Un test de orientare în carieră, de la clasa a VIII-a, se poate face în orice școală din România, spune Diana Ioaneș, consilier școlar Colegiul Național “George Coșbuc”. Ea remarcă faptul că deși sunt puțini consilieri școlari, un test care să îi îndrume pe elevi să-și aleagă specializarea la liceu, se poate face, dar de multe ori rezultatele nu sunt luate în considerare și elevii ajung să aleagă greșit: “La mine în liceu sunt 1100 de elevi și eu sunt singurul consilier. Dar cu toate acestea fac testul de orientare în carieră și l-am făcut în fiecare an. (…)Totuși ne trezim cu aceeași poveste, în fiecare an: Elevii ajung la real fără să aibă abilități matematice spre fizică, chimie, informatică și ajungem în situația în care poate chiar jumătate din elevii care ajung la real nu sunt pentru real. (…) Acest aspect indică faptul că elevii aleg nepotrivit specializarea”, explică Diana Ioaneș, consilier școlar Colegiul Național “George Coșbuc” invitată în emisiunea Info Edu.
Diana Ioaneș, consilier școlar la Colegiul Național “George Coșbuc” spune că elevii și părinții cer sfaturi privind orientarea în carieră în clasa a VIII-a, înainte de a intra la liceu, și în clasa a XII-a, înainte de admiterea la facultate. În fiecare an, ea aplică un test de orientare în carieră elevilor de clasa a VIII-a care presupune “o măsurare a capacităților elevului, abilități numerice, lingvistice, inteligență spațială, raționamentul concret, abstract. După ce măsori diferite abilități ale elevi, ale elevilor pe diferite tipuri de inteligență, măsori și personalitatea elevului (…) De multe ori testul este făcut, dar nu se ține cont de el”, remarcă Diana Ioaneș.
Consilierul școlar subliniază că elevii aleg greșit specializarea de multe ori și le e foarte greu să facă față, mai ales la real, iar o soluție ar fi să se mute la alt profil “Ne trezim cu aceeași poveste, în fiecare an: Copii elevi ajung la real fără să aibă abilități matematice spre fizică, chimie, informatică și ajungem în situația în care poate chiar jumătate din elevii care ajung la real nu sunt pentru real. Cum ne dăm seama de asta? Ne dăm seama că începem clasele cu 28 de elevi, iar în a XII-a în urma transferurilor, ajungem la uman cu 38 și la real ajungem cu 17, 18, 20 elevi. (…) Acest aspect indică faptul că elevii aleg nepotrivit specializarea (…)”.
Diana Ioaneș mai spune că “eforturile sunt foarte mari dacă ai ales specializarea nepotrivită. Acei 4 ani de liceu care ar fi trebuit să fie niște ani foarte frumoși, vor fi ani consumați pe meditații, pe terapie, pe psiholog și nu vor fi niște ani despre care să-ți amintești cu drag”.
Dialogul integral din emisiunea Info Edu
Diana Ioaneș, consilier școlar: Solicitările masive pentru orientare în carieră vin în preajma evaluării naționale din partea părinților, în special, uneori chiar din partea elevilor. Valul doi vine în preajma examenului de admitere la facultate sau a căutării variantelor potrivite pentru fiecare elev.
Deci solicitări vin din partea elevilor și din partea părinților. Uneori, într-adevăr se pot vedea anumite aptitudini la vârste mici, mai ales pentru domeniile vocaționale domeniu artistic, pictură, muzică și atunci copiii urmează din clasa pregătitoare urmează o școală vocațională liceul de muzică, liceul de desen, poate liceul de coregrafie. Primele începuturi ale orientării școlare ar fi undeva înainte de a începe școala, dar acestea sunt mai puțin numeroase. Cele mai multe sunt în clasa a VIII-a când părinții vin și ne solicită ajutorul, fie într-o școală, fie într-un cabinet particular, în măsura în care pot apela la ajutorul unui psiholog fac acest lucru sau venim noi spre ei. Eu, în calitate de consilier școlar la un Colegiu din București, unde avem de la a V-a până la a XII-a, în clasa a VIII-a în fiecare an, de aproape 20 de ani, mă duc la clasele a VIII-a și fac test de orientare-carieră. Vorbesc cu diriginții și mergem să îi ajutăm pe copii.
Diana Dumitrașcu, TVR Info: Ce presupun aceste teste?
Diana Ioaneș, consilier școlar: În școli aplicăm aplicăm testul Toolkit și presupune întâi o măsurare a capacităților elevului, măsori abilități numerice, abilități lingvistice, măsori inteligență spațială, raționamentul concret, abstract. După ce măsori diferite abilități ale elevilor pe diferite tipuri de inteligență, măsori și personalitatea elevului. Măsori mai exact interesele pe care le are elevul. Ce și-ar dori el să facă. Răspunde la o serie de întrebări care sunt de fapt enumerarea unor activități: mi-ar plăcea să mă ocup de mașini, elevul dă un scor acestei activități. Sunt enumerate 120 de activități cărora elevii le acordă un scor, după care se face o potrivire între tipurile de inteligență și cea ce își dorește elevul, iar la final, sigur eu v-am prezentat pe scurt testul, testul durează o oră și jumătate, la final e măsurată, personalitate elevului, timiditate, lucru în echipă.
Sunt foarte mulți indicatori în acel test, dar în esență, pe de o parte măsori tipurile de inteligență ale elevului și măsori interes elevul elevului pentru anumite domenii de activitate. La final este o potrivire pe diverse domenii: domeniu comercial și vezi în ce măsură, iar domeniu comercial e foarte detaliat. Domeniu tehnic e foarte detaliat, informatică, construcții, domeniul spațial, arhitectură, iar construcții, domeniile sociale, domeniu de educație, domeniul sănătății și se vede potrivirea între inteligența copilului și ce-și dorește el.
În final la fiecare domeniu sunt specializările pe care ar trebui să le urmeze elevul. Ce specializări sunt recomandate acolo unde potrivirea este maximă, deci acolo ar trebui alegerea elevului spre acele domenii ar trebui făcute și să aleagă specializările pentru că ne trezim, sunt psiholog de 27 de ani, ne trezim cu aceeași poveste, în fiecare an: Copii elevi ajung la real fără să aibă abilități matematice spre fizică, chimie, informatică și ajungem în situația în care poate chiar jumătate din elevii care ajung la real nu sunt pentru real. Cum ne dăm seama de asta? Ne dăm seama că începem clasele cu 28 de elevi, iar în a XII-a în urma transferurilor, ajungem la uman cu 38 și la real ajungem cu 17, 18, 20 elevi. Ce ne spune asta? Și ar fi și mai multe transferuri dacă nu s-ar stopa la un moment dat. Acest aspect indică faptul că elevii aleg nepotrivit specializarea.
În școlile în care nu există un consilier școlar la dispoziția elevilor …?
Diana Ioane, consilier școlar: În orice școală este un consilier. În toate școlile de stat există un consilier la dispoziția elevilor.
Diana Dumitrașcu, TVR Info: Știți foarte bine cifrele un consilier la 800 de elevi…
Diana Ioane, consilier școlar: Da, la mine sunt unul la 1100. Nu, a scăzut acum, dacă școala are peste 1200, acum e un consilier la 600. Oricum e enorm. 600 de elevi înseamnă în jur de 20 de clase, e foarte greu. La mine în liceu sunt 1100 de elevi și eu sunt singurul consilier. Dar cu toate acestea fac testul de orientare în carieră și l-am făcut în fiecare an, pe lângă ședințe de consiliere individuală, pe lângă lucru cu părinții, participare la ore de dirigenție anti-bullying, antidrog. Dar r o meserie foarte frumoasă.
Diana Dumitrașcu, TVR Info: Acolo unde elevii nu au această șansă pe care dvs. iată, le-o oferiți elevilor dvs…
Diana Ioaneș, consilier școlar: Peste tot elevii au această șansă. În toate școlile din România elevii au această șansă.
Diana Dumitrașcu, TVR Info: Mă gândesc la faptul că, poate nu toți consilierii școlari se dedică chiar atât de mult și ce vreau să vă întreb e dacă recomandați accesarea de servicii private de orientare în carieră sau la ce anume trebuie să te uiți în așa fel încât să alegi un serviciu care să fie într-adevăr unul specializat, care să-ți împlinească așteptările, până la urmă?
Diana Ioaneș, consilier școlar: Când alegem un profesionist, înțeleg ca oamenii se uită la recenzii, în psihologie. Când alegi un profesionist, te uiți la experiența lui, te uiți la formarea pe care o are, te uiți dacă este certificat pe lucru cu copii, pe domeniul educațional și te uiți dacă în afară de cabinetul particular a mai lucrat undeva de undă să poată dobândi experiență. În liceul Coșbuc ajung să văd 300-400 de copii. Mă întâlnesc într-un an cu ei, în jur de 300-400 de elevi prin diverse activități.
Diana Dumitrașcu, TVR Info: În momentul în care, de exemplu, ajungi și faci o alegere nepotrivită. Ce recomandați? O schimbare imediată sau o adaptare a alegerea respectivă și dacă dvs. considerați că îi putem orienta în carieră pe copii în acest moment pentru meserii care încă nu s-au inventat?
Diana Ioaneș, consilier școlar: Mă întrebați dacă un copil nu a ales potrivit domeniu, ce recomandare fac.. să încerce să se adapteze? Păi, dacă totuși inteligența ta logică – matematică nu e la nivel de vârf, cum am putea să-l adaptăm pe acel copil la real? Eforturile sunt foarte mari dacă ai ales specializarea nepotrivită, acei 4 ani de liceu care ar fi trebuit să fie niște ani foarte frumoși, vor fi ani consumați pe meditații, pe terapie, pe psiholog și nu vor fi niște ani despre care să-ți amintești cu drag. Și în acel moment eu recomand poate un test de orientare în carieră, dacă n-a fost făcut, dar să știți că de multe ori este făcut și nu se ține cont de el. Eu aș recomanda mutarea la profilul potrivit, adecvat elevului.
Diana Dumitrașcu, TVR Info: Vedeți posibil ceea ce vă întrebam ceva mai devreme în legătură cu meseriile care încă nu s-au inventat?
Diana Ioaneș, consilier școlar: Păi, dacă nu s-au inventat meseriile, cum aș putea eu să orientez un copil spre o meserie care încă nu există în acest moment?
Diana Dumitrașcu, TVR Info: Știți că există această discuție, ce fel de învățământ facem, ce fel de alegeri facem și cât de bine suntem antrenați, pregătiți pentru schimbare din moment ce ne va provoca societatea care urmează.
Diana Ioaneș, consilier școlar: Ok, dar nu putem anticipa chiar tot. Mi-aș dori să pot să fiu în stare în acest moment să orientez un copil pentru o meserie care se va inventa peste 10 ani, dar mă întreb câți din colegii mei au acest instrument într-un cabinet psihologic.
Informații de context
Studiul privind opțiunile școlare și profesionale ale elevilor din clasele a VIII-a, raport întocmit de Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională (CMBRAE) în anul școlar 2022-2023 arată că familia și prietenii sunt principalii „consultanți” pentru alegerea liceului ai elevilor care au terminat acum clasa a VIII-a, în București, iar sfaturile consilierilor școlari sunt pe ultimul loc.
Opinia consilierului școlar, cel care are în atribuții exact în orientarea școlară și ghidarea elevilor către o carieră sau un profil de liceu, contează cel mai puțin, potrivit raportului.
Studiul a fost realizat pe 9117 elevi din București, care reprezintă 57,33% din totalul elevilor de clasa a VIII-a din anul școlar 2022-2023
Majoritatea respondenților, 4176 de elevi (45,80%) au răspuns că vor opta pentru anumite licee, în funcție de aptitudini. Pe locul al doilea apropierea de casă și al treilea criteriu este prestigiul școlii.
“Nu sunt suficienți consilieri școlari“, recunoștea secretarul de stat Zlotan Kallos, dar și ministerul Educației care a încercat să suplinească dispariția din statistici a peste 800 de consilieri școlari, prin suplimentarea cu 1200 de posturi în toată țara. Acum, în București, unui consilier școlar îi revin peste 1100 de elevi. Directorul CMBRAE, Robert Florea, spune pentru Edupedu.ro că de anul viitor școlar (n. red a.c 2023-2024)“nu va mai fi nici o unitate de învățământ din București fără să aibă cel puțin un consilier școlar. La școlile unde numărul de elevi depășește 2000 de elevi vor fi chiar și 3 consilieri școlari”, spunea directorul CMBRAE.
Edupedu.ro a scris anul trecut că în perioada februarie-martie, elevii de clasa a VIII-a din județul Ilfov, au avut de completat un chestionar online de orientare în carieră. Datele sunt interpretate și culese cu ajutorul studenților de la Universitatea București.
Chestionarul s-a completat online, în timpul orelor de dirigenție, în laboratoarele de informatică, în perioada februarie-martie 2023.
Chestionarele îi vor ajuta pe elevi să își aleagă un liceu și le vor oferi consilierilor școlari informații pentru a-i ghida pe elevi în traseul educațional. “Prin acest chestionar dorim să-i punem pe elevi, pe părinți să acorde un pic de timp și energie pentru a înțelege despre cum ar trebui să aibă traseul în a-și alege școala cea mai potrivită școala sau ulterior profesia, este o bucățică dintr-un întreg proces”, potrivit răspunsului primit de Edupedu.ro de la CJRAE Ilfov.
Foto: © Valerii Honcharuk | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
EXCLUSIV Familia și prietenii sunt principalii „consultanți” pentru alegerea liceului ai elevilor care au terminat acum clasa a VIII-a, în București, arată raportul CMBRAE 2023. Sfaturile consilierilor școlari, pe ultimul loc
Chestionar online de orientare în carieră pentru elevii de clasa a VIII-a din Ilfov, anunțat de inspectorat. Datele vor fi interpretate și culese cu ajutorul studenților de la Universitatea București
Ce se poate face pentru elevii de clasa a VIII-a care abandonează școala? Ligia Deca: Îi identificăm în primul an și dăm consilierea necesară
G4Media.ro
Diana Ghimiși
Raluca Pantazi
Redacția
26 comments
ce rahat de teste sa faceti? faceti scoala cu elevii si ulterior testati-i…bateti-va pt cresterea autoritatii si profesionalismului..nu pt bani..
Punând bomboana . ..,la forma de invatamant real, asociem și învățământul tehnic. Câtă vreme nu exista o competiție reală, justificată printr-un examen de admitere și unul de treapta a doua, că învățământul obligatoriu este inca de 10 clase, educabilii vor rămâne în continuare conectați la realitatea virtuală, știind că oricum vor absolvi. Promovarea bacalaureatului, fiind o cauza la care multi nici nu se gândesc. ” Școală nu ne învață cum să facem bani, iar profesorii nu sunt modele de urmat, pentru că nici ei nu știu să facă bani”
vai de el învățământ!!
Consilierea și orientarea scolară este desuetă în Romănia …în Singapore sau Corea de Sud madam consilier nici nu ar fi profesat …dar în sistemul autohton de învățământ depășit ,,merge și așa””…
de ce n ar fi profesat?! Argumentați,nu trântiți vorbe…sau citiți articolul de azi cu profesorul Miclea!
Mă mir că n ați dat exemplu Coreea de Nord!
F bne, asta vrut, mai nou nici profesorii nu au aptitudini de profesori, sistem de stat rupt de realitățile pietei muncii cu materii inutile și examene care evaluează nimic util.
Destul de mulți elevi ajung la real fără sa aiba aptitudini deosebite pentru științele exacte ,din vina parintilor lor.
Acestia insista pe real si își condamna copiii la chin,in numele unui asa zis viitor mai bun .
Ajung la real și din cauza notelor obținute (dacă cu niște grile, la care mulți vad răspunsul corect la vecini, ajungi la nota 7, no coment). După ce iau un 8 la matematica, părinții ii vad viitori IT isti
Atunci ministerul sa restrângă locurile la real și sa pună mai multe la uman, ca pana la urma 10 clase sunt obligatorii și ei bifează acolo niște opțiuni. Cei care sunt slabi nu iau Bacul și gata!
“consilier școlar in fiecare școală”
“in toate școlile din România elevii au această șansă”.
Serios??? Nu, stimată doamnă, nu există consilier în fiecare școală și nu toți elevii din țărișoara asta beneficiază de sfaturi de la specialiști. Ar trebui să vă documentați înainte de a spune asemenea inepții. Sunt multe motive pentru care un elev alege un profil real (sau poate nici nu a fost alegerea lui), unul dintre ele fiind că e singurul profil la cel mai apropiat liceu de satul în care locuiește.
foarte rău că nu sunt consilieri. Până atunci însă,exista familii care sunt obligate să i sfătuieasca ce și cum e bine….sau, vorba reclamei,pentru sănătatea emoțională a copilului dvs,petreceți cât mai mult timp cu el.
Concluzii pripite … se transfera pentru ca se poate. Portita lasata de ,,sistem” pentru ca ,,elevul” sa ajunga prin transfer unde n-a putut prin examen. Ca sa inteleaga tot analfabetul functional: ai 28 de locuri pe care-i ,,bataie” si se ocupa rapid dupa evaluare. Incepe treaba intr-a IX-a, si, pana la bac se fac 37-40. Sigur ca aia 28 n-au facut pui, se intelege. Adica, ,,se regleaza abilitatile” astfel incat ,,toata lumea sa fie multumita”. Ca dac-o dam pe teorie ne apucam si citim ,,ce-a vrut sa zica poetul”.
,,inteligență spațială” … sigur ca daca nu s-a prins nimeni pana acum, asta lipsea in ,,educatie” ca sa se miscoseze procentul analfabetilor functional. Acum pe bune, daca dai note de 9 si 10 la 20 de insi din 28, sigur, sigur ca le-ai bagat in cap ca stiu ceva mate’. Le mai dai si subiecte de nivel sub-mediu ca dificultate la evaluare si bac, apoi la ,,universitati” ii faci intrati fara examen si-i scoti printr-un examen ,,de foc” de sustinere a unei ,,lucrari de licenta” (cel mult), ,,masteratele” si ,,doctoratele” le faci cat mai ,,secrete” astfel incat sa se poata rezolva ,,pe sub mana”. Scopul? Cu ,,produsul finit” primenesti an de an ,,aparatul de stat” astfel incat ,,armata” formata sa execute ,,intocmai si la timp”.
Pentru mine matematica a fost un chin. Acum realizez ca a fost degeaba, imi era de ajuns 1-4. Dar eu nu am dreptul sa obiectez nimic, stiu alti ce e mai bine pentru mine.
Studiază e un termen pretențios. O rețin, o regurgitează la examene și o uită.
Doamna Ioanes este ruptă de realitatea învățământului românesc. Sunt câteva scoli foarte bune, majoritatea sunt bune spre mediocre și cel puțin 1/3 sunt nesatisfăcătoare. Profesorii sunt, cu excepțiile de peste tot, blazați cu neputințele, greutățile lor și viața pe care o duc … Cine-i consiliază pe cei care ajung profesori? Directorii sunt în mare parte numiți pe criterii politice și fac valuri să le închidă gura celor dedicați… Părinții sunt subjugați de lupta pentru existență, bunicii fără zâmbet, măcinați de boli … Copiii nu mai au repere morale .. , sunt dezorientați de mass-media la ale cărei butoane sunt ” infuenceri” produși pe banda rulantă în facultăți care îi învață să urle, să panicheze și să alerge disperați după reeting… Am avut profesori minunați, o dirigintă de nota 10, dar acum, asemenea oameni, sunt excepții. Armata de “pile” blazate este în creștere. Faceți ceva ca morala să pătrundă în politică, în administrație, în sănătate și apoi cu profesorii se va rezolva de la sine.
n ați citit articolul,deci. Doamna nu e ruptă de nicio realitate. Pe cei care ajung profesori ii consiliază consilierii de cariera din universități, că există centre pentru așa ceva …doamna ii consiliază și pe liceenii care vor sa devina profesori…decizia le aparține ( merg sau nu mai departe,au sau nu vocație).
Doamne fereste! Ce ne-am face daca toti acestia ar studia “umanioare”? Si asa avem prea multi avocati, sociologi, economisti, etc. Mai bine sa studieze macar ceva aplicatii ale matematicii; doar nu le cere nimeni sa devina savanti in matematica! Un consilier scolar ar trebui sa aiba si ceva idei despre piata muncii …
Matematică, fizică și chimie se studiază și la uman.
Asa e, numai ca fac aceste materii ca și ed. fizica câte 1 ora pe săptămână 🙃
Disciplinele specifice învățământului real, la care asociem și învățământul tehnic; (matematica, fizica , chimia, etc )sunt greu digerabile de către majoritatea elevilor, iar lipsa competiției și interesul excesiv fața de realitatea virtuală, îi demotivează și mai mult. Introducerea examenului de admitere și chiar a celui de treapta a doua, cred că ar schimba lucrurile. La nivel legislativ, în România, învățământul obligatoriu este inca de 10 clase, dar ROFUIP ii crează elevului toate oportunitățile pentru parcurgerea plina de necunoaștere a ciclului superior al liceului.
Bună ziua !
Aveți dreptate stimayă colegă !
Poate am încerca fără mimic !
Doar simpla “fericire” la școală.
Cred că se poate !
Cu multe multe științe sociale și reușim !
Diana Ioaneș
,” jumătate din elevii care ajung la profil real… fără să aibă abilități matematice …nu țin cont de rezultatele testelor făcute de noi”
OK doamna Ioaneș, și credeți că fără abililtățile despre care spuneți, nu vor intra si absolvi orice facultate fie ea tehnică sau nu?
Vor absolvi!
Și spun asta pentru că facultățile nu vor studenți exmatriculați (retrași) ci activi și mai presus de orice, PLĂTITORI DE TAXE ANUALE.
Și mai spun asta văzând absolvenți de profil uman care habar n-au de matematică sau informatică dar care absolvă cu brio profile inginerești datorită nu științei lor ci a celor mai sus amintite cu majusucle
Haideți să-i consiliem și către ceva efort, sârguință, preocupare, perseverență ….
spre asta,întâi din familie…
logic că vor absolvi și vor fi viitorii șomeri sau angajații plictisiți care ne vor pune sa aducem dosar cu șină…