România se confruntă cu o provocare majoră în sistemul educațional, demonstrată de clasarea pe penultimul loc din UE în standardele PISA. Cu toate acestea, există o oportunitate esențială de a ameliora această situație. Digitalizarea în școli reprezintă unul din elementele-cheie către o educație mai bună pentru elevi. În acest context, investițiile în digitalizare sunt cruciale. Acum există modalități importante pentru ca ele să devină realitate: fondurile PNRAS și finanțările din bugetul primăriilor.
Standardele PISA arată că există o mare discrepanță între performanțele elevilor români și a celor din alte țări. E pur și simplu o realitate care necesită răspunsuri rapide, clare. Sistemul de educație are nevoie rapid de soluții care să aducă rezultate mai bune, măsurabile.
Rezultatele testelor PISA. De ce sunt îngrijorătoare?
Standardele PISA arată că există o mare discrepanță între performanțele elevilor români și a celor din alte țări. E pur și simplu o realitate care necesită răspunsuri rapide, clare. Sistemul de educație are nevoie rapid de soluții care să aducă rezultate mai bune, măsurabile.
Testele PISA se concentrează pe evaluarea capacității elevilor de a rezolva probleme complexe, de a-și dezvolta gândirea critică și de a comunica eficient. Prin aceasta, ele își propun să ofere informații despre eficacitatea sistemelor de educație în pregătirea elevilor pentru a aborda provocările reale ale vieții. În esență, de a aplica ceea ce învață în școli în contexte practice din viața de zi cu zi.
Educația combinată, care integrează metode tradiționale de predare cu tehnologia și resursele digitale, aduce beneficii semnificative în dezvoltarea elevilor. Prin această abordare, elevii se angajează într-un proces de învățare mult mai interactiv și personalizat, care contribuie la creșterea nivelului lor de implicare și motivație în școală.
Să luăm exemplul unei țări care a avut rezultate de top la testele PISA. Estonia este pe locul I între țările europene cu cele mai mari scoruri la aceste teste. Ca suport instituțional au venit și câteva servicii digitale pentru sistemul educațional, printre care: sistemul informațional de management a școlilor, conținut digital pedagogic, sistem de management a învățământului. E o abordare pe care merită s-o avem și noi în vedere.
475 de școli din România pot încă să finanțeze digitalizarea prin PNRAS, până la 12 Ianuarie
În acest context, digitalizarea managementului școlar nu este un lux, ci o necesitate pentru ca școlile să aibă rezultate mai bune. În România, este un fapt dovedit de 15 ani că o platformă de management educațional ușurează mult munca profesorilor, a secretarilor și directorilor, implică mai mult părinții în ce fac copiii la școală și crește performanța elevilor.
Adservio a inițiat această luptă pentru viitorul educației și o continuăm împreună cu multe școli din țară. Progresul este însă dificil, în parte, din cauza finanțării insuficiente. Mulți alți directori și profesori din țară, care își doresc și merită să beneficieze de ajutorul tehnologiei, caută o sursă de finanțare pentru a face acest pas. Acum au șansa de a reuși.
Fondurile PNRAS 2 reprezintă o sursă importantă de finanțare pentru digitalizarea în școli. Prin acest program, se poate accesa suport financiar pentru achiziționarea de software educațional de ultimă generație. Până la 12 ianuarie, peste 450 de școli mai pot beneficia de 300.000 de euro pe proiect, pentru reducerea abandonului școlar, în apelul PNRAS runda a II-a, seria a II-a, publicat de Ministerul Educației.
Pentru a face lucrurile cât mai ușoare, Adservio oferă gratuit asistență de la începutul proiectului:
- Analiza și elaborarea documentelor necesare la înscriere, a proceselor verbale, actelor adiționale, până la implementarea proiectului.
- Asigurăm consultanță pentru răspunsuri la clarificări în etapele de evaluare administrativă și tehnico-economică.
- Preluăm înscrierea proiectului pe platforma eletronică pusă la dispoziție de autoritatea finanțatoare.
- Oferim asistență în timpul vizitelor de monitorizare din perioada de implementare și durabilitate.
Concret, preluăm tot efortul birocratic, pentru a ajuta directorii acestor școli să beneficieze de digitalizare cât mai ușor și, implicit, să diminueze rata abandonului școlar.
Dacă vrei să afli mai multe detalii despre finanțarea prin PNRAS 2, contactează-ne aici: https://adservio-pnras.gr8.com/
Primăriile pot prinde acum finanțarea digitalizării în bugetul pe 2024
Finanțarea platformei de management educațional mai poate fi făcută și prin includerea sa în bugetele primăriilor. În perioada Decembrie-Ianuarie, autoritățile locale conturează bugetul pentru 2024. Acesta este cel mai bun moment pentru ca directorii școlilor să solicite primăriilor includerea digitalizării printre prioritățile comunității.
Prin alocarea de resurse pentru o asemenea tehnologie, care include catalogul electronic, și prin aportul nostru consistent în trainingul cadrelor didactice pentru utilizarea tehnologiei, școlile din România pot face progrese semnificative. Există tot mai mulți edili care încep să înțeleagă că educația este o necesitate și nu o povară pentru buget.
Atunci când managementul școlii le explică limpede că au o mare nevoie de ajutorul tehnologiei pentru rezultate mai bune ale copiilor, lucrurile se pot mișca în direcția bună.
În concluzie, testele PISA confirmă un adevăr incomod din sistemul de educație românesc. Dar unele dintre soluții pentru a schimba ceva real în educație sunt la îndemâna școlilor. Prin accesarea acestor soluții de finanțare, putem să le oferim elevilor șansa de a învăța într-un mediu digital adaptat nevoilor lor. Așa îi vom putea pregăti pentru viitorul mai bun pe care îl merită.
3 comments
pai da, ce rezultate să reiasă daca au dat testele de pe telefonul personal, doar daca aveau internet personal? 6 minute pt un test Brio?? au bifat acțiunea și gata..
Elevii nu sunt obișnuiți cu acest tip de testare. Utilizarea unor teste asemănătoare pe parcursul evaluarii unui an scolar ar modifica rezultatul. Digitalizarea nu este cheia. Noua generație nu sta prost la competente digitale, ci le lipsește concentrarea, studiul, exersarea și acestea nu se fac cu tableta, din contra. Problema cea mare o reprezintă decalajul real între urban și rural. Singura soluție e cadre didactice bine prgatite și devotate meseriei și elevilor, indiferent de gradul de salarizare. Mai există și acum profesori din vechea generație care fac pregătire după ore cu întreaga clasă, in mod benevol. Dar prea putini!
O sa învețe ăștia de pe tablete și laptopuri de o sa se spargă.
La școală la mine acum vreo 2-3 ani le dăduseră tablete de la primărie sau guvern și ei se uitau numai la manele pe YouTube și porcarii pe Facebook, altceva nu făceau cu ele. Erau defavorizaț aia, alții însă își foloseau propriile aparate ptr școala și lecții.