Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național I. L. Caragiale din București, a vorbit, pentru Prima TV, despre posibilitatea ca școlile să solicite un profesor psiholog: „Nu ştiu cum ar face faţă. Ar trebui, cred, să lucreze nonstop, pentru că sunt probleme”. Aceasta a spus că „mi s-ar părea o idee foarte bună, în concluzie. Sunt însă mai mult decât sceptică în privinţa implementării”.
„Nu ştiu cum ar face faţă. Ar trebui, cred, să lucreze nonstop, pentru că sunt probleme. Sunt elevi, în general, care sunt cu depresii, cu depresii grave (diagnosticate). Mi se comunică acest lucru. Sunt mulţi copii din familii monoparentale. Da, mi s-ar părea o idee foarte bună, în concluzie. Sunt însă mai mult decât sceptică în privinţa implementării”, a menționat directoarea.
Edupedu.ro a scris că școlile pot solicita, în premieră, centrelor județene/al municipiului București de resurse și asistență educațională un profesor psiholog, care poate fi psiholog clinician sau psihoterapeut. După 13 ani de confuzie cu privire la rolul consilierului școlar și psihologului în școli, Ministerul Educației introduce în regulamentul CJRAE/CMBRAE, care intră în vigoare de la 1 septembrie 2024, atribuții specifice pentru fiecare funcție.
Profesorul-psiholog poate lucra în școli, în cabinetele de consiliere psihopedagogică, cabinetele logopedice, cabinetele de sprijin educațional/camerele-resursă sau în CJRAE/CMBRAE.
Profesorul psiholog angajat în CJRAE/CMBRAE trebuie să aibă atestat de liberă practică eliberat de Colegiul Psihologilor din România, conform specialităților, respectiv psihologie educațională, consiliere școlară și vocațională, psihopedagogie specială, psihologie clinică, psihoterapie, consiliere psihologică, conform regulamentului CJRAE.
Citește și:
OFICIAL Școlile pot solicita, în premieră, un profesor psiholog, care poate fi psiholog clinician sau psihoterapeut, adică poate diagnostica, consilia și oferi psihoterapie elevilor / Atribuțiile funcției de profesor psiholog și condițiile de angajare
Redacția
Ștefan Lefter
Adriana Vișean și Mihai Peticilă
Mihai Peticilă
R.P.
7 comments
foarte corect ce spune Perplex…directorii sa verifice puțin și treaba diriginților care iau procentul (unii) de dirigenție și atât…nu va lucra nonstop psihologul ci va avea un program și nu va fi atât de prost să scoată castanele din foc și să rezolve ce n au făcut niște putori
Un psiholog nu o sa facă minuni intr-un mediu ignorant. Multe din problemele care i s-ar pune în brate ar putea fi rezolvate de școală, dacă ar avea oameni competenți.
O situație în care poate interveni un psiholog: un copil moare acasa în cada după ce a băut Redbull. Colegii de la scoala sunt speriați, panicați, pentru ca ei știu ca la 12 ani nu se moare. Cazul devine viral în școală și toată lumea vorbește de moarte.
Este o criza acuta în școală și este chemat un psiholog sa liniștească copiii. Psihologul vine, merge în fiecare clasa, răspunde la întrebări, gen O sa murim și noi? și oferă mesaje care reduc frica și anxietatea. În plus vorbește cu profesorii și ii învață cum să abordeze subiectul.
Un psiholog nu o sa facă un management al clasei. E treaba profesorului sa învețe și sa se descurce.
”Multe din problemele care i s-ar pune în brate ar putea fi rezolvate de școală, dacă ar avea oameni competenți.”
Asta spui tu.
”Sunt elevi, în general, care sunt cu depresii, cu depresii grave (diagnosticate). Mi se comunică acest lucru. Sunt mulţi copii din familii monoparentale. ”
Asta spune directoarea.
Ce treabă are ce spuneți fiecare cu managementul clasei?! Dacă profesorul cunoaște clasa, automat copilul nu mai e depresiv? Apare din neant al doilea părinte? Și ce fel de competențe ar trebui să aibă oamenii visați de tine prin școli care să trateze corect o depresie diagnosticată?! Vrei acum să avem și drept de prescripție pentru anti-depresive la copii, sau ce altă minune îți mai trece prin cap?
@perplex, am priceput, ești consilier școlar sau psiholog și lauzi tot ce prinde din domeniul ăsta, dar hai să nu exagerăm. Nu sunteți voi cei mai grozavi din școală, cum nici profesorii nu sunt cei mai grozavi, nu ne putem ocupa de absolut toate domeniile de activitate din asistența socială și psihologică PE LÂNGĂ domeniul în care ne-am pregătit, și care este de obicei complet diferit. Copiii cu probleme reale au nevoie de tratament, observație continuă, consiliere continuă și absolut individuală, nu de pansamente puse pe artere deschise, cum face ministerul.
Depresiile se tratează la spital și la cabinetul de psihoterapie. Școală nu este clinica. Profesorul nu tratează depresii.
În cazul unui episod depresiv major copilul nu are voința, este abulic. În mod sigur nu vine la școală. Când depresia s-a remis si vine la școală profesorul trebuie sa facă lucruri de bun simt, de exemplu sa nu înceapă sa-i dea note imediat sau sa-i dea în fiecare zi teste pentru ca nu se știe cand mai vine la școală.
Un psiholog poate veni în școală sa tina o prezentare despre depresie pentru profesori sau pentru elevi.
Adică vrei ca profesorul să aibă acces la istoricul medical al fiecărui copil?! Altfel cum ar ști că a fost tratat pentru depresie și are nevoie de sprijin special?
Nu cred că așa e normal.
Și tot nu mi-ai spus ce treabă are toată povestea asta cu managementul clasei despre care vorbeai în primul comentariu.
Iar prezentarea despre depresie folosește exact la ce?! Dacă elevul sau profesorul au depresie (cronică sau nu), cu ce-i ajută prezentarea aia? Majoritatea adulților știu deja ce au, copiii, dacă părinții nu-s în temă și nu vor să accepte că e nevoie de ajutor medical, nu vor primi ajutor doar din vorbe. Altă pierdere de vreme, se mai bifează o acțiune la dosar fără niciun impact real.
>> cum ar ști că a fost tratat pentru depresie și are nevoie de sprijin special
Daca este un copil cu CES acest lucru se discuta cu consilierul si profesorul de sprijin. Este treaba profesorului de sprijin sa informeze despre diagnostic si sa faca recomandari.
Daca nu este copil cu CES nu conteaza ce tulburare are. E un copil care lipseste, motivat, mai mult de la scoala. In mod normal se discuta cu parintii si se stabilesc niste masuri.
In scoala un copil cu depresie (in tratament sau remisa) nu are nevoie de masuri speciale in afara celor de bun simt, pastrarea legaturii cu parintii, discutii periodice cu parintii, crearea unei relatii bune cu elevul. Profesorul ar mai trebui sa stie cum abordeaza teme ca suicidul sau moartea, sunt teme preferate ale copiilor cu depresie (in mod normal profesorul de sprijin ofera recomandari).
>> prezentarea despre depresie folosește exact la ce
La recunoasterea unor semne ale depresiei (scoala are un rol in screening, exista multi copii cu depresie nediagnosticata), ce tratamente exista, efecte secundare ele medicamentelor, sa raspunda la intrebari de exemplu. Continutul prezentarii se stabileste de comun acord cu audienta.
In mod normal, se ofera informatii despre depresie si exista o sesiune de intrebari si raspunsuri.
In vest scolile au un protocol de preventie a suicidului – ce face fiecare cand apar semne serioase de suicid sau cand copilul si-a taiat venele in WC.
Managementul clasei e o alta poveste. Ce am vrut sa zic este ca nu o sa vina un psiholog in scoala sa faca managementul clasei la ore in locul profesorului. In scoala mai exista consilierul si profesorul de sprijin. Ei ar trebui in primul rand sa colaboreze cu profesorii din scoala, pana la psiholog.
La ora actuala, psihologii și consilierii din scoli provin majoritar din rândul invatatoarelor și educatoarelor care nu au mai avut posturi și au facut( re)conversie profesionala. De obicei, nu au suficienta cunoaștere, nici bunavointa,…sunt preocupate sa adune și sa demonstreze cu hartii ca au avut multa activitate. Sunt inerte ca initiative, cucoanele astea, placide și inutile..acolo unde si cand sunt crize reale în clase sau chiar în cancelarie…ce sa vezi, nu e de competenta lor, nu e treaba lor, nu au autoritate, ba mai vin și la diriginți, ca Georgică din clasa X le- a miștocărit si sa ii disciplinele diriginta. ca ele habar nu au sa comunice cu acei copii. De rezultate pe bune, nici vorba. Doar hartii…