Ionela Neagoe, directorul Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” din București, a declarat, într-o intervenție la Euronews România, că unii profesori „n-au ce să caute la clasă”. Aceasta a explicat că unii „iubesc ceea ce fac, depun efort, își fac datoria la clasă”, dar alții n-au ce căuta la catedră. În acest context, Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației, a precizat că „s-ar putea ca formarea inițială (a profesorilor) să fie într-un anumit fel”. Video – mai jos în articol.
Secretarul de stat a explicat de ce meseria de profesor este una „foarte dificilă” și a menționat că trebuie să muncim cu toții pentru a avea profesori buni:
„Deci, meseria de profesor este o meserie foarte dificilă, pentru că înveți zilnic, te adaptezi zilnic, provocările sunt foarte mari. Atunci sigur că avem o abordare de susținere prin stimulente financiare. Avem o abordare de susținere prin predictibilitatea meseriei, avem o abordare prin oferirea de oportunități de formare, avem o abordare prin încurajarea comunităților de practică, dar astea nu ajung. Pentru a avea profesori buni trebuie să muncim cu toții. Contează atmosfera din școală, contează felul în care managerul te susține, contează felul în care managerul se simte susținut să încurajeze performanța la el în școală.”
Moderatoare: Cum facem să aibă toți (elevii – n.red) aceleași șanse?
Ionela Neagoe: Este foarte complicat să faci asta. În primul rând ai nevoie de resursă umană, adică de cadre didactice. Sunt unii (profesori – n.red) foarte buni și sunt unii care nu au ce să caute. Sunt unii care iubesc ceea ce fac, depun efort, își fac datoria la clasă. Da, deci, noi vorbim despre acei copii care beneficiază de acei profesori, dar sunt și unii care n-au ce să caute la clasă. Adică e o realitate, ca peste tot, ca în orice domeniu de activitate, doar că aici doare mai tare, pentru că noi formăm niște copii.
Moderatoare: Să înțeleg că ați fi adeptul unor criterii de evaluare a competențelor profesorilor?
Ionela Neagoe: Sunt adeptul, în primul rând, al unei formări de calitate a cadrelor didactice. Eu zic că e bine să îi motivăm să fie profesori, adică studenții care sunt foarte buni să poată să intre în sălile de clasă după ce termină facultatea, pentru că, dacă ai o ofertă care să-i tenteze, atunci și ei vor veni către învățământ. Trebuie un pachet de intervenție, adică, nu știu, o gândire strategică pe o perioadă lungă. Da, asta spunem de ceva vreme și e destul de târziu.
Moderatoare: O să mă îndrept către domnul Bogdan Cristescu. Avem aici o reclamație, să zic așa, sau o cerință. Ce putem să facem să ajungem la acest număr suficient de profesori care să le ofere copiilor șanse egale?
Bogdan Cristescu: Așa cum spune și doamna director, nu este o soluție simplă și este o soluție către care trebuie să ne îndreptăm cu toții. Sigur, ministerul are un rol primordial și are un rol un strategic, da, pentru că vorbim de finanțare, vorbim de legislație, vorbim de norme și de crearea unui context pentru a atrage cei mai buni studenți către profesia didactică.
Pe de altă parte, tocmai în acest context, trebuie să ne gândim la următorul lucru: un copil se îndreaptă către profesia didactică sau către o facultate care îi va permite apoi să fie profesor în funcție de contextul în care îl simte și de statutul cadrelor didactice în societate. Eu am mai spus acest lucru: foarte des felul în care ne raportăm la profesori, fără să ne dăm seama, are un impact pe termen foarte, foarte lung, prin oamenii care se îndreaptă către profesie. Adică nu trebuie să reducem totul la bani, dacă vreți. S-ar putea ca formarea inițială să fie într-un anumit fel, dar sigur nu ajunge formarea inițială. Cu toții ne aducem aminte faptul că, în primii ani de meserie, foarte mulți suntem foarte asemănători cu profesorii noștri, cu profesorii care ne-au format în școală, apoi ne dezvoltăm, apoi acumulăm și devenim din ce în ce mai buni.
Deci, meseria de profesor este o meserie foarte dificilă, pentru că înveți zilnic, te adaptezi zilnic, provocările sunt foarte mari. Atunci sigur că avem o abordare de susținere prin stimulente financiare. Avem o abordare de susținere prin predictibilitatea meseriei, avem o abordare prin oferirea de oportunități de formare, avem o abordare prin încurajarea comunităților de practică, dar astea nu ajung. Pentru a avea profesori buni trebuie să muncim cu toții. Contează atmosfera din școală, contează felul în care managerul te susține, contează felul în care managerul se simte susținut să încurajeze performanța la el în școală. (…)
Amintim că Unitatea de Cercetare în Educație a transmis, într-un răspuns pentru Edupedu.ro, că este necesară schimbarea formării profesorilor, în contextul proiectelor cu planurile-cadru de liceu 2025, documente puse în consultare publică de Ministerul Educației până pe 6 martie.
Despre formarea profesorilor
Ministrul Educației analizează renunțarea la modulele psihopedagogice și înlocuirea lor cu masteratele didactice pe o nouă formulă, după o perioadă de testare a acestui masterat, a declarat acesta într-un interviu acordat Edupedu.ro. „Dacă masteratul funcționează bine, n-are sens să mergi cu două sisteme în paralel, dar vreau să fiu sigur că masteratul asta funcționează bine și că nu este un alt modul I și II, reunit într-o formă care ne duce în aceeași zonă de pregătire a profesorilor, adică nu prea mulțumitoare”, a explicat Daniel David, pentru Edupedu.ro.
Dana Bobocea, directoarea Colegiului Național Grigore Moisil din București, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că formarea din facultate a celor care vor să devină profesori ar trebui să fie „un pic regândită”: „Tinerilor să li se ofere posibilitatea ca încă de pe băncile facultății să petreacă mai mult timp în școală și practica pe care o fac în școală să nu fie una formală, să fie una reală.”
La începutul lunii octombrie, Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a declarat pentru Radio România Actualități că „viitorul nu arată foarte bine pentru învățământul românesc”, dacă universitățile nu vor începe să-i identifice „în mod real pe cei care au vocație” și „dacă nu vor fi pregătite cu adevărat viitoarele cadre didactice”.
În septembrie 2023, profesorul Cătălin Ciupală despre pregătirea celor care ies din universități:
„Avem noi o mare problemă cu selecția profesorilor. Nu mai intră profesorii buni în sistem, pentru că ies foarte slab pregătiți din universitate, iar orice universitatea este stat în stat și nu interesează calitatea oamenilor care ies din facultate. Din păcate, sunt foarte puține situații în care pe profesorii universitari îi interesează în mod real calitatea studenților, că declarativ pe toți îi interesează, pentru că altfel nu i-ar lăsa să plece. (…)
Dacă profesorul respectiv a luat 3 la fizică înseamnă că el, credeți-mă, nu știe nici măcar materia de gimnaziu, de liceu. Practic, dacă el a terminat terminat de curând facultatea, el n-a făcut nimic în facultate, adică acolo e o problemă a facultății”, a menționat cadrul didactic.
În ianuarie 2023, Maria Manea, fost secretar de stat în Ministerul Educației, punea public problema formării slabe a resursei umane în cadrul sistemului universitar și susținea că din acest mediu universitar provine „o buna parte din politic, în cele mai importante foruri de conducere, dar nu există comoditate și nepăsare mai mare decât în universitar”:
„Dați-mi voie să nu cred că nu îi ia nimeni în seama, atâta vreme cât, reprezentarea politică de top din învățământ este mai mereu universitară. Și dați-mi voie să pun la îndoiala atunci moralitatea, dacă tac pentru bani. Eu am întâlnit și universitari batatarnici, dar și tăceri nepermise, mai multe… De zeci de ani sistemul de învățământ preuniversitar este tocat de presă pentru toate relele din educație. Rareori cineva a îndrăznit să meargă și să vadă, cu adevărat, dacă în superior se pune accentul pe student, cum se realizează predarea, ce impact are ea, cât este de corelat – la nivelul cercetării- conținutul predat cu descoperirile recente din domeniile de cunoaștere etc.
Nu este posibil ca formarea pentru cariera didactică din universități să se facă atât de prost, după zeci de ani in care s-au văzut rezultatele înregistrate prin angajările/incadrarile din preuniversitar, având la vârful conducerii politicieni-miniștri universitari”, a susținut Maria Manea.
În iulie 2022, Sorin Cîmpeanu, ministru al Educației la acea vreme, spunea că „90% din cei care au obținut note sub cinci vin pe o anumită filieră”:
„Nu știu dacă e bine să spun că, la examenul de titularizare de anul acesta, 90% din cei care au obținut note sub cinci vin pe o anumită filieră, cu niște competențe dobândite în anumite instituții (…)”, a declarat Sorin Cîmpeanu, în cadrul unei dezbateri pe tema proiectului legii Educației. Peste jumătate din absolvenții 2022 care au participat la proba scrisă de la concursul de titularizare 2022 au obținut note sub 7, potrivit datelor Ministerului Educației, analizate de Edupedu.ro.
Amintim că Edupedu.ro a scris în 2019 că formarea inițială a profesorilor se face în România prin urmarea unui modul psihopedagogic în timpul facultății, la care poate participa orice student, indiferent dacă termină cu media 5 la disciplina pe care vrea ca el însuși la să o predea în preuniversitar.
Cunoscute ca modulele pedagogice sau “DPDD-uri” [pentru că sunt organizate de către Departamentele pentru Pregătirea Personalului Didactic], aceste rute falimentare de formare a cadrelor didactice produc, la final, absolvenți gata să intre în clase, dar cu o experiență practică de maximum 3 ore de predare, avertiza într-o analiză pentru Edupedu.ro fostul secretar de stat în Ministerul Educației, Oana Badea.