Directoarea Daniela Orășanu, reacție la anunțul premierului Ciolacu că toți profesorii vor fi evaluați anual: Noi nu avem standarde naționale de evaluare pentru elevi, adică nota 8 de la un liceu din Pașcani să fie egală, ca performanță, cu nota 8 de la un liceu din București

Daniela Orășanu, directoarea Colegiului Tehnic de Căi Ferate „Unirea” din Pașcani, a spus că „noi nu avem standarde naționale de evaluare (pentru elevi – n.red), adică nota 8 de la un liceu din Pașcani să fie egală, ca performanță, cu nota 8 de la un liceu din București”. Declarația a fost făcută pentru știrile ProTV. Reacția vine după ce prim-ministrul Marcel Ciolacu a declarat miercuri că profesorii din România vor fi evaluaţi anual de pe o platformă online, cu analize ale performanţei elevilor şi feedback de la colegi şi directori ai şcolii.

„Noi nu avem standarde naționale de evaluare (pentru elevi – n.red), adică nota 8 de la un liceu din Pașcani să fie egală, ca performanță, cu nota 8 de la un liceu din București. Elevul, când vine în clasa a IX-a, la limba română, s-ar putea să aibă un nivel de pregătire egal cu nota 5. E o muncă să-l duc la nota 7. Dacă acel elev a intrat cu 9.80 și eu îl aduc la finalul anului la nota 9.30, poate părea din afară o performanță, dacă nu știu datele de intrare”

În luna martie, Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației la acea vreme, a precizat, la Euronews România, că este foarte important să dăm valoare notelor, dar trebuie să avem standarde de evaluare pentru acest lucru.

Edupedu.ro a scris că niciun profesor nu va mai pune note ca în prezent, din septembrie 2025, ci pe baza noilor standarde de evaluare pentru fiecare disciplină, inexistente momentan. Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar – ROFUIP 2024 prevede că din septembrie 2025 vor fi folosite „standardele naţionale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu şi modul de pregătire” în notarea elevilor.

Articolul 101 alin. 3 din ROFUIP 2024 prevede: „Începând cu anul școlar 2025-2026, toate evaluările se realizează pe baza standardelor naţionale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu şi modul de pregătire. Pentru toate disciplinele din învăţământul primar, gimnazial şi liceal, filierele teoretică, vocaţională, precum şi tehnologică, pentru disciplinele din trunchiul comun, standardele naţionale de evaluare se elaborează de către Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare. Pentru învăţământul tehnologic, pentru fiecare disciplină/domeniu de studiu/modul de pregătire care nu este în trunchiul comun, standardele naţionale de evaluare se realizează de Centrul Naţional de Învăţământ Tehnologic şi Tehnologic Dual”.

Prin acest articol are loc transferarea prevederilor din Legea 198/2023 în ordinul de ministru. Momentan, din cele două instituții de mai sus, doar Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare a fost recent înființat, potrivit hotărârii nr. 251 din 13 martie 2025. Centrul Naţional de Învăţământ Tehnologic şi Tehnologic Dual încă nu există.

În orice caz, aceste standarde de evaluare menționate în articolul din ROFUIP 2024 nu există în prezent, iar prima încercare de elaborare a lor a fost un eșec băgat sub preș de Ministerul Educației.

Primul proiect prin care standardele naționale de evaluare ar fi trebuit să fie făcute a fost STANDEV – început și abandonat de Ministerul Educației, care și-a dat seama că nu pot fi făcute standardele de evaluare într-un timp atât de scurt – circa 18 luni de zile, din iunie 2022 până la 31 decembrie 2023. „Timpul era suficient de scurt”, după cum declara secretarul de stat Bogdan Cristescu în mai 2024. Au existat câteva cheltuieli de proiect, apeluri pentru cooptarea experților și a profesorilor care să scrie itemi pentru platforma de evaluare, după care acesta a fost închis fără niciun anunț din partea instituției sau a managerului de proiect – Marius Avram șef serviciu la CNPEE.

Numit „Standardizare și evaluare unitară pentru sistemul de educație preuniversitar” ministrul de atunci, Sorin Cîmpeanu, anunța pe 20 iunie 2022 că „prin intermediul acestui proiect se va asigura o evaluare unitară în sistemul de învățământ preuniversitar la nivel național atât pentru evaluările curente și sumative, cât și pentru examenele și concursurile naționale din învățământul preuniversitar, în contextul Programului România Educată, parte a procesului global de digitalizare a sistemelor de educație”. „Valoarea totală a proiectului, cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014 – 2020, este de 57.925.588,84 lei.

Fără să facă „tam-tam” pe tema aceasta, Ministerul Educației a lansat în iulie 2024 programul cu fonduri europene RECRED – o reîncălzire a celebrului CRED. Prin acest program care are ca scop abilitarea curriculară și la liceu vor fi făcute se pare și standardele naționale de evaluare pentru fiecare disciplină, potrivit descrierii de pe edu.ro. Patru case ale corpului didactic și CNPEE vor lucra la „elaborarea unui sistem național coerent și fiabil de standarde de evaluare pentru învățământul primar și gimnazial. Acest sistem sprijină formarea la nivel funcțional a competențelor din profilul de formare pentru fiecare elev, asigură comparabilitatea nivelurilor de performanță ale școlilor și convergența cu standardele internaționale de evaluare (PISA, PIRLS, TIMSS)”.

Pentru RECRED perioada de implementare este de 48 luni, de la 1 iulie 2024 până la 30 iunie 2028, iar bugetul alocat este de 167.260.921,69 lei, din care 147.818.257,78 lei finanțare nerambursabilă.

Termenul pentru metodologia și standardele naționale de evaluare a fost de 30 august 2024, potrivit ordinului nr. 3.069 din 15 ianuarie 2024.

Informații de context

În decembrie 2024, noul ministru al Educației, Daniel David, a vorbit, într-o intervenție telefonică la emisiunea Info Edu de la TVR Info, despre salarizarea profesorilor: „Nu-i vorba de a înlocui salarizarea pe care o avem cu o salarizare pe bază de indicatori, ci de a veni cu anumite bonusuri, dincolo de un salariu decent pe care îl asigurăm pentru acei profesori care obțin performanță (…).”

În ianuarie anul acesta, ministrul Educației și Cercetării a afirmat că indicatorii pentru creșterea veniturilor cadrelor didactice performante vor fi gata la sfârșitul lunii mai.

Acordarea de recompense financiare și non-financiare pentru profesorii care au performanțe la nivel școlar, județean și național, prevăzută în programul de guvernare al coaliției PSD-PNL-UDMR

Dana Bobocea, directoarea Colegiului Național Grigore Moisil din București, a vorbit, la emisiunea InfoEdu de la TVR Info, despre salarizarea bazată și pe criteriul performanței la profesori. Aceasta este de părere că, în baza unui salariu decent, prestația la clasă ar trebui să dovedească performanță școală.

În luna august, Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret” au solicitat ministrului Educației, Ligia Deca, să precizeze public că la acest moment nu există niciun proiect privind salarizarea diferențiată în funcție de performanță.

Amintim că, pe 1 aprilie 2024, Ministerul Educației anunțat că a decis “constituirea unui grup de lucru” cu sindicatele, ca să „să elaboreze proiectul de Metodologie privind salarizarea diferențiată a personalului didactic pe baza unor criterii de performanță”, potrivit unui comunicat de presă al instituției.

Premierul României, Marcel Ciolacu, după publicarea rezultatelor de la testele PISA 2022, a cerut public ministrului Educației, Ligia Deca, să prezinte criterii de performanță pe baza cărora salariile profesorilor să poată fi crescute diferențiat. „Îi cer ministrei Deca să vină cu soluții privind criteriile de performanță în Învățământ. Nu ne putem aștepta ca doar mărind salariile să se întâmple o minune. Trebuie introduse criterii de performanță în funcție de care salariile vor crește“, a declarat Ciolacu. Acesta făcuse referire la astfel de criterii încă de la preluarea mandatului de premier.

Ca urmare a primelor discuții avute cu reprezentanții OCDE, Ligia Deca a declarat că „sistemele care salarizează diferit, în funcție de performanță, de regulă, o fac cu bonusuri salariale”.

• „Pentru astfel de bonusuri, noi avem un sistem, se numește de gradație de merit, cu niște criterii, avem în lege un alt sistem, și anume fondul de 2% din fondul salarial la dispoziția directorului, care va fi o altă sursă de stimulare a celor cu performanțe ridicate”, a explicat aceasta.

Pe 8 decembrie 2024, la prezentarea Raportului național PISA 2022 pe România, Andreas Schleicher, directorul Directoratului pentru Educație al OCDE, a precizat că salarizarea bazată pe performanță este „una dintre cele mai dificile dileme cu care se confruntă orice sistem de educație“.

Pe 15 ianuarie 2024, premierul Marcel Ciolacu a declarat „nu pot să accept că un profesor care are 10 olimpici să fie plătit la fel cu unul în care toată clasa nu a luat Bacalaureatul”, la Antena 3, potrivit G4Media.ro.

Citește și:

Premierul Marcel Ciolacu: Profesorii din România vor fi evaluaţi anual de pe o platformă online, cu analize ale performanţei elevilor şi feedback de la colegi şi directori ai şcolii. Scopul este ca plata profesorilor să fie corelată cu performanţa actului de educaţie

Secretarul de stat Bogdan Cristescu: Este foarte important să dăm valoare notelor. Dacă facem o comparare între mediile la Evaluarea Națională și mediile la nivelul claselor V-VIII, vedem o diferență foarte mare