Digitalizarea școlilor și acces la educație online pentru copiii din comunitățile vulnerabile din România – care sunt premisele și oportunitățile? Raluca Negulescu-Balaci, director executiv UiPath Foundation, discută online marți, 8 iunie, de la 16:40

Copiii din familiile și comunitățile vulnerabile pot avea acces la o educație digitală de calitate? Care sunt soluțiile pentru ca elevii aflați în cel mai mare risc școlar să reușească să aibă acces la educație? Poate transformarea digitală să contribuie la accelerarea reformei învățământului, atât de necesară pentru a reduce decalajele și pentru a scoate România de pe ultimul loc european atât la PISA, cât și în ceea ce privește competențele digitale? Raluca Negulescu-Balaci, director executiv al UiPath Foundation, va discuta marți, 8 iunie, de la 16:40, despre premisele digitalizării pentru copiii din comunitățile vulnerabile din România, în cadrul conferinței online Reforma digitală a Educației.

• Dezbaterea online “Reforma digitală a Educației” va fi transmisă LIVE VIDEO pe website și Facebook Edupedu.ro și pe paginile partenerilor UiPath Foundation și Brio.ro, marți, 8 iunie, de la ora 15:00

UiPath Foundation este partenerul Edupedu.ro, alături de Brio.ro, în Dezbaterea online “Reforma digitală a Educației”.

Raluca NEGULESCU-BALACI, director executiv UiPath Foundation, conduce organizația non-profit globală chiar de la înființarea ei de către compania UiPath, din ianuarie 2019. Raluca are peste 12 ani de experiență în sectorul non-guvernamental, axându-se pe dezvoltarea de programe cu impact social și educațional dedicate copiilor care provin din familii vulnerabile social din Europa și India. În 2007, a lucrat în cadrul unui program național finanțat de Banca Mondială, unde a susținut procesul de digitalizare a autorităților locale din 250 cele mai sărace orașe și comune din România.

În 2013, a fost fellow al Departamentului de Stat al SUA în programul Building grassroots democracy in minority communities și a primit Premiul Anual pentru Drepturile Omului de la Ambasada Franței în România pentru o inițiativă civică dezvoltată în cartierul Ferentari din București. Raluca Negulescu-Balaci este alumna a programului Young Leaders al Institutului Aspen România din 2015 și a comunității globale Global Shapers, o inițiativă a World Economic Forum.

Înscrieri deschise! Pentru a vă implica activ în partea de dezbatere este necesar să vă înscrieți prin completarea acestui formular special, ușor de completat, prin care vă puteți auzi întrebarea adresată speakerilor, prin vocea moderatorului. De asemenea, vă încurajăm să ne transmiteți prin intermediul formularului și alte teme de interes pentru dumneavoastră. Răspunsurile la întrebări / solicitări vor fi adresate în timpul conferinței, în limita timpului de LIVE sau vor fi publicate în perioada imediat următoare.

Agenda dezbaterii Reforma digitală a Educației – marți, de la 15:00

15:05 – 15:25 Ligia DECA, consilier prezidențial pe Educaţie şi Cercetare în cadrul  Administraţiei Prezidenţiale 

Cadrul strategic pentru reforma digitalizării educației prin programul România Educată 

15:25 – 15:45 Georgi DIMITROV, șef al departamentului pentru Educație Digitală, DG Inovare, Cercetare, Cultură, Educație și Tineret, Comisia Europeană 

Planul de acțiune al Comisiei Europene pentru Educația Digitală (2021-2027)

15:45 – 16:10 Sorin CÎMPEANU, ministrul Educației 

Ce investiții în educația digitală și dezvoltarea competențelor digitale sunt prevăzute pentru finanțare în PNRR? 

16:10 – 16:25 Ciprian TELEMAN, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării – Investițiile în digitalizarea sistemului de învățământ prevăzute a fi finanțate prin PNRR – rețele, internet de mare viteză, zone albe, digitalizarea instituțiilor publice, reducerea faliei urban-rural

16:25 – 16:40 Dragoș ILIESCU, prof. univ. dr., psiholog, specialist în testare educațională 

Testarea competențelor digitale pentru elevi, studenți și profesori

16:40 – 16:55 Raluca NEGULESCU-BALACI, director executiv, UiPath Foundation 

Premisele digitalizării pentru copiii din comunitățile vulnerabile din România

16:55 – 17:10 Daniel FUNERIU, cercetător, consilier la nivel înalt al Uniunii Europene în Republica Moldova, ministru al Educației 2009-2012 

Conținut educațional digital – cum ar fi arătat școala acum dacă reforma digitală începea din 2011 și care sunt așteptările dacă o începem acum? 

17:10 – 17:25 Vasile DÎNCU, prof. univ. dr., sociolog, vice-prim ministru, ministru al  Dezvoltării Regionale și Administrației Publice 2015-2017 

Paradoxurile digitalizării forțate a educației. Zece lecții și 5 îngrijorări sociologice

17:25 – 17:40 Mihaela NABĂR, director executiv, World Vision România 

Digitalizarea comunităților din mediul rural și pachete educaționale inteligente 

17:40 – 17:55 Dacian DOLEAN, dr., psiholog educațional, specializat în dezvoltarea limbajului și a alfabetizării timpurii, afiliat la Universitatea Babeș-Bolyai 

Rolul digitalizării în dezvoltarea alfabetizării: exemple de bune-practici din Statele Unite ale Americii

17:55 – 18:00 Concluzii 

Dezbaterile publice sunt deschise de către moderator după scurta prezentare a fiecărui speaker. Vor adresa întrebări și vor ridica teme de discuție atât co-paneliștii cât și moderatorul, dând voce participanților prin adresarea întrebărilor primite prin formularul de înregistrare, disponibil aici: https://forms.gle/EEYQRHb77k5u6YX6A

Informații de context

România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la competențe digitale, potrivit datelor Eurostat pentru 2019. Concret, cu un an înaintea pandemiei, 43% dintre românii cu vârste între 16-74 de ani aveau competențe digitale reduse, procent care ne plasa pe ultimul loc între statele europene.

Cu doar un an înainte, în 2018, la cea mai recentă testare PISA, învățământul românesc s-a poziționat ultimul la matematică și penultimul la citire și științe din Uniunea Europeană. Ca o măsură a competențelor digitale scăzute pe care aveam să le probăm un an mai târziu, România a fost în 2018 printre cele 7 state din 72 care au organizat testările PISA pe hârtie, și nu digital.

La un an de la declanșarea pandemiei, România nu are adoptată o strategie națională privind digitalizarea sistemului de educație și formare, așa cum au 18 sisteme de educație (în principal din Europa de Vest, Centrală și de Nord) care au implementat o strategie specifică în domeniu (Potrivit Eurydice 2019). Țara noastră are în prezent doar cu statut de proiect o Strategie pentru digitalizarea Educației (SMART-Edu), care propune introducerea dezvoltării competențelor digitale în învățământul primar de anul viitor, Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a să conțină probă de abilități digitale din 2024, introducerea competențelor digitale în formarea inițială a profesorilor, cu ținta ca 90% din populație să fie alfabetizată digital. Strategia este și astăzi la nivel de proiect, deși există angajamentul public al preluării SMART-Edu drept componenta de digitalizare a Proiectului România Educată.

Educația primește în total 3,6 miliarde de euro, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) depus luni la Bruxelles și prezentat miercuri de premierul Florin Cîțu. Care sunt proiectele cu impact în formarea competențelor digitale ale copiilor și în activitatea profesorilor? Deschide planul educației și digitalizării din PNRR calea unei generații de copii capabile să creeze noile tehnologii și meseriilor viitorului? Care sunt lecțiile pe care trebuie să le știm, pentru a nu rata o nouă revoluție industrială?