 2024.

Informații de context despre politizarea funcției de director: 15% dintre directorii de școli, la mâna politicienilor

1.336 de directori și directori adjuncți vor fi numiți de inspectorii școlari generali după ce posturile din școlile lor au rămas neocupate și după a treia rundă a concursului de directori. Asta ne arată raportul privind starea învățământului preuniversitar 2022-2023, cel mai recent document publicat în acest sens de Ministerul Educației.

Raportat la numărul total de posturi de director scoase la concurs în anul 2022, anume 8.692, numărul de directori puși din pix înseamnă 15,4%.

În același timp, toți inspectorii școlari de specialitate, inspectorii școlari adjuncți și inspectorii școlari generali din inspectoratele școlare județene (ISJ) și al inspectoratului școlar al Municipiului București (ISMB) sunt „în așteptare” cu numirea în funcție. Toți cei actuali sunt detașați în funcție, niciunul nu a susținut concurs în ultimii 4 ani cel puțin, de când Ministerul Educației refuză să îl organizeze și merge pe „încredere”.

Asta ne arată tot raportul Ministerului Educației pentru anul școlar 2022-2023: „în anul şcolar 2022-2023, toate funcțiile de inspector şcolar general și inspector şcolar general adjunct din inspectoratele şcolare au fost ocupate prin detaşare în interesul învățământului, în condițiile legii, având în vedere faptul că începând cu 2023 acestea urmează să fie reorganizate conform Legii învățământului preuniversitar nr. 198/2023”.

Este vorba de 130 de inspectori cu funcții de conducere, plus încă până la aproximativ 30 de inspectori de specialitate în fiecare inspectorat școlar din cele 41 de județe și Municipiul București.

Inițial, toate posturile din actualele inspectorate școlare urmau să fie scoase la concurs în acest an, unul electoral cu 4 rânduri de alegeri politice, prevedea proiectul de calendar pentru legislația subsecventă din august 2023. Regulile pentru recrutarea șefilor de direcții județene și a inspectorilor trebuiau stabilite până în februarie 2024, dar ministerul condus de Ligia Deca le-a amânat cu un an.

Edupedu.ro a scris că următorul concurs pentru directorii de școli a fost amânat până pe 2 februarie 2025, data limită pentru aprobarea regulilor de recrutare pe legea educației Deca-Iohannis. Întârzierea este de un an față de termenul stabilit inițial în an electoral cu 4 rânduri de alegeri.

Edupedu.ro a scris și că regulile pentru concursul de viitori inspectori școlari din direcțiile de învățământ preuniversitar sunt amânate până pe 30 iunie 2025. Legea educației prevede inspectorate școlare reformate din septembrie 2025.

Foto: © Pressmaster | Dreamstime.com  / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.