Rezultatele simulării Evaluării Naționale 2024 indică faptul că elevii de clasa a VIII-a au probleme la gramatică, de coerență și de exprimare, reiese din analiza făcută de trei profesori de limba română în cadrul unei dezbateri organizate de MERITO, vineri, 23 februarie. Diana Cătălina Popa, profesor de limba şi literatura română la Colegiul Național „Vasile Alecsandri” din Galați, spune că „e greu ca în clasa a VIII-a, înainte de examenul de Evaluare Națională, printr-un proces complicat și, fabulos, în egală măsură să reușim dintr-o dată să scriem corect, coerent, nuanțat, în măsura în care noi nu am reușit să facem asta ani întregi”.
- La dezbatere au participat și Bogdan Rațiu, profesor de Limba și literatura română la Liceul Teoretic „Bolyai Farkas” din 2009 și cadru asociat la Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș și Cătălin Zaman, profesor de Limba şi Literatura Română, Şcoala Gimnazială „Înv. Nicolae Ispas” Clondiru, com. Ulmeni, jud. Buzău.
La proba de limba română de la simularea EN VIII 2024, mai mult de un sfert din elevi nu au luat nota 5, arată datele ME. Aproape 74% au luat 5 sau mai mult.
Diana Cătălina Popa, profesor de limba şi literatura română la Colegiul Național „Vasile Alecsandri” din Galați, remarcă faptul că în ceea ce privește problemele ce țin de gramatică, care au ieșit la iveală la o analiză a rezultatelor publicate de la simularea Evaluării Naționale, “este greu să reușim dintr-o dată să scriem corect, coerent, nuanțat, în măsura în care noi nu am reușit să facem asta ani întregi”.
Declarația integrală a profesoarei pe acest subiect:
Cătălina Popa: “E greu ca în clasa a VIII-a, înainte de examenul de Evaluare Națională, printr-un proces complicat și, fabulos, în egală măsură să reușim dintr-o dată să scriem corect, coerent, nuanțat, în măsura în care noi nu am reușit să facem asta ani întregi. Și principalul motiv este acela că nu citim. Nu avem cum să facem să elaborăm niște fraze dacă noi de-a lungul timpului, nu am văzut asemenea fraze, n-am intrat în contact cu ele în mod repetat, prin lectură.
Ce am putea să facem? Da, ar fi să mai lucrăm încă o dată, un copil, să vedem când se dublează „i-ul”, care e în rădăcină, care-i desinență, care este articol. Da, ăsta e un lucru pe care îl putem clarifica până la examen. Putem să le readucem aminte, unde folosim virgulă care sunt situațiile în care o utilizăm, ș.a.m.d. Dar asta este realitatea carențe în exprimare, care nu vor putea să fie rezolvate chiar și la copiii foarte buni, nu vor putea fi rezolvate în cele câteva luni pe care le mai avem până la examen.
Deci putem să ne concentrăm pe componentele astea mai exacte, mai bine determinate, dar dacă, tot se uită la noi și profesori care au clase mai mici, mai ales părinți. Încurajați-vă copiii să citească pentru că lipsa aceasta a lecturii se vede și într-un examen național care pare să nu aibă așa mare legătură cu cititul”.
Informații de context
La proba de limba română de la simularea EN VIII 2024, mai mult de un sfert din elevi nu au luat nota 5, arată datele ME. Aproape 74% au luat 5 sau mai mult.
- Amintim că peste 164.000 de elevi au participat luni, 5 februarie la simularea probei de Limba română și, a doua zi, circa 163.600 la proba de Matematică, potrivit datelor Ministerului Educației.
„Potrivit rapoartelor statistice furnizate de platforma informatică, se înregistrează următoarea situație pe probe și tranșe de note:
I. Limba și literatura română – număr note mai mari sau egale cu 5: 121.759 (73,98%)
- Distribuția notelor pe tranșe este următoarea:
Rezultatele probelor scrise ale simulării EN VIII au fost transmise către Inspectoratele Școlare Județene/al Municipiului București. La momentul transmiterii prezentei informări, rezultatele sunt în curs de a fi transmise de la nivelul inspectoratelor școlare către fiecare unitate de învățământ atât sub forma cataloagelor cu notele finale, cât și sub forma borderourilor asociate fiecărei evaluări.
Rezultatele vor fi analizate la nivelul fiecărei unități de învățământ prin discuții cu elevii, ședințe cu părinții, precum și la nivelul consiliului profesoral, în vederea adoptării unor măsuri adecvate fiecărei situații în parte, scopul fiind îmbunătățirea performanțelor școlare.