Directorii de şcoli din Romania au o atitudine mai deschisă decât profesorii faţă de educaţia incluzivă. Cei care au participat la mai mult de trei cursuri de formare iniţială în domeniu au avut o atitudine mai tolerantă, conform studiului Atitudinea directorilor de şcoli din România faţă de educaţia incluzivă, realizat de Andra-Maria Jurca și Simona Sava, de la Universitatea de Vest din Timişoara, publicat recent în Revista de Pedagogie.
Este primul studiu in care analizează atitudinile directorilor de şcoli, până acum au fost analizate doar atitudinile profesorilor faţă de educația incluzivă, susțin cercetătoarele.
„Rezultatele evidenţiază că directorii sunt dispuşi să implementeze educaţia incluzivă. Indiferent de vechimea în învăţământ, directorii au o atitudine mai deschisă faţă de educaţia incluzivă în comparaţie cu profesorii, fiind explicată de experienţa directorilor în a lucra cu elevi care au cerinţe educative speciale.
În studiile anterioare din străinătate au fost identificaţi diverşi factori care pot influenţa atitudinea directorilor faţă de educaţia incluzivă: factori comuni cu cei ai profesorilor, precum tipul şcolii, formarea continuă, experienţa de a lucra cu elevi cu CES, numărul elevilor din şcoală, atât ca întreg, cât şi ca număr al copiilor cu CES ce necesită practici incluzive dedicate, respectiv factori specifici precum experienţa ca director, ciclul de şcolaritate în şcoala pe care o manageriază”, se precizează în cercetare.
Rezultate studiului Atitudinea directorilor de şcoli din România faţă de educaţia incluzivă:
- Atitudinea directorilor faţă de educaţia incluzivă este mai deschisă decât cea a profesorilor.
Exista diferenţe semnificative statistic între directori, profesori itineranţi, profesori pentru învăţământul primar şi preşcolar şi profesori de învăţământ gimnazial şi liceal, în ceea ce priveşte atitudinea faţă de educaţia incluzivă. Astfel, directorii au o atitudine mai bună decât profesorii din învăţământul primar, preşcolar, gimnazial şi liceal, dar mai puţin bună decât profesorii itineranţi.
- Experienţa în a lucra cu elevi cu CES prezice pozitiv atitudinea directorilor faţă de educaţia incluzivă, intenţia şi disponibilitatea lor de a lucra şi pe viitor cu astfel de copii.
- Directorii care au participat la mai mult de trei cursuri de formare iniţială în domeniul educaţiei incluzive au avut o atitudine mai tolerantă, obţinând diferenţe semnificative statistic doar pe variabila formare iniţială, spre deosebire de formarea continuă.
- Directorii care au participat la mai multe cursuri de formare continuă în domeniul educaţiei incluzive au o atitudine mai deschisă faţă de educaţia incluzivă, însă diferenţele nu sunt semnificative din punct de vedere statistic.
Metodologia studiului
Pentru a măsura atitudinile directorilor, pe dimensiunile cognitivă, afectivă şi comportamentală, s-a folosit The Multidimensional Attitudes towards Inclusive Education Scale – MATIES.
Designul cercetării a fost de tip cantitativ, non-experimental, corelaţional şi comparativ.
1040 de profesori, dintre care 115 directori de şcoli din întreaga ţară, au răspuns la un chestionar online în perioada septembrie-octombrie 2022.
„Limitele studiului sunt date de numărul relativ mic de directori respondenţi, respectiv de lipsa anumitor variabile care nu au fost colectate în prezentul studiu, precum: genul, mărimea şcolii, ce au fost avute în vedere în alte studii, fiind recomandat că viitoarele cercetări să aibă în vedere aceste variabile”, conform autoarelor.
Redacția
R.P.
Diana Ghimiși
Mihai Peticilă
22 comments
La un eveniment cu psiholog, organizat de școală pe altă tematică, au fost invitați SI părinții copiilor cu CES. Sala era plină de oameni, vreo 60 de părinți. La câteva luni am citit raportul de activitate de pe pagina web a școlii. Ghiciți câți era declarați având CES. Un singur copil🤔🧐!!
Problema e complexa: acești copii sunt respinși din primele zile ajungând uneori sa fie “clovnii clasei”, după cum explică un consilier școlar irlandez într-o carte tradusă în română. Acel copil se vede acceptat doar dacă “face spectacol”, dacă e amuzant, nu are stimă de sine sau stima lui se clădește pe sensul pe care îl găsește în clasă, apoi în viață – de a amuza. Dacă s-a ajuns în asemenea punct este din nepăsare in formă continuată, de la primul profesor la director….se întreabă cineva DE CE nu și-i declară părinții nici măcar pentru acei bani tip alocație ce pot fi folosiți pentru terapie sau că să argumenta cererea de profesor de sprijin? Spune cineva câtă presiune se pune pe aceste familii să își țină copiii la școală cat măi puțin (deci fara masa caldă și activități remediile in care sigur s-ar găsi timp și pentru ei)? E o complicitate cumva între școli și părinți, cu zâmbetul de satisfacție și respiratul ușurat din partea ministerului, primăriilor și Insp școlare că “nu avem cum sa ii ajutăm, oricum”? Credeți că dacă “prin absurd” ministerul anunță un concurs de 4000 de profesori de sprijin în țară ȘI toți părinții incep să își certifice copiii la servicii publice gratuite se mai poate întâmpla ca vreun copil să își mănânce din pampers sau să danseze lasciv din buric la 9 ani in fața clasei, când are un adult lângă el în clasă?? Dar, deh, profesorii nu sunt dispuși să fie “spionați” la lecție. Înțelegeți caracatița?
Nu i arunca noua sa ne spălăm cu ei pe cap…Ce le pasă? Ei îi aduc și noi ne rupem creierul cu ei…Sunt copii cu probleme de comportament, psihice, etc.Sa vad și eu un director lucrând zilnic cu astfel de copii…noi lucram și cu 3,4,5,6,7 Intr o singura clasă…Este inuman! Vor să stăm la școala până la 65 de ani in condițiile astea? iar , magistrații ies la 40 de ani de stresați ce sunt? cu sporuri de stres astronomice? Să vina o zi la școala și vor înțelege ce meserie relaxanta au ei… Profesorii ar trebui să iasă la pensie la 40 de ani și magistrații la 65…👎👎👎👎👎👎👎👎
Foarte frumos. Doar ei sunt printre primii limbrici ai sistemului.Doresc sa-i vad o zi la catedra mai ales in invatamantul primar.
E ușor să vorbească de pe tușă.Ei au degrevare de ore, copiii cu probleme nu au ce căuta în învățământul de masă, de aceea nu se obține performanta,sunt rezultatele cum sunt.Nu poți preda diferențiat sunt doar povești.
Nu contează că sunt clase diferite, copiii, în marea lor majoritate sunt toți la fel, contează modul de predare al vostru (care de multe ori este execrabil și lasă foarte mult de dorit). Ca elevii să fie interesați de ora predată, să participe activ la aceasta și să nu mai stea cu ochii în telefoane, voi, ca profesori, trebuie să vă schimbați, drastic, modul de predare, căci nu prin dictare, neacordarea atenției, când sunteți întrebați de către ei, ce nu au înțeles din lecția predată în ora respectivă, ca să terminați mai repede și să ieșiți din clasă, ca mai apoi în ora următoare să le dați lucrare de control și teme pentru acasă extrem de multe și grele, le captați atenția și îi faceți să vină cu drag la oră. Dacă nu schimbați metoda de predare, nu veți avea decât două-trei elevi (care probabil fac și meditații, dacă este materie de examen), iar restul vor absenta în grup și atunci să nu vă mai plângeți că generația de acum este praf și ignorantă, pentru că voi sunteți principalii vinovați, nu ei.
esti cretina frustrata/ cretin frustrat? ai habar despre subiectul discutiei sau esti un imbecil de parinte cu CES? toti rahatii care nu lucrati in sistem va dati cu parerea. vezi ca ai exces de virgule!
Nu vă mai plângeți atâta, că vă plângeți degeaba, cretinilor. Voi, trebuie să fiți cei care se ocupă de educarea copiilor, nu directorii, așa că la muncă cu voi, nu la bocit, că nu vă mai crede nimeni
la ce injurii aduceți,mă mir că va lăsa postările…sa numiți o categorie profesionala “cretini ” mi se pare halucinant…dar dvs deja ne ați obișnuit cu vorbe duioase …sunteți fosta profesoara cumva?!:)
cretino!
????
vai,doamna,câte știți…:))
Astfel de cercetari la final de formare sunt cu chestionare de AUTOevaluare; asadar, ce bifeaza directorii sunt adesea raspunsuri DEZIRABILE. Sinceritatea nu e in apanajul oricui. Poate anonimatul ar putea sa-i faca ceva mai sinceri. De masurat raspunsul la chestionare in raport cu cat de bine stiu sa faca incluziune in scoli, ca in teorie e in Romania de cam 25 de ani…
Din birou, da, e simplu!
In clasă, când e alături de ceilalți copii, când se vad diferențele în orice moment, când apare discriminarea pozitivă atunci să vezi ce bine e!
Ca se cerceteaza si nu se scot concluzii din burta de catre diversi “experti” din minister e un lucru bun. Mai multe din astea si bajbaim mai putin.
Dar o cercetare nu se face oricum. Fara panel, cu esantionare facuta de nu stiu ce inspectorat, facebook si “multiple canale media” nu ajungem prea departe. Nu mai zic de Google Forms. Nu s-au gasit niste bani pentru un tool profesionist? Nu s-au gasit niste bani pentru o firma profesionista de colectare de date? Nu e mai costisitor sa alergi dupa respondenti 7 (sapte) luni?
Nu mai bine recrutai un panel in 6 luni si colectai datele in 5 zile? Si foloseai panelul si la alte cercetari?
Ar putea un director sa spună cum face educație incluziva când elevul își mănâncă mucii dintre degete sau linge șervețelul în care ii colectase, apoi trage un pârț și iese repede din banca la baie pentru vrea apa(exact atunci!)?! Este caz real! Asta într-o clasa în care mai am 6 copii cu CES, dar niciunul nu are documente?!
Confirm: clasa cu 5 CES din care unul care purta pampersi a inceput sa manance din ei+2 de CES nediagnosticati ca refuza parintii evaluarea. Vin directorii sa tina o lectie la ei?
Rezultatele sunt cam ciudate. Cursurile, pe langa faptul ca nu sunt specifice, sunt si de extrem de proasta calitate. Din cate cunosc nu exista niciunul care sa sa-si propuna sa schimbe vreo atitudine. Nu stiu sa existe vreun curs adresat directorilor la care sa studieze cum sa schimbe cultura si / sau atitudinea in scoala.
In orice caz, e bine ca se fac studii, chiar si cu limite.
Prin mentinerea structurilor si procedurilor actuale, prin lipsa unor standarde de calitate pentru cursuri, prin lipsa unei proceduri profesioniste de formare, Deca dovedeste ca nu da doi bani pe dezvoltarea profesionala si pe educatia incluziva.
Directorii nu sunt la catedra. Din pix e altceva.
Corect. Directorii sunt pusi politic. Oricine e pus politic nu poate fi acuzat de exces de inteligenta. Oamenii inteligenti nu intra in politica. Nu in Romania.
Bine spus! Daca ar trebui sa faca fata chiar ei, in situatii pentru care doar logopezii sunt pregatiti, ar avea o alta atitudine. Dar au sporul directorial, asta pe langa finantarea de la partide.
ii invitam la catedra să și lucreze în educația incluzivă:) sondajul e una și acțiunea e alta:))
>>Limitele studiului sunt date de numărul relativ mic de directori respondenţi, respectiv de lipsa anumitor variabile care nu au fost colectate în prezentul studiu, precum: genul, mărimea şcolii, ce au fost avute în vedere în alte studi
Am comparat mere și pere.
Apoi… Directorii care au atitudine mai deschisă spre incluziune au câteva cursuri despre educația incluzivă… cu alte cuvinte, au învățat să mintă frumos.
Hai s….