Ionela Neagoe, directorul Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” din București, a declarat, într-o intervenție la Euronews România, că unii profesori „n-au ce să caute la clasă”. Aceasta a explicat că unii „iubesc ceea ce fac, depun efort, își fac datoria la clasă”, dar alții n-au ce căuta la catedră. În acest context, Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației, a precizat că „s-ar putea ca formarea inițială (a profesorilor) să fie într-un anumit fel”. Video – mai jos în articol.
Secretarul de stat a explicat de ce meseria de profesor este una „foarte dificilă” și a menționat că trebuie să muncim cu toții pentru a avea profesori buni:
„Deci, meseria de profesor este o meserie foarte dificilă, pentru că înveți zilnic, te adaptezi zilnic, provocările sunt foarte mari. Atunci sigur că avem o abordare de susținere prin stimulente financiare. Avem o abordare de susținere prin predictibilitatea meseriei, avem o abordare prin oferirea de oportunități de formare, avem o abordare prin încurajarea comunităților de practică, dar astea nu ajung. Pentru a avea profesori buni trebuie să muncim cu toții. Contează atmosfera din școală, contează felul în care managerul te susține, contează felul în care managerul se simte susținut să încurajeze performanța la el în școală.”
Moderatoare: Cum facem să aibă toți (elevii – n.red) aceleași șanse?
Ionela Neagoe: Este foarte complicat să faci asta. În primul rând ai nevoie de resursă umană, adică de cadre didactice. Sunt unii (profesori – n.red) foarte buni și sunt unii care nu au ce să caute. Sunt unii care iubesc ceea ce fac, depun efort, își fac datoria la clasă. Da, deci, noi vorbim despre acei copii care beneficiază de acei profesori, dar sunt și unii care n-au ce să caute la clasă. Adică e o realitate, ca peste tot, ca în orice domeniu de activitate, doar că aici doare mai tare, pentru că noi formăm niște copii.
Moderatoare: Să înțeleg că ați fi adeptul unor criterii de evaluare a competențelor profesorilor?
Ionela Neagoe: Sunt adeptul, în primul rând, al unei formări de calitate a cadrelor didactice. Eu zic că e bine să îi motivăm să fie profesori, adică studenții care sunt foarte buni să poată să intre în sălile de clasă după ce termină facultatea, pentru că, dacă ai o ofertă care să-i tenteze, atunci și ei vor veni către învățământ. Trebuie un pachet de intervenție, adică, nu știu, o gândire strategică pe o perioadă lungă. Da, asta spunem de ceva vreme și e destul de târziu.
Moderatoare: O să mă îndrept către domnul Bogdan Cristescu. Avem aici o reclamație, să zic așa, sau o cerință. Ce putem să facem să ajungem la acest număr suficient de profesori care să le ofere copiilor șanse egale?
Bogdan Cristescu: Așa cum spune și doamna director, nu este o soluție simplă și este o soluție către care trebuie să ne îndreptăm cu toții. Sigur, ministerul are un rol primordial și are un rol un strategic, da, pentru că vorbim de finanțare, vorbim de legislație, vorbim de norme și de crearea unui context pentru a atrage cei mai buni studenți către profesia didactică.
Pe de altă parte, tocmai în acest context, trebuie să ne gândim la următorul lucru: un copil se îndreaptă către profesia didactică sau către o facultate care îi va permite apoi să fie profesor în funcție de contextul în care îl simte și de statutul cadrelor didactice în societate. Eu am mai spus acest lucru: foarte des felul în care ne raportăm la profesori, fără să ne dăm seama, are un impact pe termen foarte, foarte lung, prin oamenii care se îndreaptă către profesie. Adică nu trebuie să reducem totul la bani, dacă vreți. S-ar putea ca formarea inițială să fie într-un anumit fel, dar sigur nu ajunge formarea inițială. Cu toții ne aducem aminte faptul că, în primii ani de meserie, foarte mulți suntem foarte asemănători cu profesorii noștri, cu profesorii care ne-au format în școală, apoi ne dezvoltăm, apoi acumulăm și devenim din ce în ce mai buni.
Deci, meseria de profesor este o meserie foarte dificilă, pentru că înveți zilnic, te adaptezi zilnic, provocările sunt foarte mari. Atunci sigur că avem o abordare de susținere prin stimulente financiare. Avem o abordare de susținere prin predictibilitatea meseriei, avem o abordare prin oferirea de oportunități de formare, avem o abordare prin încurajarea comunităților de practică, dar astea nu ajung. Pentru a avea profesori buni trebuie să muncim cu toții. Contează atmosfera din școală, contează felul în care managerul te susține, contează felul în care managerul se simte susținut să încurajeze performanța la el în școală. (…)
Amintim că Unitatea de Cercetare în Educație a transmis, într-un răspuns pentru Edupedu.ro, că este necesară schimbarea formării profesorilor, în contextul proiectelor cu planurile-cadru de liceu 2025, documente puse în consultare publică de Ministerul Educației până pe 6 martie.
Despre formarea profesorilor
Ministrul Educației analizează renunțarea la modulele psihopedagogice și înlocuirea lor cu masteratele didactice pe o nouă formulă, după o perioadă de testare a acestui masterat, a declarat acesta într-un interviu acordat Edupedu.ro. „Dacă masteratul funcționează bine, n-are sens să mergi cu două sisteme în paralel, dar vreau să fiu sigur că masteratul asta funcționează bine și că nu este un alt modul I și II, reunit într-o formă care ne duce în aceeași zonă de pregătire a profesorilor, adică nu prea mulțumitoare”, a explicat Daniel David, pentru Edupedu.ro.
Dana Bobocea, directoarea Colegiului Național Grigore Moisil din București, a declarat, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, că formarea din facultate a celor care vor să devină profesori ar trebui să fie „un pic regândită”: „Tinerilor să li se ofere posibilitatea ca încă de pe băncile facultății să petreacă mai mult timp în școală și practica pe care o fac în școală să nu fie una formală, să fie una reală.”
La începutul lunii octombrie, Marius Nistor, președintele Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a declarat pentru Radio România Actualități că „viitorul nu arată foarte bine pentru învățământul românesc”, dacă universitățile nu vor începe să-i identifice „în mod real pe cei care au vocație” și „dacă nu vor fi pregătite cu adevărat viitoarele cadre didactice”.
În septembrie 2023, profesorul Cătălin Ciupală despre pregătirea celor care ies din universități:
„Avem noi o mare problemă cu selecția profesorilor. Nu mai intră profesorii buni în sistem, pentru că ies foarte slab pregătiți din universitate, iar orice universitatea este stat în stat și nu interesează calitatea oamenilor care ies din facultate. Din păcate, sunt foarte puține situații în care pe profesorii universitari îi interesează în mod real calitatea studenților, că declarativ pe toți îi interesează, pentru că altfel nu i-ar lăsa să plece. (…)
Dacă profesorul respectiv a luat 3 la fizică înseamnă că el, credeți-mă, nu știe nici măcar materia de gimnaziu, de liceu. Practic, dacă el a terminat terminat de curând facultatea, el n-a făcut nimic în facultate, adică acolo e o problemă a facultății”, a menționat cadrul didactic.
În ianuarie 2023, Maria Manea, fost secretar de stat în Ministerul Educației, punea public problema formării slabe a resursei umane în cadrul sistemului universitar și susținea că din acest mediu universitar provine „o buna parte din politic, în cele mai importante foruri de conducere, dar nu există comoditate și nepăsare mai mare decât în universitar”:
„Dați-mi voie să nu cred că nu îi ia nimeni în seama, atâta vreme cât, reprezentarea politică de top din învățământ este mai mereu universitară. Și dați-mi voie să pun la îndoiala atunci moralitatea, dacă tac pentru bani. Eu am întâlnit și universitari batatarnici, dar și tăceri nepermise, mai multe… De zeci de ani sistemul de învățământ preuniversitar este tocat de presă pentru toate relele din educație. Rareori cineva a îndrăznit să meargă și să vadă, cu adevărat, dacă în superior se pune accentul pe student, cum se realizează predarea, ce impact are ea, cât este de corelat – la nivelul cercetării- conținutul predat cu descoperirile recente din domeniile de cunoaștere etc.
Nu este posibil ca formarea pentru cariera didactică din universități să se facă atât de prost, după zeci de ani in care s-au văzut rezultatele înregistrate prin angajările/incadrarile din preuniversitar, având la vârful conducerii politicieni-miniștri universitari”, a susținut Maria Manea.
În iulie 2022, Sorin Cîmpeanu, ministru al Educației la acea vreme, spunea că „90% din cei care au obținut note sub cinci vin pe o anumită filieră”:
„Nu știu dacă e bine să spun că, la examenul de titularizare de anul acesta, 90% din cei care au obținut note sub cinci vin pe o anumită filieră, cu niște competențe dobândite în anumite instituții (…)”, a declarat Sorin Cîmpeanu, în cadrul unei dezbateri pe tema proiectului legii Educației. Peste jumătate din absolvenții 2022 care au participat la proba scrisă de la concursul de titularizare 2022 au obținut note sub 7, potrivit datelor Ministerului Educației, analizate de Edupedu.ro.
Amintim că Edupedu.ro a scris în 2019 că formarea inițială a profesorilor se face în România prin urmarea unui modul psihopedagogic în timpul facultății, la care poate participa orice student, indiferent dacă termină cu media 5 la disciplina pe care vrea ca el însuși la să o predea în preuniversitar.
Cunoscute ca modulele pedagogice sau “DPDD-uri” [pentru că sunt organizate de către Departamentele pentru Pregătirea Personalului Didactic], aceste rute falimentare de formare a cadrelor didactice produc, la final, absolvenți gata să intre în clase, dar cu o experiență practică de maximum 3 ore de predare, avertiza într-o analiză pentru Edupedu.ro fostul secretar de stat în Ministerul Educației, Oana Badea.
Citește și:
EXCLUSIV Schimbarea formării profesorilor și acordarea autonomiei școlilor, necesare pentru a implementa eficient inovațiile în curriculum, propuse de noile proiecte de planuri-cadru pentru liceu, susțin cercetătorii de la Unitatea de Cercetare în Educație
C.I.
Mihai Peticilă
Redacția
Laura Cononenco
Ștefan Lefter
17 comments
Realitatea este trista..pentru majoritatea copiiilor nostri, le place scoala doar pentru colegi, in rest..din clasa I sunt stresati si timorati, atat la scoala cat si acasa..o programa gandita de oameni fara creier…f.multe informatii inutile, altele scrise cu cuvinte care nu sunt pe intelesul copiilor, teme f.multe si mult mai grele decat materia parcursa in clasa, iar acasa e cosmar..parintii vin tarziu si obositi de la serviciu, apoi isi bat capul cu probleme atat de incurcate la mate, ca sa le inteleaga intai ei, apoi sa faca cumva sa inteleaga si copilul lor…fratilor e normal???… toti copiii ar trebui sa isi poata face singuri temele!!!..si numai cei care vor performanta sa faca pregatire!!! Materia trebuie adaptata anului 2025, regandita filiera scolara si modalitatea de examinare! Copiii au nevoie si sa fie educati in adevaratul sens al cuvantului, dar si apreciati si iubiti, pentru ca acasa multi copii nu mai au parte de asa ceva, iar acest aspect nimeni nu il i-a in serios. Doar telefonul le ramane si prieten si sursa de informare..deseori gresita.. La scoala trebuie sa fie invatati si de pericolele care sunt la tot pasul, cum sa le identifice si cum sa se fereasca, ce urmari pot avea…ori cum sa se comporte civilizat acasa si in societate, ce inseamna sa fii demn, sa ai rusine, respect. Toate aceste valori se pierd incet-incet si nimeni nu vede si nu aude! Copiii ar trebui sa fie veseli, optimisti, plini de viata si cu planuri de viitor…cati sunt asa?! De 35 de ani nu le pasa de copii, de viitorul tarii, al nostru…
Susțin afirmația “Unii profesori nu au ce căuta în învățământ” atât în calitate de părinte, cât și în calitate de cadru didactic în educația timpurie. Prea mulți profesori cu prea multe frustrări și tind să cred că nu este vorba neapărat de bani , ci pur și simplu au nevoie de consiliere psihologică, au probleme de comportament, de atitudine . Uită că sunt acolo pentru a forma viitoarea societate și nu pentru a avea ei pe cineva, inferior lor, asupra căruia își pot revărsa nervii datorați neîmplinirilor profesionale sau familiare. Legat de numirea de directori, nu mai spun nimic, o adevărată MASCARADĂ, ca în toate domeniile, nimic nou!
Asta e o aluzie la profesorii de pe pagina a doua… Nimeni nu va zoce nimic de un profesor de matematică sau orice altă materie de examen.
Dacă un absolvent de liceu cu medie ,la bacalaureat,mai mare sau egală cu 9.50 va urma vreo facultate care are ca finalitate meseria de profesor ,acesta este o excepție. De regula se înscriu absolvenți cu medii mici la bacalaureat,care,,trag,, de cursuri și examene până termina facultatea și se înscriu la examenul de titularizare și iau notele pe care le iau.Cei buni vor să muncească în domenii bine plătite/respectate care să le asigure un trai decent astfel încât preocuparea lor să fie performanta la locul de muncă nu de unde ia bani să pună mâine o pâine pe masă sau să plătească chiria. Cam acesta e situația . Regaditi sistemul și luați în vedere și acest aspect.
În calitate de părinte, susțin afirmația doamnei directoare.
Copilul meu este într-o clasă de gimnaziu, este un elev care muncește pentru rezultatele foarte bune pe care le obține, însă pot să spun cu tărie că avem doar doi profesori care își merită locul la catedră. Avem și profesori pensionari , nu știu de ce îi ridică lumea în slăvi, sunt depășiți de situație, nu aduc nimic nou în învățământ, au ajuns elevii ( unii) să știe mai mult decât ei. Poate, ar fi bine să fie înlocuiți cu studenții buni din anii terminali. Eu cred că ar fi un lucru bun atât ptr studenți cât și pentru elevi.
Sa vezi tu ce vor veni studenții buni din anii terminali!!Cei care mai suntem ne pregătim sa plecam pentru ca învățământul nu doar ca e prost plătit,tratat prost dar acum nici măcar nu mai ai siguranță zilei de mâine.Nu avea toată lumea dar măcar aveai speranța. Cu noile planuri-cadru doar pilele vor rămâne, adică pensionarii,cunoștințe, relații.
Să se mai formeze și dinozaurii de 70 ani care nu au perfecționări de 40 ani și stau apatici la catedra să dicteze…de jumătate de secol, titulari din 75, cu metode “foarte bune”…în timp ce nepoții dau examene degeaba, în fiecare an, că n-au posturi
meseria de dascăl este o meserie de vocație;nu îți plac copiii,nu ai empatie,fata de ei,nu intra in sistem! O altă chestiune o constituie formarea practica a dascălilor,așa numita practica pedagogică: înainte de 89 cei de la IP începeau practica pedagogică din anul doi de studenție,prin asistente la ore,elaborarea de planificări și proiecte didactice,apoi ,in anul trei susțineai ore de predare ,care erau discutate cu colegii sub îndrumarea mentorului. Nu intra în discuție absenteismul! La universitate lucrurile erau luate formal. Profesorii nu au fost niciodată plătiți bine,dar exista un simt al datoriei fata de copil și de respect față de tine însuți!
Fără supărare, d-na director, vă invit să manageriați o școală din mediul rural în care procentul elevilor cu părinți absolvenți de liceu este de 10-20%, iar mai mult de jumătate dintre ei abia își duc zilele. Șansele egale ale elevilor nu sunt asigurate doar de cadrele didactice, ci și de mediul în care aceștia trăiesc. Vă recomand să citiți/ recitiți câteva romane realiste și să verificați verosimilitatea constatării conform căreia individul este rezultatul mediului în care trăiește… Ați remarcat, d-na director, că procentul copiilor cu CES î. România a crescut de la 1% în anii ’90 la 20-25% în prezent? Sau poate că dvs. sunteți în necunosțință de cauză, deoarece manageriați cel mai renumit liceu din țară. Unii bogați se miră că dau de niște specimene, numite ,,sărăntoci” , atunci când își părăsesc ,,moșiile”…
e adevărat și ce spune doamna… nu e tot una sa termini un liceu pedagogic cu multe ore de practica pedagogica iar la final sa completezi cu studii universitare de specialitate cu un simplu modul psihopedagogic adăugat la facultatea făcută din obligație, că tânărul nu a știut in ce direcție sa o ia, și i s-au spus că îi va fii bine sa se angajeze că profesor în domeniu, daca nu găsește altceva… pentru acei tineri care nu au devenit profesori din vocație, din dorința descoperită în anii tinereții, cred că ar fi ideali niste inspectori care sa ii asiste la ore și să le spună: “tinere, cu tot respectul, te pricepi la orice, dar nu la predat. poate la științe sau la limbi străine, dar nu ești făcut să fii profesor. e păcat de tine sa stai aici, nedescoperit de nimeni. tu poți străluci în alte domenii, poți fii acolo sau dincolo un om de succes, dar nu aici cu elevii. trebuie o anumită experiență plus dragoste și vocație că sa îi simți pe elevi și să te faci înțeles”
Ionela are dreptate,sustin!
Eh!Eh!Doamna știe bine ce vorbește, cunoaște ea pe cine are ce cauta la catedră!Nu va mai ajung plocoanele,saturav-ar pământul sa va sature!
Hop și dna directoare! Știe dansa ce și cum! Despre mafia din sistem de ce nu vorbește?
Este o meserie dificilă, slab plătită și cu cei mai mulți directori numiți, oare despre acest aspect doamna nu are nimic de comentat?
Daca este o meserie dificila atunci de ce sunt cele mai mici salarii nete din sistemul bugetar.
Pentru ca cine munceste este platit prost !!!!????
Bună ziua!
Mesajul este pentru domnul secretar de stat: Meseria de profesor este cea mai puțin predictibilă. Pe lângă schimbările continue la care suntem supuși, multe dintre ele legate de mobilitate, altele de modul în care se dau examenele, altele de.strucrura anului școlar , până la modul în care se va desfășura ora, căci intri pa clasa și nu știi în ce stare vei găsi elevii( și atunci fie ești profesor bun și găsești soluții fie îți spui că la ce salariu iei, mai bine stai). Nu cred că este necesar să amintesc fiecare schimbare, probabil că aș scrie câteva pagini bune.
Vorbește de stimulente financiare, care?
Sau poate că a uitat că profesorilor trebuia să li se mărească salariul de la 1 ianuarie….nu am primit nici cât să se acopere inflația ( posibil că a încurcat discursul). Domnule secretar de stat, v-aș provoca să îmi țineți locul intr-o zi de vineri când am ore de la 8:00-18:00 și când întru la 8 clase de la a V-a până la a 13-a seral. Și acest lucru se întâmplă și când avem de corectat lucrări pentru EN sau Bac. Dar probabil că dacă pentru dvs.programul este predictibil (cel de vineri) de la 9-14 program de gravide se numea….
V-aș ruga să coborâți de acolo de unde totul este în funcție de discurs și să ajungeți în realitatea unde învățământul românesc rezistă din inerție și din dedicația unora. Și nu cred că a existat an în care să nu fie vreo schimbare fără fond. ( Din 1990 până în prezent)