Rezultatele simulării Evaluării Naționale 2024 indică faptul că elevii de clasa a VIII-a au probleme la gramatică, de coerență și de exprimare, reiese din analiza făcută de trei profesori de limba română în cadrul unei dezbateri organizate de MERITO, vineri, 23 februarie. Diana Cătălina Popa, profesor de limba şi literatura română la Colegiul Național „Vasile Alecsandri” din Galați, spune că „e greu ca în clasa a VIII-a, înainte de examenul de Evaluare Națională, printr-un proces complicat și, fabulos, în egală măsură să reușim dintr-o dată să scriem corect, coerent, nuanțat, în măsura în care noi nu am reușit să facem asta ani întregi”.
- La dezbatere au participat și Bogdan Rațiu, profesor de Limba și literatura română la Liceul Teoretic „Bolyai Farkas” din 2009 și cadru asociat la Universitatea de Medicină, Farmacie, Științe și Tehnologie din Târgu Mureș și Cătălin Zaman, profesor de Limba şi Literatura Română, Şcoala Gimnazială „Înv. Nicolae Ispas” Clondiru, com. Ulmeni, jud. Buzău.
La proba de limba română de la simularea EN VIII 2024, mai mult de un sfert din elevi nu au luat nota 5, arată datele ME. Aproape 74% au luat 5 sau mai mult.
Diana Cătălina Popa, profesor de limba şi literatura română la Colegiul Național „Vasile Alecsandri” din Galați, remarcă faptul că în ceea ce privește problemele ce țin de gramatică, care au ieșit la iveală la o analiză a rezultatelor publicate de la simularea Evaluării Naționale, “este greu să reușim dintr-o dată să scriem corect, coerent, nuanțat, în măsura în care noi nu am reușit să facem asta ani întregi”.
Declarația integrală a profesoarei pe acest subiect:
Cătălina Popa: “E greu ca în clasa a VIII-a, înainte de examenul de Evaluare Națională, printr-un proces complicat și, fabulos, în egală măsură să reușim dintr-o dată să scriem corect, coerent, nuanțat, în măsura în care noi nu am reușit să facem asta ani întregi. Și principalul motiv este acela că nu citim. Nu avem cum să facem să elaborăm niște fraze dacă noi de-a lungul timpului, nu am văzut asemenea fraze, n-am intrat în contact cu ele în mod repetat, prin lectură.
Ce am putea să facem? Da, ar fi să mai lucrăm încă o dată, un copil, să vedem când se dublează „i-ul”, care e în rădăcină, care-i desinență, care este articol. Da, ăsta e un lucru pe care îl putem clarifica până la examen. Putem să le readucem aminte, unde folosim virgulă care sunt situațiile în care o utilizăm, ș.a.m.d. Dar asta este realitatea carențe în exprimare, care nu vor putea să fie rezolvate chiar și la copiii foarte buni, nu vor putea fi rezolvate în cele câteva luni pe care le mai avem până la examen.
Deci putem să ne concentrăm pe componentele astea mai exacte, mai bine determinate, dar dacă, tot se uită la noi și profesori care au clase mai mici, mai ales părinți. Încurajați-vă copiii să citească pentru că lipsa aceasta a lecturii se vede și într-un examen național care pare să nu aibă așa mare legătură cu cititul”.
Informații de context
La proba de limba română de la simularea EN VIII 2024, mai mult de un sfert din elevi nu au luat nota 5, arată datele ME. Aproape 74% au luat 5 sau mai mult.
- Amintim că peste 164.000 de elevi au participat luni, 5 februarie la simularea probei de Limba română și, a doua zi, circa 163.600 la proba de Matematică, potrivit datelor Ministerului Educației.
„Potrivit rapoartelor statistice furnizate de platforma informatică, se înregistrează următoarea situație pe probe și tranșe de note:
I. Limba și literatura română – număr note mai mari sau egale cu 5: 121.759 (73,98%)
- Distribuția notelor pe tranșe este următoarea:
Rezultatele probelor scrise ale simulării EN VIII au fost transmise către Inspectoratele Școlare Județene/al Municipiului București. La momentul transmiterii prezentei informări, rezultatele sunt în curs de a fi transmise de la nivelul inspectoratelor școlare către fiecare unitate de învățământ atât sub forma cataloagelor cu notele finale, cât și sub forma borderourilor asociate fiecărei evaluări.
Rezultatele vor fi analizate la nivelul fiecărei unități de învățământ prin discuții cu elevii, ședințe cu părinții, precum și la nivelul consiliului profesoral, în vederea adoptării unor măsuri adecvate fiecărei situații în parte, scopul fiind îmbunătățirea performanțelor școlare.
Gradul de reușită pe fiecare item, la nivel național, pentru limba română
Redacția
14 comments
Cu părere de rău, 95% dintre profesori sunt total depășiți. Nu este nevoie să o spun eu, se văd rezultatele. Faptul că se încearcă să se plaseze responsabilitatea când la elevi, când la părinți, denotă o nesimțire crasă și o lipsă de respect fără limită.
Bravo Iohannis(cu i mic).Asta este România educata.
Și totuși aceste rezultate sunt peste ceea ce se predă sau se învață de la școală. Acestea sunt de fapt rezultatul orelor particulare, caci dacă copiii nu ar face pregătire în particular, media nu ar trece de nota 6 atât la limba română cat și la matematică. Cum e posibil să începem să lucrăm în privat din clasa a 5 a? Și eu am trecut prin gimnaziu, liceu, facultate și alte instituții, totul fără pregătire pe banii părinților. Profesorii anilor 1990 -2000 aveau altă pregătire? Cred și susțin cu tărie ca nu se lucrează la clasă pentru ca profesorii din zilele noastre nu își dau interesul, ei știu sigur ca noi părinții facem oricum eforturi să susținem pregătiri suplimentare, astfel încât profesorii de la clasă să nu fie stresați!! Și dacă sunt copiii care au rezultate foarte bune , sută la sută sunt rezultatele copiiilor și ale pregătirilor suplimentare, nicidecum ale profesorilor de la clase. Profesorii de la clase își asuma rezultatele foarte bune ale unor copiii, nefiind meritul lor, ci doar ale copiiilor și ale susținerii financiare din partea părinților pentru pregătiri suplimentare. Se dau note foarte mari la clasa, vor renume în licee( mai nou devenite colegii), profesorii vor sporuri, sunt săptămîni verzi, săptămâni altfel, îi scoatem din materie cu greve. De ce nu se remunerează profesorul ca în mediul privat? De ce nu este obligatoriu feed-back -ul părinților? Așa cum în mediul privat, în toate domeniile suntem plătiți în funcție de performanțe.
Asa e când în școală de masă tendința este să nu se mai facă carte. Daca se poate sa vii la ore sa faci activități de desenat pe asfalt, de confecționat, serbări, șezători, etc., activități care ar trebui externalizate și să se desfășoare în afara orelor de curs, la cluburi, palatele copiilor etc. Profesor bun nu e considerat acela care își face orele, care încearcă să atingă esențialul din programa școlară, ci acela care “face activități” care e…entertainer! O altă mare problema este aceea că elevii vin cu mari lacune din ciclul primar. Nu știu să facă operații aritmetice de baza, nu cunosc literele foarte bine, iar daca le cunosc, citesc pe silabe.
Cum adică:”Nu citim” ?Nici tu nu citești?Ești în aceeași barca a analfabetismului?
Toată lumea vedea și știe ce se întâmplă în școala românească, însă nu se vrea schimbare.
Ies din școală copii care nu au cunoștințe minimale la nicio disciplină. E rău că se vede doar la limba română și matematică. Interesant ar fi ca la final de clasa a 8-a să îi verifice cineva la muzică sau educației fizică, să vedem câți cunosc notele muzicale sau câți sar la capră. Să nu aducem vorba de religie unde cei care o predau fac doar ce vor (pe deasupra mai bat și câmpii de multe ori)
Aici aduce finanțarea per capita, orice-ar zice corifeii veșnicei reforme. Când școala pierde finanțarea pentru că rămân corigenți/repetenți (și orice altceva NU funcționează pentru motivarea elevilor să muncească pentru note de trecere), rămâne localitatea fără școală… deci nu se poate. Încep presiunile și intervențiile, eventual te saturi de stres și aia e.
Exact. La clasele primare nu ii poti lasa repetenti, la CES de asemenea, in scolile cu elevi putini tot, din cauza finantarii per capita. Pe vremuri aceste legi nu existau si ramaneau repetenti pe capete un-doi. Vroiai sa treci clasa, invatai pentru corijare o vara intreaga(nu ca acum 20 zile) sau repetai clasa. Acum, de cand cu finantarea lui peste prajit si frica sa nu deranjam pe maria sa elevul, culegem roadele. A fost o vreme cand ma impotriveam curentului si dadeam notele pe merit. Pana mi s-a spus pe sleau: Faci cum vrei, dar din cauza ta, tu sau un coleg riscati sa va pierdeti locul de munca sau se va desfiinta scoala si vor ramane copiii sa faca naveta la 28 km. Poate ca atunci cand iti zice de tine, ti se rupe, esti profesor, ai un dram de decenta si te risti. Dar cand stii ca tu cu gestul tau de a fi corect afectezi viata unui om sau a unor copii, parca lasi deoparte si verticalitate si decenta si orgoliu si mergi cu valul…finantarii per capita.
Greu la deal cu boii slabi! ar zice un octogenar de prin satele patriei. Si se mai mira gurile casca de ce-i din ce in ce mai jale prin ,,invatamant”. Auzi exprimare la profa de romana ,,e greu să reușim, să scriem, nu am reușit, nu citim”. Deci, daca foloseste pluralul la pers intai ,,e clar ca-i tare la romana”, cu rezultate previzibile la clasa, se intelege. Nu-mi dau seama cum au reusit arhitectii sa proiecteze cladiri futuriste pe care nu le-au mai vazut realizate (nici macar pin machete), da’ poate ne explica ,,expertii din educatie”. Astia, dupa ce i-au avut elevi dintr-a V- a pana-ntr-a VIII – a au ajuns la concluzia ca-i greu sa mai faca ceva in cele 2 luni ramase. Si purcoiul de bani varsat de ,,apartinatori” pe meditatii la ce-a folosit?
LVA , cimitir al tinereții mele ..
doamne , ce circ și teroare era pe timpul lui ceașcă.
cu cateva excepții , aproape toti profesorii erau aserviti și loaiali regimului. teroarea era la ea acasa.
nu am mai calcat acolo in ultimii 40de ani , nu am mai putut .
in rest , despre morti , numai de bine..
Era un proverb: ” Prost, prost! Dar cum stai cu sănătatea?”. Ți se potrivește, Arabela cea fără de inelul magic!
ai o musculiță pe cozoroc 😇
Ce teroare ,nene?!Pentru …deștepți ,poate.Pentru majoritatea care își vedea de școală nu era nicio teroare:venea profesorul la clasă, făcea prezența, asculta dacă avea de ascultat și apoi preda noua lecție frumos,fara golani care se filmează la oră, fara înjurături de mahala că etniile au drepturi peste cei care nu sunt de hetnie, mancaț’aș.Puteai sa înveți, nu aveai nevoie de meditații, de burse în străinătate pentru ca aici ordinea și disciplina de la clasa erau asigurate și profesorul putea sa își facă meseria.Acum nu mai poate.E circ și pâine. Singura problema este ca cei deștepți rămân deștepți iar cei prosti vor fi și mai prosti și nici măcar nu vor realiza asta.Ma gândeam cu groaza cum ar fi fost sa cresc eu în mocirla asta?Fara profesori care sa își poată face orele,golanul clasei sa aibă mai multe drepturi decât noi toți, manualele sa aibă greșeli, sa ni se schimbe profesorii în fiecare an,Drăgușanu /Uraganu sa fie etalon moral si intelectual.Horror!
ti a căzut greu , ai ?