Diferența dintre stilurile de predare ale învățătorului și profesorului de matematică, temă obligatorie la cercurile pedagogice din județul Vâlcea – document

Tranziția elevilor de la ciclul primar la ciclul gimnazial la disciplina matematică este una dintre temele obligatorii la cercurile pedagogice din județul Vâlcea, potrivit unui document publicat de inspectoratul școlar. Concret, vor fi discuții libere despre lacunele elevilor, diferența dintre stilurile de predare ale învățătorului și profesorului de matematică, sistemul de evaluare.

Conform documentului, învățătorii vor prezenta, la alegere, două teme din primele patru, a cincea fiind obligatorie:

1. Dezvoltarea inteligenței emoționale a copiilor din învățământul primar;
2. Provocări în era digitală. Prezentări și ateliere de lucru;
3. Abordarea diferențiată a elevilor prin utilizarea strategiilor didactice adecvate;
4. Curcubeu în reciclare – transformarea deșeurilor în artă;
5. Tranziția elevilor de la ciclul primar la ciclul gimnazial la disciplina matematică. Discuții libere despre: dificultăți întâmpinate, lacune ale elevilor, diferența dintre stilurile de predare ale învățătorului și profesorului de matematică, sistemul de evaluare.

Documentul publicat de Inspectoratul Școlar Județean Vâlcea poate fi consultat mai jos:

Ce sunt cercurile pedagogice

 Metodologia privind formarea continuă a personalului din învățământul preuniversitar a fost aprobată prin ordinul nr. 5.561 din 7 octombrie 2011. Iată ce prevede metodologia în privința cercurilor pedagogice:

Articolul 78 – „(1) Activitățile metodico-științifice și psihopedagogice la nivel local, zonal sau județean sunt organizate și realizate prin cercurile pedagogice.

(2) Un cerc pedagogic se constituie ca structură distinctă dacă numărul membrilor este de minim 15 cadre didactice.

(3) În funcție de numărul cadrelor didactice și de structura rețelei școlare, cercurile pedagogice se pot constitui pe cicluri de învățământ, antepreșcolar, respectiv preșcolar, primar, gimnazial etc., pe tipuri sau profiluri de unități, respectiv învățământ special, învățământ tehnic și profesional, învățământ de artă și sportiv, palate și cluburi ale copiilor etc., iar în cadrul acestora pe discipline sau grupuri de discipline.

(4) Stabilirea structurii și coordonarea activității cercurilor pedagogice sunt atribuții ale inspectoratelor școlare județene/al Municipiului București. Participarea la activitățile organizate în cadrul cercurilor pedagogice este obligatorie pentru toți membrii acestuia.

(5) Activitatea cercurilor pedagogice se desfășoară în sesiuni, de două-patru ori în cursul unui an școlar.

(6) Activitatea de cerc pedagogic a profesorilor documentariști este organizată de casele corpului didactic în colaborare cu inspectoratele școlare.

(7) Activitățile metodico-științifice și psihopedagogice la nivel județean organizate și realizate prin cercurile pedagogice sunt cuprinse în Calendarul activităților metodico-științifice, publicat la începutul fiecărui an școlar de ISJ/ISMB.

(8) Cercurile pedagogice sunt foruri de sinteză, de evaluare a rezultatelor procesului de învățământ și a factorilor care determină eficiența acestuia, de comunicare și valorificare a experiențelor didactice și a concluziilor cercetării pedagogice efectuate de cadrele didactice, de evaluare critică și constructivă a metodelor de predare-învățare, a conținuturilor și modurilor de organizare a procesului educațional, de lansare a unor proiecte educaționale cu impact la nivel local și județean.”

Despre Matematică

Matematica este percepută, în general, de elevi ca fiind aridă, neprietenoasă și fără utilitate publică, potrivit unui document al Ministerului Educației publicat în Monitorul Oficial. Informația apare în nota de prezentare a disciplinei opționale „Matematica în natură și artă”, făcându-se referire la situația actuală. Este pentru prima dată când instituția recunoaște acest lucru într-un document oficial.

Gabriel Ciora, profesor de Matematică la Școala Gimnazială din Giarmata, a declarat, pentru TVR Info, că „nu trebuie să fie o sperietoare nici matematica, nici profesorul care o predă”. Declarația a fost făcută după ce au fost publicate rezultatele inițiale de la Evaluarea națională 2024.

„Nu trebuie să fie o sperietoare nici matematica, nici profesorul care o predă. Clasa a VIII-a ar trebui să fie cumva o clasă în care să fie o recapitulare a cunoștințelor acumulate în casele anterioare. Recapitularea aceasta trebuie să o faci în afara programului școlar. De asta foarte mulți apelează a meditații”, a spus cadrul didactic.

Mihaela Zaman, profesoară de matematică, a spus la emisiunea „Educația la putere” (TVR 2) că „eu văd greu și să duc un copil de la 3-4 la 5-6, cum este foarte greu să duc și un copil de la 9 la 10”. Aceasta a menționat ca fiecare cadru didactic „să găsească în fiecare elev targetul și nivelul maxim. Adică avem într-o clasă elevi care pot atinge maximum șapte și atunci trebuie să îi facem să ajungă la maximul lui.”

Un copil de nivel mediu „nu o să scape” fără meditații la Matematică, pentru că „așa cum e făcut sistemul, ca să beneficieze de școli bune, trebuie să intre în acest sistem de dopaj”, spune profesorul Radu Gramatovici de la Facultatea de Matematică și Informatică a Universității din București (FMI UB), într-o emisiune la televiziunea publică difuzată pe 4 aprilie.

„Pentru un copil peste medie meditațiile nu mai sunt ore remediale, ci ajung să fie sisteme de dopaj”, este de părere Gramatovici, conferențiar universitar și fost decan al facultății, care spune că în acest punct meditațiile înseamnă „antrenamente din acelea să visezi soluțiile la probleme”.

Dumitru Tudosoiu, inspectorul general al Inspectoratului Școlar Județean Argeș, a declarat, după ce 52% din elevii de clasa a VIII-a nu au luat 5 la simularea probei la Matematică (EN), faptul că profesorii „au uitat cumva că meseria se face la clasă și nu la meditație, chiar dacă la meditație e plătită mai bine”. „Am să zgudui un pic această chestiune, că așa trebuie făcut, și sunt în plină desfășurare a unor modificări în graficul de inspecție cu toți colegii mei”, a precizat acesta. Declarațiile au fost făcute la Argeș TV.

Edupedu.ro a scris că peste 18.000 de elevi buni la Matematică în clasa a IV-a, în 2015, au intrat în „declin” în gimnaziu și au luat sub 5 la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a, în 2019, conform unui raport oficial. Este vorba despre raportulul privind Rezultatele Evaluării Naționale de la clasa a VI-a pentru Matematică și Științe, publicat de Centrul Național de Evaluare și Examinare din subordinea Ministerului Educației.

„Pentru elevii care la probele de la Evaluarea Națională de clasa a IV-a din 2015 au rezolvat corect peste 50% dintre itemi, dar la Evaluarea Națională de clasa a VIII-a din 2019 au obținut o medie sub 5 (în această situație au fost 18731 elevi dintre cei 105495 elevi pentru care există înregistrate rezultatele în ambele baze de date), declinul s-a produs între clasele a IV-a și a VI-a și nu a mai fost recuperat până la finalul clasei a VIII-a.” – potrivit raportului.

Foto: © Syda Productions | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.

Citește și:

DOCUMENT Îmbunătățirea rezultatelor elevilor la examenele naționale, una dintre temele de la cercurile pedagogice din județul Vâlcea

Planificarea cercurilor pedagogice pentru luna noiembrie, publicată de Inspectoratul Școlar Județean Bihor / Ligia Deca a transmis că profesorii trebuie să insiste pe „zonele” unde elevii nu reușesc să rezolve anumite subiecte de la examenele naționale

La cercurile pedagogice, profesorii trebuie să insiste pe „zonele” unde elevii nu reușesc să rezolve anumite subiecte de la examenele naționale, spune Ligia Deca

Flavian Georgescu, profesor de matematică: Ordinea nu e să îi învățăm pe elevi să calculeze integrale, ci mai întâi să îi învățăm de ce trebuie să învețe integralele. Îi vom câștiga pe elevi, le vom arata utilitatea și chiar frumusețea matematicii

Trist este că majoritatea orelor de matematică au ca scop învățarea unor algoritmi care mai departe duc la promovabilitatea unui examen, spune profesorul Flavian Georgescu: Scopul matematicii este să te învețe să gândești rațional, obiectiv. Această disciplină nu are legătură cu învățatul pe de rost