Margareta Peneoașu, directoarea Liceului Tehnologic Economic „Elina Matei Basarab” din Râmnicu Sărat, a vorbit despre faptul că elevii intră la liceu și cu nota 2 la matematică. „Noi îi aducem la 6, ca să poată să ia bacalaureatul. Eu mă refer strict la liceul meu, nu vreau să jignesc pe nimeni”, a spus profesoara. Declarațiile au fost făcute la o dezbatere privind viitoarele planuri-cadru pentru învățământul liceal, eveniment organizat de Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret“ la Colegiul Național „Sf. Sava“.
Referitor la proiectele cu planurile-cadru 2025, directoarea pune problema numărului de ore la matematică: „Cum facem cu 2 ore de matematică în curriculum de specialitate la clasele a XI-a și a XII-a? Care nu se numește matematică, se numește matematică aplicată? Cum va fi configurat bacul acestor absolvenți?”
„În ce se transformă un liceu tehnologic de provincie? Eu nu reprezint un colegiu național economic. În ce se transformă? Operatorii noștri economici deja nu ne mai primesc cu toate efectivele de elevi. De ce nu dăm șansă elevilor noștri de la Liceul Tehnologic Economic să meargă către învățământul superior, la Politehnică? De ce nu dăm șansă să meargă, eu știu, la disciplinele economice? Noi avem absolvenți care sunt și medici. Poate nu vă vine să credeți. Cum facem cu 2 ore de matematică în curriculum de specialitate la clasele a XI-a și a XII-a? Care nu se numește matematică, se numește matematică aplicată. Cum va fi configurat bacul acestor absolvenți?”, a menționat Margareta Peneoașu.
Directoarea a făcut un calcul din care rezultă că ora la liceul tehnologic este subunitară. Potrivit profesoarei, „se câștigă 390 de ore de stagii de pregătire practică, dar se pierd 45 de ore la celelalte discipline”.
„Și poate ar trebui să vorbim un pic și despre ora care nu este unitară. Ora, în cadrul liceului tehnologic, în general, este subunitară. Se ajunge, practic, la 9 săptămâni de stagii de practică. Da, se ajunge ca ora aia să fie 0.75. 36 – 9 = 27. 27 : 36 = 0.75. Este o oră subunitară, dar profesorul de matematică sau profesorul economist face aceeași oră. Se câștigă 390 de ore de stagii de pregătire practică, dar se pierd 45 de ore la celelalte discipline. (…)”, a declarat aceasta.
Cadrul didactic a spus că 85% din elevii liceului său vin din mediul rural și intră cu nota 2 la matematică:
„Eu vin din industrie. Înainte de a intra în învățământ prin concurs, am lucrat în industrie și știu că industria are nevoie nu numai de funcții operative: ospătar, casieri, nu știu, barmani. Credeți-ne că suntem într-un mare impas cu învățământul economic care, repet, poate produce, ajutat fiind de proiecte remediale. Dacă nu era ROSE ce făceam? Că nu aveam nici procent la bacalaureat care să depășească 50%. Copiii noștri intră cu 2 la obiectul matematică și noi îi aducem la 6, ca să poată să ia bacalaureatul. Eu mă refer strict la liceul meu, nu vreau să jignesc pe nimeni. Eu doar îmi spun opinia. (…) Când am intrat în învățământ, toți copiii luau la facultăți economice. Acum nu se mai duc la ASE, pentru că le e frică de matematică. La Politehnică și mai mult le e teamă de disciplina matematică. (…)”
Gândiți-vă că toți profesorii economiști au ore, slavă Domnului, am apreciat că practic numărul de ore nouă ne iese. Nu asta e problema. (…) Gândiți-vă că elevii noștri provin 85% din mediul rural și – repet, nu vreau să deranjez pe nimeni – la matematică iau nota 2. Sunt foarte puțini elevi care au peste 5 la matematică. Noi nu numai pe aceia îi aducem la 6 să promoveze bacalaureatul. (…)”, a punctat Margareta Peneoașu.
- Proiectele de planuri-cadru pentru liceu 2025 au fost lansate în dezbatere publică vineri seară, 31 ianuarie, la ora 18:00. Ele prevăd noile scheme după care liceele își construiesc orarele pentru elevi și profesori. După acestea ar urma să învețe elevii care intră în clasa a IX-a în septembrie 2026, adică actualii elevi de clasa a VII-a (anul școlar 2024-2025). Reforma curriculară inițiată în 2012 ar fi trebuit să se petreacă la liceu pentru elevii care au început clasa a IX-a în 2020, tineri care au absolvit deja liceul în 2024, însă a fost amânată succesiv de politicieni.
- Proiectul de reformă curriculară a stârnit deja reacții din partea profesorilor și specialiștilor în educație, care contestă unele dintre modificările propuse.
Despre Matematică
Bogdan Cristescu, secretar de stat în Ministerul Educației, a declarat, la Prima TV, în emisiunea Viitor pentru România cu Nicoleta Călugăreanu, că „un copil care ia 2 la matematică, la evaluarea națională, are media 10 la niște obiecte la care nu s-ar fi putut descurca fără matematică”. „Nu cred că poți să fii de 2 la matematică și să fii de 10 la fizică, la geografie, poate la chimie, dacă lucrezi cu niște procente”, a precizat acesta.
Matematica este percepută, în general, de elevi ca fiind aridă, neprietenoasă și fără utilitate publică, potrivit unui document al Ministerului Educației publicat în Monitorul Oficial. Informația apare în nota de prezentare a disciplinei opționale „Matematica în natură și artă”, făcându-se referire la situația actuală. Este pentru prima dată când instituția recunoaște acest lucru într-un document oficial.
Gabriel Ciora, profesor de Matematică la Școala Gimnazială din Giarmata, a declarat, pentru TVR Info, că „nu trebuie să fie o sperietoare nici matematica, nici profesorul care o predă”. Declarația a fost făcută după ce au fost publicate rezultatele inițiale de la Evaluarea națională 2024.
„Nu trebuie să fie o sperietoare nici matematica, nici profesorul care o predă. Clasa a VIII-a ar trebui să fie cumva o clasă în care să fie o recapitulare a cunoștințelor acumulate în casele anterioare. Recapitularea aceasta trebuie să o faci în afara programului școlar. De asta foarte mulți apelează a meditații”, a spus cadrul didactic.
Mihaela Zaman, profesoară de matematică, a spus la emisiunea „Educația la putere” (TVR 2) că „eu văd greu și să duc un copil de la 3-4 la 5-6, cum este foarte greu să duc și un copil de la 9 la 10”. Aceasta a menționat ca fiecare cadru didactic „să găsească în fiecare elev targetul și nivelul maxim. Adică avem într-o clasă elevi care pot atinge maximum șapte și atunci trebuie să îi facem să ajungă la maximul lui.”
Un copil de nivel mediu „nu o să scape” fără meditații la Matematică, pentru că „așa cum e făcut sistemul, ca să beneficieze de școli bune, trebuie să intre în acest sistem de dopaj”, spune profesorul Radu Gramatovici de la Facultatea de Matematică și Informatică a Universității din București (FMI UB), într-o emisiune la televiziunea publică difuzată pe 4 aprilie.
„Pentru un copil peste medie meditațiile nu mai sunt ore remediale, ci ajung să fie sisteme de dopaj”, este de părere Gramatovici, conferențiar universitar și fost decan al facultății, care spune că în acest punct meditațiile înseamnă „antrenamente din acelea să visezi soluțiile la probleme”.
Dumitru Tudosoiu, inspectorul general al Inspectoratului Școlar Județean Argeș, a declarat, după ce 52% din elevii de clasa a VIII-a nu au luat 5 la simularea probei la Matematică (EN), faptul că profesorii „au uitat cumva că meseria se face la clasă și nu la meditație, chiar dacă la meditație e plătită mai bine”. „Am să zgudui un pic această chestiune, că așa trebuie făcut, și sunt în plină desfășurare a unor modificări în graficul de inspecție cu toți colegii mei”, a precizat acesta. Declarațiile au fost făcute la Argeș TV.
Edupedu.ro a scris că peste 18.000 de elevi buni la Matematică în clasa a IV-a, în 2015, au intrat în „declin” în gimnaziu și au luat sub 5 la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a, în 2019, conform unui raport oficial. Este vorba despre raportulul privind Rezultatele Evaluării Naționale de la clasa a VI-a pentru Matematică și Științe, publicat de Centrul Național de Evaluare și Examinare din subordinea Ministerului Educației.
„Pentru elevii care la probele de la Evaluarea Națională de clasa a IV-a din 2015 au rezolvat corect peste 50% dintre itemi, dar la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a din 2019 au obținut o medie sub 5 (în această situație au fost 18731 elevi dintre cei 105495 elevi pentru care există înregistrate rezultatele în ambele baze de date), declinul s-a produs între clasele a IV-a și a VI-a și nu a mai fost recuperat până la finalul clasei a VIII-a.” – potrivit raportului.
Citește și:
Un copil care ia 2 la matematică, la evaluarea națională, are media 10 la niște obiecte la care nu s-ar fi putut descurca fără matematică, spune secretarul de stat Bogdan Cristescu: Nu cred că poți să fii de 2 la matematică și să fii de 10 la fizică, la geografie, poate la chimie
Alexa Stănescu
Ioana Nicolescu
G4Media.ro
Ștefan Lefter
12 comments
Schimbarea nu trebuia facuta la liceu in planurile cadru, SCHIMBAREA trebuie facuta la PRIMAR si GIMNAZIU, de acolo vin elevii cu 1,2, 3, la limba si literatura romana si la matematica, de acolo vin analfabetii la matematica si la romana.
Păi asta ați făcut și dvs. doar v-ați plans
Mai e cineva sănătos la cap?
Totul se rezumă la matematică? Chiar totul? Toți trebuie să iubească matematica și să dea la facultăți unde se cere și se face matematică? Chiarnorice copil trebuie matematizat?
De ce mai avem filologie, științe sociale, profiluri sportive, artistice, teologic, arhitectură, industrial etc.?
Hai să facem numai matematică. 30 de ore pe săptămână toți cei 13 aninde școală. Hai să-i învățăm să scrie la 6 ani în primele 3 luni de școală și după aia să facă toți câte 6 ore de matematică pe zi până termină 13 aninde școală.
Cine poate rămâne în școală, cine poate să facă sport, să picteze, să învețe limbi străine etc. rămâne fără școală și gata.
Învățământul trebuie analizat ca subsistem în interacțiune cu celelalte subsisteme ale societății. Ar fi un comentariu prea lung, mă voi rezuma la unele aspecte ale SISTEMULUI DE ÎNVĂȚĂMÂNT:
* RESURSE UMANE Cele mai importante sunt elevii (în centru) și cadrele didactice. Elevii trebuie (obligatoriu) să fie primiți în școală așa cum sunt ei (de la natură și familie), iar pe parcurs să existe învățământ alternativ (opinie personală: nu sunt de acord cu “copiii cu orice dizabilități au dreptul să învețe la orice școală “). Elevii -natural- vor evolua diferit, de aci necesitatea orientării școlare și profesionale.
Cadrele didactice nu mai sunt “impuse” , ca in cazul elevilor, ci TREBUIE selectate în funcție de absolvirea unui curs superior în specialitate și a unui curs de psihopedagogie, plus rezultatul de la concursul de încadrare în învățământ. Cadrele didactice TREBUIE să se perfecționeze continuu până la pensionare. Unii o fac din pasiunea de dascăl, alții trebuie obligați; cum? prin participarea periodică, fie la un curs de reciclare, fie la un concurs de rămânere în învățământ. Motivare: există cadre didactice care s-au titularizat cu nota 7, ba, chiar din oficiu, și așteaptă pensionarea în timp ce există alți care promovează concursul de titularizare cu nota 10 dar nu există posturi/catedre disponibile. Propun ca un post/o catedră ocupat/a de un titular în ultimii 5 ani să fie scos/scoasa din nou la concurs acordându-se, totuși, un bonus de 0,5 sau 1 punct fostului titular pentru continuitate. Dacă diferența este mai mare, știu ca apar probleme de natura socială, dar problema învățământului ar trebui să primeze.
* PLANURI DE ÎNVĂȚĂMÂNT, PROGRAME ȘCOLARE, MANUALE
Dacă am ține cont de “poftele” tuturor ar însemna să încărcăm elevii cu mai multe ore de sport, de religie, de igienă,de șah… încât nu ar încăpea în 24 ore pe zi. Nu sunt împotrivă acestor activități, dar: cine vrea mai mult sport ( și mai variat decât cel de la școală) poate să facă, și chiar fac, mulți copii, fie la nimereala, fie în cadrul unor cluburi sportive, în afara școlii, iar alții cărora nu le place mișcarea vor face rost de scutiri și pentru acele ore din școală; în privința religiei sunt total împotriva orelor în școală, nu pentru ca aș fi împotriva religiei, ci pentru ca religia o învață în familie (cei care au făcut școala în timpul comunismului sunt pe dinafară cu religia?) și, mai ales, cei care doresc mai mult decât în școală au la dispoziție instituții specializate, bisericile cu materiale adecvate, și specialiști, preoți, în funcție și de confesiune. Dacă, totuși, religia se face în școală, să fie opțională nu cu pretențiile actuale care o propun ca disciplină la bacalaureat.
O altă situație care mi se pare paradoxală: la gimnaziu, de exemplu, la limba și literatura română se fac 5 ore/saptamana, iar la limba străină, 2 ore/saptamana; adică multe ore la limba maternă folosita la toate disciplinele din școală, fata de o limba care pentru elev este noutate.
Programele școlare să fie “despuiate” de “balast”. Disciplinele opționale să se stabilească în funcție de opțiunile elevilor, nu impuse pentru completarea catedrelor.
Manuale școlare: sunt total împotriva manualelor școlare alternative. Prea multă cheltuială în gol. Autorii de manuale motivează ca nu poate exista un manual unic, ca nu ai cum sa impui manualul unui autor sau al altuia, un autor are un capitol mai valoros decât al altuia. Nici nu vor să audă de gruparea celor mai valoroase capitole într-un manual unic (ce să faci, drepturile de autor).
Aș avea multe de discutat, dar trebuie să și închei cu următoarea observație: când se stabilesc criteriile pentru sistemul de învățământ ar trebui să se țină cont ca se va lucra cu elevii și cadrele didactice reale, nu cu indivizi ideali.
Felicitări, Doamnă Director!
Înainte de a face afirmațiile acestea sa fim atenți la:
– condițiile de desfășurare a EN 2, 4 și 6; fără supraveghere video, corectare la nivelul unității școlare, rezultate super
– la simulare EN și EN, totul supravegheat video, corectare din afara unității, rezultate …
Nu profesorii sunt de vina ci sistemul, care permite elevilor cu note la examen sub 5 sa între la liceu.
😀😀
De la „duamna”Andronescu se trage. Ea a lăsat absolvenții cu note sub 5 la examenul de EN să meargă la liceu.
Amintiți-vă că voia să lase absolvenții fără BAC să urmeze facultatea.
Nu cred ca ii aduceți la nimic si știi de ce?Pentru ca exista rețele întregi de cumpărat bac-ul.Retele bine stabilite de Inspectorate și voi,directorii de școală.
Și apoi am.vaxut cu ochii mei cum se copiază,cum sa păcălesc simulările,cum supraveghetorii sunt cei care le dau răspunsurile pentru ca oricum nu se uita nimeni pe înregistrări.
Da.Ati auzit bine.Nu se uita nimeni pe ele dacă nu este vreo sesizare.Liber la furat și negociat.
Nu v-ar fi…..sa va fie!Ați nenorocit de tor sistemul ăsta. Dacă aveam eu asa profesori ieșeam direct retardată.
Aveți totala dreptate.Fiica mea a avut doar de suferit în gimnaziale dar și în liceu.Avem un sistem de învățământ cu mare greutate pe capul copiilor și tot nu se învață din exterior.Multa materie,mult tocit și rezulta ca nu rămân cu nimic în cap la final.Oare de ce?Și profesori sunt putini cei care au darul pentru a preda.Scot elevi prosti pe banda si părinții le dau banii grei profesorilor pe ore su au tupeul sa se plângă de salariile exorbitante pe care le primesc multi dintre ei.Sunt sătulă și scarbita de aceste subiecte care nu ajuta cu nimic sistemul de învățământ problematic din aceasta țara.Nu se cauta sau nu se doreste cautarea unor soluții necesare pentru vreo schimbare a sistemului de învățământ.Se fac vizite în străinătate în scoli de către profesori și elevi,schimburi de experienta și rezultatul nu este în zadar.Rezultatul este ca,profesorii merg,se plimba ,mai vizitează și alte țări și vin înapoi și nu implementează nimic din ce au experimentat acolo.Vin acasa și dau vina pe părinți și elevi.Se fac ca nu știu ca vina le aparține pentru colapsul din învățământ.Important este ca mergem din prost în mai prost.Important pentru ei este sa treacă luna și sa le intre bănuții și cei mulți de pe ore și restul nu mai contează.Nu știu altceva decât sa se plângă.
In unele chestii aveti dreptate dar vina nu e a profesorului asa cum evidentiati. Vina este a sistemului de invatamant . Ati fi surprinsa de faptul ca profii de pedagogie de la facultate ( cel putin in cazul meu ) ne bagau pe gat nomenclatura educationala fortand pe teorie si nu pe creativitate. Eu personal nu sunt de acord cu meditatiile dar sunt de parere cāci trebuie mai multe ore de matematica. Acum le place nu le place elevilor e partea a doua dar in formula actuala ideal pt un prof de matematica ca sa-si predea lectie in 10 minute, 5 minute intrebari ,25 minute scos elevii la tabla si in restul de 10 teme si eventuale evaluari. Ceea ce e mediocru. La matematica cel putin un prof ar trebuie sa aiba minim 40 minute de predat ( teorie ,exemple practice ), 40 minute de scos elevii la tabla si inca vreo 20 de minute pe final de intrebari si evaluare ora. Dar sistemul actual vrea da taie . Se vede ca ne vrea prosti..
Aşa este! Cunosc bine realitǎțile expuse de dvs. aici. Nu exagerați cu nimic. Ar fi de spus şi mai multe nenorociri…