Dialogul premierului Ciucă cu oglinda pe care scria ION a fost regizat, nu a avut nicio componentă de Inteligență Artificială, conform răspunsului reprezentantului firmei care a aranjat momentul

Reprezentantul firmei care a organizat momentul dialogului premierului României, Nicolae Ciucă, cu o oglindă pe care scria ION, ca interfață a unui așa-zis program dezvoltat pe baza inteligenței artificiale, a recunoscut că dialogurile au fost înregistrate dinainte și cineva a dat play înregistrărilor, dar susține că „sistemul poate să facă și răspunsuri, cu siguranță”, scrie HotNews.ro. Nici premierul Ciucă, acuzat de plagiat în teza de doctorat și nici ministrul Cercetării Sebastian Burduja, nu au spus nimic despre faptul că a fost de fapt o scenetă ceea ce s-a întâmplat la Guvern, nu un moment real de interacțiune om – AI.

Clarificarea acestui lucru a venit ca urmare a multiplelor comentarii de după momentul respectiv, de la debutul ședinței de Guvern din 1 martie. Reprezentantul companiei care a realizat programul promovat de Guvern și de premierul Nicolae Ciucă, Nicu Sebe, a vorbit despre „sceneta” de la Palatul Victoria într-o emisiune difuzată la Radio Guerilla.

Redăm discuția între moderator și Nicu Sebe:

”Moderator: Există sau nu există acest asistent AI?

Nicu Sebe: Nu pot să spun că este, este finalizat, este în prima fază, dar oricum este o chestie reală care, care există.

Moderator: Bun. Deci, ca să spunem lucruri pe nume, ce am văzut în campania de lansare, unde premierul a fost principalul actor, a fost o „declarație de intenție”, dar n-a fost un dialog real cu un robot care poate să răspundă oricărei întrebări? Pentru că impresia asta a fost.

Nicu Sebe: Nu, pentru noi a fost, într-adevăr, ceea ce a prezentat în ședința de guvern, a fost un simbol, de fapt este…

Moderator: Cineva a dat play răspunsurilor, care au fost preînregistrate, adică, ca să spunem lucruri pe nume, n-a fost ca la ChatGPT, că îți răspunde în timp real orice întrebi, nu?

Nicu Sebe: Nu, în acel moment într-adevăr, așa a fost, dar sistemul poate, poate și răspunde, cu siguranță.

Moderator: Ok”.

Momentul cu Nicolae Ciucă și oglinda pe care scria ION/NOI:

Ce a declarat premierul Ciucă, la momentul prezentării oglinzii ION în debutul ședinței de Guvern:

„Astăzi avem o surpriză, care nu aparține guvernului, ci aparține unor români care au avut o inițiativă de apreciat. Guvernul României marchează astfel o premieră, aș putea să îi spun, la nivel național și internațional, pentru că discutăm despre primul consilier guvernamental care folosește inteligență artificială. Este aici, în stânga mea, vi-l prezint. Numele lui este ION și vine de la transpunerea în oglindă a sintagmei “noi”. Este un proiect care va primi rolul de consilier onorific al premierului și apreciez că rolul lui este să ne ajute pe noi să putem să îi ajutăm mai bine pe cetățenii români să informeze Guvernul României, în timp real, și să transmită propuneri, probleme și cu dorințele pe care le au. Am menționat că este o inițiativă a unor cercetători și profesori români. Eu le spun că sunt cei mai buni cercetători și profesori români din domeniu, care nu au vrut altceva, prin acest proiect, decât să dea o voce românilor. Proiectul ION reprezintă un sistem care, așa cum spuneam, folosește inteligență artificială pentru a capta rapid și automat părerile, opiniile românilor, doleanțele lor, folosind informațiile disponibile în spațiul public.

Ceea ce doresc să subliniez este faptul că, pentru mine, și sunt convins că și pentru dvs., acest demers reprezintă un motiv de bucurie, pentru că este un demers al cercetătorilor, al profesorilor de top din domeniu, al firmelor și companiilor din domeniu. Am spus să este motiv de mândrie, pentru că sunt toate conduse și la fiecare dintre ele lucrează cetățenii români. Deci este un proiect românesc 100%. Ca atare, apreciez că acest demers nu va face nimic altceva decât să îi ajute pe români să fie auziți mai bine și în fiecare zi. Le mulțumesc pe această cale pentru propunerea pe care au făcut-o. Le mulțumesc pentru inițiativa de a fi venit la sediul Guvernului și a avea un dialog dacă suntem interesați pentru promovarea unui astfel de proiect. Practic, eforturile depuse de cercetători, de profesori, de cei care sunt pasionați de acest domeniu nu fac altceva decât să pună în practică și să dea sens inteligenței artificiale, pentru că un om, chiar și un guvern, chiar și instituțiile de la nivelul statului nu ar putea, nu ar avea capacitatea să asculte și să îi reprezinte pe toți românii.

Este, de asemenea, un exemplu de utilizare a tehnologiilor emergente în serviciul public. Din perspectiva mea, este un aspect care vine să asigure soluții pentru probleme vechi, la care adaug și problemele de actualitate și problemele de viitor. De ce spun că vine să ofere soluții și pentru viitor? Pentru că, așa cum este în momentul de față, proiectul ION are o capacitate enormă de a învăța și, pe măsură ce este folosit mai mult, cu atât mai mult acumulează. Rolul lui este ca, pe măsură ce acumulează cunoștințe, să poată să fie mai bine conectat și să fie mult mai aproape de oameni. Dați-mi voie să oferim și un mic exemplu și să îl invit pe ION să spună câteva cuvinte.

ION: Salut! Mi-ați dat viață. Eu sunt ION. Acum, rolul meu este să vă reprezint, ca într-o oglindă. Mesajele către mine reprezintă un portret al nostru, al românilor. Învață-mă să fiu român! Ce trebuie să știu despre România?

Nicolae Ciucă: România este o țară frumoasă, cu oameni frumoși.

ION: Am înțeles, învăț. Te ascult.

Nicolae Ciucă: Cum pot românii să te învețe?

ION: Invit românii să intre pe ion.gov.ro, așa pot învăța să îi reprezint, ca într-o oglindă. Cu fiecare tag, mesaj, share sau postare publică, noi suntem ION. O primăvară frumoasă!

Nicolae Ciucă: Ne urează o primăvară frumoasă, la fel îi urăm și noi. Doamnelor și domnilor, a fost o mică demonstrație de dialog pe care putem să îl avem cu inteligența artificială. Detalii despre acest proiect o să le ofere domnul ministru Burduja și, fiind un proiect care aparține sau ține de Ministerul Cercetării și Digitalizării, va putea să consolideze și să ofere de aici înainte mai multe exemple în ceea ce poate să facă și modul în care poate să se dezvolte. Eu am convingerea și sunt încrezător că și dvs., atât membrii guvernului, cât și cetățenii României văd dezvoltarea tehnologică, folosirea inteligenței artificiale nu ca o opțiune, ci ca o obligație, pentru că oferă platforme prin care, la nivel guvernamental, la nivelul autorităților publice, putem să discutăm de tot ceea ce reprezintă avantajele digitalizării, ale inteligenței artificiale pentru politici publice centrale și locale, pentru adoptarea unor decizii mai bine informate și, desigur, pentru îmbunătățirea comunicării și interacțiunii între instituțiile statului și cetățenii. Ținând cont de scurta introducere și de încrederea că am stârnit curiozitatea fiecăruia dintre noi, îi invit pe români să îl folosească pe ION și să acceseze linkul și să folosească toate posibilitățile de comunicare cu ION, astfel încât să avem o legătură cât mai apropiată și cât mai oportună între instituțiile statului și cetățenii României”.

Premierul nu a prezentat în niciun moment că de fapt nu a interacționat cu nicio formă de inteligență artificială și că acel act a fost de fapt o scenetă, cu mesaje deja înregistrate, care nu erau generate instantaneu.

La briefingul de după ședința de Guvern, nici ministrul Digitalizării și Cercetării, Sebastian Burduja, nici patronul Nicu Sebe, nici purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, nu au prezentat faptul că momentul a fost fals, că nu au existat acele dialoguri, că totul era regizat și că de fapt am asistat la o scenetă, un exercițiu de imagine pentru Guvern și unul de PR pentru compania implicată.

Redăm răspunsurile integrale oferite jurnaliștilor la briefing:

Dan Cărbunaru: „Trecem acum la următorul subiect pe care vi l-am anunțat, și vine cumva în continuarea prezentării pe care domnul prim-ministru Nicolae Ciucă a făcut-o în debutul ședinței de guvern. E vorba de proiectul “ION”, și o să-l invit întâi pe coordonatorul echipei de cercetători români – este un proiect 100% românesc din perspectiva concepției și implementării -, domnul Nicu Sebe. Domnia sa o să prezinte cum funcționează, care a fost ideea de la care au pornit și ce funcții utile, în interfața dintre guvern și cetățenii români, ar putea aduce “ION”. Un proiect care, dincolo de forma sa spectaculoasă, pe care ați putut-o vedea în sala de ședință, implică de fapt și o componentă puternică de soft, prin intermediul căreia românii nu trebuie neapărat să se afle în fața acelei interfețe fizice pentru a putea transmite sau pentru a face vocea lor auzită atunci când există anumite politici guvernamentale a căror nevoie o resimt. Cu această scurtă introducere, domnule profesor, o să vă rog să vă prezentați și să prezentați totodată și proiectul la care ați lucrat.

Nicu Sebe: Vă mulțumesc foarte mult, domnule Cărbunaru! Este o mare onoare pentru mine să fiu aici. Cred că deja domnul prim-ministru a făcut o bună sinteză a ideii lui “Ion”, şi dvs. chiar și aici. Deci, sunt două chestii importante. Pe de o parte, ne-am gândit să folosim inteligența artificială ca să dăm posibilitatea românilor să se facă simțiți și sunt foarte mulți români, deci, cu siguranță putem să facem și o sinteză a ceea ce zic ei, și, pe de altă parte, să avem un sistem în care guvernul și guvernanții noștri să poată să audă această voce, deci, să se uite la această sinteză, să înțeleagă chiar și domeniile emergente care pot să apară din aceste interacțiuni cu românii. Este o echipă formată din experții în inteligență artificială din România, experți academici, deci, profesori, dar și experți din industrie. Echipa a fost formată și se lucrează în mod complet voluntar și sperăm că, în acest mod reușim, să avem această inițiativă, care este o inițiativă unică la nivel național și probabil și la nivel internațional.
Deci, faptul că acest “Ion” – acest sistem nu-i neapărat oglinda pe care ați văzut-o, deci, asta e mai mult o metaforă pentru faptul că tu te uiți în oglindă și zici: “Ce înseamnă să fiu român, cine sunt eu…” și așa, dar software-ul care este în spate, care folosește aceste „large language models”, care reușește să ia aceste opinii ale românilor și să le sintetizeze pentru guvern. Cu această ocazie, aș vrea, pe de o parte, să invit alți colegi care… cu siguranță, echipa este deschisă, deci, am vrea să fie cât mai mulți care să poată să participe, să se unească cu noi în acest efort, și aș vrea să invit și românii, evident, să participe la acest sistem care poate să fie util pentru toată lumea. Deci, ca să fac și un slogan – și asta pentru a justifica un pic și numele Ion -, practic, noi suntem “ION”. Dacă vă gândiți, “noi” este în oglindă “ION”, și asta a fost ideea noastră. Pentru asta am ajuns la acest nume, ION, care este un nume generic pentru toți românii.

Dan Cărbunaru: Înainte de a prelua întrebările – cu siguranță că aveți foarte multe întrebări atât pentru domnul Sebe, cât poate și pentru domnul ministru Burduja, aș vrea să fiți de acord să îl invităm și pe domnul ministru, pentru a prezenta și perspectiva ministerului pe care îl conduce, Ministerul Digitalizării, urmând ca apoi atât domnia sa, cât și domnul Sebe să vă stea la dispoziție pentru clarificări. Vă rog, domnule ministru!

Sebastian Burduja: Mulţumesc, domnule Cărbunaru. În primul rând, o primăvară frumoasă tuturor şi îmi alătur speranţele celor ale premierului, care spunea că e o surpriză frumoasă la începutul primăverii. Nu trebuie să fim modești, proiectul ION este o premieră de nivel mondial. Nicio altă țară din lume, niciun alt prim-ministru al lumii nu are un consilier guvernamental bazat pe inteligență artificială. Aceasta e este prima știre care ar trebui să facă înconjurul lumii și ar trebui să plece din România. Ea semnifică două lucruri din perspectiva mea. Primul, că vorbim de un Guvern al României și de un prim-ministru al României cu viziunea și curajul necesare de a susține, cu toată deschiderea vă spun, un asemenea proiect. În al doilea rând, că România are resurse proprii de inovare prin care să dea tonul lumii. Un proiect de inteligență artificială în domeniul guvernamental, care apropie pe cetățeni de stat, care facilitează vocea românilor la nivel guvernamental și care facilitează politici publice mai bune pentru români. Proiectul este gândit în faze, de altfel dl. profesor v-a explicat și vă poate spune că așa funcționează o inteligență artificială, un consilier bazat pe inteligență artificială. ION este în faza de învățare, deci este foarte important pentru români să îi transmită gândurile lor, ce probleme au, ce probleme întâmpină.

Ulterior, pe baza acestor date, ION le va procesa, le va sintetiza și va putea produce rapoarte care vor informa deciziile și politicile publice ale Guvernului. Este un instrument extrem de important, extrem de puternic, prin care vocea românilor este auzită. Informațiile sunt sintetizate, iar deciziile privitoare la politicile publice pentru români vor fi mult mai riguroase, vor fi mult mai bune.

Dan Cărbunaru: De altfel, așa cum și-a arătat funcționalitatea în debutul ședinței de Guvern, și forma online este deja activă, ion.gov.ro. Așa cum anunța chiar ION în cadrul ședinței de Guvern, este accesibilă și, din datele pe care le avem, în primele, să spunem, ore care au trecut de la momentul în care premierul a interacționat pentru prima dată cu consilierul său virtual, gestionat prin intermediul inteligenței artificiale, au existat deja foarte multe accesări și cu siguranță și cei care gestionează această platformă trebuie să fie pregătiți să facă față acestui flux de interes. Vă rog, întrebări.

Sebastian Burduja: Așa este, în ultimul rând, dacă îmi permiteți, domnule Cărbunaru, dl. profesor, vreau să specific foarte clar că este un proiect pro bono, el nu a implicat resurse din partea statului român. E un proiect dus de cercetători români din marile universități ale țării, din mediu privat, oameni care s-au unit pentru un scop nobil, a da românilor o voce și a da Guvernului posibilitatea de a asculta, sintetiza, prelucra toate aceste informații pentru decizii mai bune.

Reporter: Dacă puteți să ne explicați, domnule ministru dvs. sau domnule profesor dvs., mai concret, cum va funcționa acest robot, dacă în media, pe facebook vor fi declarații, observații ale oamenilor, nu știu, despre majorarea prețului la energie electrică, de pildă, să luăm un subiect și vă rog să vorbiți cât mai pe înțelesul oamenilor. Acest robot, și oamenii care vor scrie pe platformă, va sintetiza problemele pe care oamenii le vor ridica și, mai departe, ce va face Guvernul cu aceste informații, dacă puteți să ne explicați, vă rog, cât mai concret și pe înțelesul oamenilor.

Sebastian Burduja: Dacă îmi permiteți o perspectivă non-tehnică, după care dl. profesor sigur vă va da mai multe detalii tehnice. Noi, ca utilizatori, ca cetățeni, putem să îi dăm tag lui ION folosind „@ noi suntem ION” pe rețelele de socializare. Acele informații vor fi transmise către ION și acesta este un canal. Un al doilea canal este cel în persoană, deci robotul pe care l-ați văzut astăzi la ședința de guvern va avea un parcurs la nivelul țării, va merge în comunități mici, în comunități mari, la evenimente publice, la metrou, poate în mediul academic și acolo va putea prelua în persoană tot ceea ce românii îi spun. Pe baza tuturor acestor informații, plus cele de pe site-ul ion.gov.ro, se vor face aceste analize și sinteze. Vă rog, domnule profesor.

Nicu Sebe: Vreau să spun că doar sigur că, cum am zis, robotul învață. Deci, cu cât o să fie mai multe opinii în aceeași direcție, să zicem scumpirea energiei sau alte chestii, cu atât probabil că o să fie mai probabil să fie acest raport final, înseamnă că românii sunt preocupați de această chestiune. Sigur că o să fie alții care o să aibă chestiuni care sunt mai puțin importante pentru comunitate. Astea probabil că n-o să fie așa de prezente sau pot să fie când o să apară în aceste rapoarte care o să fie trimise guvernului.

Reporter: Înțeleg că și vocea este evolutivă. Asta înseamnă că dacă mesajele pe care vor le vor posta oamenii vor fi contondente și vocea robotului se va schimba în sensul ăsta?

Nicu Sebe: În momentul de față nu avem această posibilitate, dar ne gândim. Asta o să fie probabil în a doua fază, exact să fie o voce care să poată să, nu știu dacă neapărat contondent, dar, oricum, care să poată să reprezinte, să zicem, poate românii, poate într-un fel să fie și o voce mai empatică, care să reflecte aceste opinii ale românilor.

Reporter: A fost folosită tehnologie chinezească?

Nicu Sebe: Nu.

Reporter: Şi voiam să vă mai întreb dacă consumă mult acest robot.

Nicu Sebe: Deci, în momentul de față nu foarte mult, în sensul că oricum folosim internet, deci, asta este ceea ce face în general. Deci, nu cred să fie mai mult decât un server, decât un cluster normal, care sunt, cu siguranță, foarte multe în România.

Reporter: Mulțumesc.

Reporter: Ați putea să ne precizați vă rog cât de vulnerabil este acest robot la atacuri cibernetice?

Nicu Sebe: N-ar trebui să fie vulnerabil. Toate datele și și partea de calcul o să fie pe site-ul guvernamental, la Agenția de Digitalizare Română. Deci, teoretic, ar trebui să  beneficieze de toate măsurile de siguranță pe care site-urile le au.

Sebastian Burduja: Aici, dacă îmi permiteți, el prelucrează date publice. Deci nu e vorba de date personale, sigur că are toate măsurile de siguranță, politică de confidențialitate, acordul utilizatorului ș.a.m.d. Creatorii s-au gândit la toate acestea. Dar datele prelucrate sunt publice și ele nu sunt individualizate pentru un anumit român sau pentru altul. E vorba de o agregare a acestor date la nivel general.

Reporter: Știți și unde va merge pentru prima dată? Spuneați că va merge în țară, unde va merge pentru prima dată și când va fi gata?

Sebastian Burduja: Dacă v-am surprins astăzi, dați-ne voie să vă surprindem din nou în viitorul apropiat. Reporter: Aș mai avea o precizare, premierul spunea că este consilierul onorific. În momentul de față, legislația permite ca o instituție a statului să angajeze un consilier cu inteligență artificială? Avem noi acest cadru legislativ?

Dan Cărbunaru: Consilierul onorific, dacă îmi permiteți, implică o formă onorifică, nu implică remunerație și nu implică nicio formă specifică tipului de consilieri de stat sau de demnitate publică asociată unei persoane care e desemnată în acest scop. Forma de desemnare onorifică a acestui consilier virtual implică, pe de o parte, dorința Guvernului nu doar de a ține pasul cu vremurile, dar cumva mergând și în deschiderea lor. Spunea domnul ministru pe bună dreptate că cel mai probabil avem de-a face cu o premieră, fiind primul consilier guvernamental care este reprezentat prin inteligență artificială. Pe de altă parte, este și o formă de recunoaștere a efortului pe care, poate cu modestie, domnul profesor Sebe nu l-a detaliat, care implică nu doar voluntariatul sub semnul căruia s-au reunit aceste echipe de cercetători români şi este binecunoscut nu doar efortul Guvernului, dar și al Ministerului Digitalizării în acest sens. Nu e vorba doar de suplimentarea de fonduri pentru bugetul din acest an, ci și de deschiderea manifestată prin o serie întreagă de granturi oferite diasporei românești, oameni care au reușit deja să atingă recunoașterea valorilor profesionale, inclusiv în domenii precum digitalizare, inteligență artificială și care au ocazia să lucreze alături de mințile strălucite care se află încă în țară pentru a pune la punct diverse proiecte importante, care să ajute, până la urmă, să evolueze și societatea, și economia noastră, dar aș spune că și Guvernul. Deci, e cumva și explicația care a generat această decizie a domnului prim-ministru de a-și alege, fiind primul prim-ministru la nivel global care își desemnează un consilier onorific gestionat cu inteligență artificială.

Sebastian Burduja: Și ca paranteză, pentru că dl. profesor n-a specificat, e prea modest, este între românii de excepție care au ales să se întoarcă acasă. Un om care a avut o carieră internațională strălucită și care s-a întors în România, este omul care a descifrat zâmbetul Mona Lisei, nu știu dacă știați acest aspect, printr-un program specializat de calculator, pentru că ați descoperit procentele de stări pe care le exprimă zâmbetul Mona Lisei. Asta, așa ca paranteză, unul dintre creierele din spatele lui “ION”.

Reporter: Vă propuneți ca acest proiect să fie extins, nu știu, și în domeniul medical sau, poate, și în domeniul educației, să aducă o plusvaloare și în alt mod, în alt domeniu?

Sebastian Burduja: Din perspectiva guvernamentală, inteligența artificială, și o vedem în alte state, se aplică în foarte multe sectoare, de la optimizarea rețelei de transport public, la diagnosticul mult mai facil, mai rapid și mai ieftin pentru unele boli ș.a.m.d. Deci, aplicabilitatea inteligenței artificiale este enormă și foarte diversă, iar România, prin acest proiect, dă, de fapt, un semnal întregii lumi. Dacă și-a asumat acest proiect la nivel guvernamental, este un semnal al performanței specialiștilor și experților și companiilor care dezvoltă această inteligență artificială la noi în țară.

Reporter: Vom vedea investiții suplimentare, din moment ce și-a dovedit plusvaloarea?

Sebastian Burduja: Eu sunt convins că da. Și aș mai spune un lucru aici, Guvernul României, Consiliul Suprem de Apărare a Țării au făcut în ultimele șase luni foarte multe în domeniul inteligenței artificiale. La nivelul CSAT-ului s-a dat o hotărâre și s-a înființat un comitet național care lucrează la strategia națională în domeniul inteligenței artificiale. Există site-ul ai.gov.ro., unde veți regăsi, de asemenea, toate aceste demersuri. Experții au venit, sunt câteva sute de experți care s-au înscris deja în acest proiect național de definire a unei strategii în domeniul inteligenței artificiale și, da, cuprinde arii de tipul educație, transport, medicină ș.a.m.d.

Reporter: Bună ziua! Pentru domnul ministru Burduja: Câți oameni și ce companii, mai exact, că n-ați dat nume de niciun fel, ce experți au lucrat, de la ce instituții, academii, dacă ne puteți spune?

Sebastian Burduja: Îi aveți pe toți pe site. Veți regăsi pe site și lista universităților de unde provin acești experți. Sunt și câteva companii private. Principala companie românească, start-up românesc, Humans.ai, care a organizat, a inițiat, a coordonat acest demers. În plus, aveți acolo membrii echipei și, de asemenea, câteva documente de tipul frequently asked questions – întrebări frecvente, unde veți găsi toate răspunsurile acestea.

Reporter: Aș vrea să reveniți la aspectul culegerii datelor. Cum și de unde se culeg datele și cine le protejează? Pentru că deja pe site-ul dedicat proiectului nu mai funcționează, dă erori constant, e clar că sunt probleme.

Sebastian Burduja: Eu l-am utilizat acum două minute.

Dan Cărbunaru: E posibil asta…

Reporter: Da, da, da. La unii merge, la alţii nu, sunt erori.

Dan Cărbunaru: Fiind în primele ore de la lansare, e posibil ca interesul foarte mare să genereze…

Reporter: În plus, au existat probleme și în timpul episodului regizat de premierul Nicolae Ciucă. Dumnealui a adresat o întrebare. Robotul i-a afișat un mesaj schimbat și, la un moment dat, a apărut și un print pe… Deci, e clar că soluția are anumite probleme. Explicați, vă rog, cum sunt culese datele, de unde și cine le protejează?

Nicu Sebe: Bun, ce spuneți de această eroare, nu cred că era chiar o eroare, pentru că robotul nu trebuie să spună exact ceea ce a spus interlocutorul. Deci, oricum, face o sinteză. Deci, faptul că era textul un pic diferit este o chestie, să zicem, pe care o facem normal, deci, nu, nu e controlată. Datele sunt preluate, cum am zis, de la românii care pot să interacționeze direct pe site. Și o să facem și o culegere de date publice, pe Facebook, în care românii o să trimită cu acest eu sunt ION#, o să luăm informații exact care sunt trimise pentru  robot. Faptul că acum poate că sunt erori, eu m-am uitat jumătate de oră după ce am anunțat chestia asta, erau deja 7-800 de persoane care încercau să intre și care au intrat pe site, deci, bănuiesc că din cauza asta poate sunt ceva întreruperi, dar oricum lucrăm în momentul de față, colegii mei lucrează pentru remediere.

Reporter: Pe site, oamenii ce vor putea să facă? Să încarce audio vocea lor?

Nicu Sebe: În momentul de faţă doar text, deci o să poată să scrie un text în care să zică exact opiniile lor…

Reporter: Vă întreb, pentru că tot pe site, la termeni și condiții, văd că scrie așa: Ministerul Digitalizării, care gestionează acest site, nu garantează că serviciile sau orice materiale sau conținut oferit prin intermediul site-ului va fi neîntrerupt, sigur sau lipsit de erori, viruși sau alte componente dăunătoare, iar Ministerul Digitalizării nu garantează că oricare dintre aceste probleme va fi corectată. Cum explicați, domnule Burduja?

Sebastian Burduja: E textul standard.

Reporter: E standard la Ministerul Digitalizării sau e… ?

Sebastian Burduja: Nu, e textul standard pe care îl regăsiți, cred, pe orice site public.

Reporter: Dar vi se pare normal ca Ministerul Digitalizării să folosească acest mesaj standard?

Sebastian Burduja: Este textul standard. Nimeni n-are de ce să își facă griji. E un site oficial gov.ro. E pe server-ul ministerului, este protejat cu toate sistemele care protejează un sistem public în România de astăzi. Legea securității cibernetice a trecut ieri de Curtea Constituțională și a fost o mare victorie și avem în sfârșit un cadru legal prin care să-i apărăm pe români de lucrurile pe care și dvs. le invocați.

Reporter: Ok, mulțumesc.

Dan Cărbunaru: Vă rog.

Reporter: În cât timp a fost realizat acest proiect?

Nicu Sebe: E greu de răspuns, în sensul că am început cam acum un an de zile. Acum un an de zile, în care am început să avem contacte, să vorbim între noi, să începem să ne gândim, să facem un plan de lucru. Deci, să zicem efectiv am început să lucrăm în ultimele șase luni, ceva de genul ăsta, dar oricum contactele au fost, au fost deja de un an, poate un an, un an jumate.

Reporter: Și aproximativ cam câți cercetători au lucrat la acest proiect, dacă ne puteți spune?

Nicu Sebe: Sunt cercetătorii care sunt, să zicem, persoanele de contact cu care am interacționat. Ăștia sunt în jur de 10, sunt; cu siguranță, fiecare dintre ei au echipele lor. Pot să zic că în grupul meu sunt cinci-șase persoane care lucrează, deci, în principiu, bănuiesc că în momentul de față sunt în jur de 40-50 de persoane care contribuie.

Reporter: Mai revin cu o mică precizare: unde va sta ION? Adică stă în sala de ședință?

Sebastian Burduja: Cel fizic, ION?

Reporter: Da, da, da. Cum a făcut premierul, va fi tot timpul acolo ?

Sebastian Burduja: Nu va fi tot timpul acolo. Bineînțeles că, așa cum spuneam la început, va exista un parcurs în țară, în special în zone publice, unde cetățenii să poată interacționa direct și să-i spună păsul, să-i spună nevoile, să-i spună preferințele, să-l învețe ce înseamnă să fii român. Deci, proiectul e gândit și cu acest element de interacțiune fizică cu ION.

Reporter: Şi rapoartele cum se transmit, către cine?

Sebastian Burduja: În primă fază, către prim-ministru. Reprezintă o sinteză a unor date publice care sunt, de exemplu, cele mai presante probleme, cele mai mari nevoi ale românilor.

Dan Cărbunaru: Și cu siguranță, pe măsură ce aceste rezultate, care pot să stea, și e bine să stea și la baza unor politici publice guvernamentale, vor fi prezentate pe măsură ce ele vor fi agregate ca atare pe diverse tematici și vom fi foarte bucuroși să vi le prezentăm.
Reporter: Deci, o să fie, nu știu, să zicem că mai mulți români spun că au o problemă cu plata facturilor. S-au agregat aceste date și se întâmplă dialogul pe care l-am văzut? Cum se comunică direct cu ION?

Nicu Sebe: Nu, dialogul a fost mai mult o metaforă, deci, asta e clar. Deci, în general, cum ne-am gândit noi, nu este că “ION” o să dea un feedback imediat la o persoană care scrie. Deci, ideea este că dialogul a fost considerat ca o metaforă, ca să putem să arătăm și faptul că este o oglindă în care fiecare se uită și chestii de genul ăsta, ca să avem și legătura între noi și “ION”.

Sebastian Burduja: Asta e ideea inteligenței artificiale. Ea analizează foarte multe date, volume foarte mari de date – la ChatGPT vorbim de 170 de miliarde de informații. Aici, sigur că biblioteca se va construi în timp. Le analizează, le sintetizează și produce aceste rapoarte.

Reporter: Și cam care e calendarul? Cât timp va fi această etapă de analiză, de strângere a datelor, când vine prima sinteză?

Nicu Sebe: Acum trebuie să vedem exact în primul rând care o să fie participarea românilor – deci, asta e o chestie importantă. Sperăm să fie cât mai mare, sperăm în câteva luni să reușim să avem o chestie consolidată și să putem să avem aceste rapoarte la o frecvență, să zicem, la fiecare două săptămâni – trebuie să ne punem de acord cu chestiile astea.

Sebastian Burduja: “Şmecheria” e că el funcționează tot mai bine pe măsură ce primește date tot mai multe. De aceea, contează și nivelul de implicare și mă bucur și îi aplaud pe cei care au intrat pe site și au trimis mesaje și le mulțumesc, pentru că învățându-l cât mai mulți dintre noi pe “ION”, va fi cu atât mai bun.

Reporter: Mi-e neclar cum ar putea arăta aceste sinteze. Va face sugestii de hotărâri de guvern? Nu înțeleg exact cum funcționează, exact care sunt propunerile noastre, ale românilor, care ajung pe masa premierului. Sub ce formă?

Sebastian Burduja: Forma grafică a rapoartelor o vom vedea. Sunt rapoarte sub formă de hitmap, unde vedeți, în funcție de dimensiunea unui cerc, dimensiunea unei probleme. Sunt rapoarte sub formă de listă – asta rămâne să definim și în funcție de ce date primim în următoarea perioadă.

Reporter: Mulţumesc!

Reporter: Domnule Sebe, înțeleg că e un proiect pilot. Încerc să înțeleg capacitatea de procesare a acestei instalații, a acestei inteligențe artificiale. Într-o primă etapă pare că e vorba mai degrabă de un receptor de informație. Vin informațiile – încerc să înțelegem procesul, pentru români -, deci, este un receptor, toți românii pot să-i scrie. La un moment dat, în funcție de capacitatea de procesare a acestei inteligențe artificiale, vom avea aceste sinteze. După aceste sinteze, pentru că ați enunțat și o altă posibilitate, aceea a capacității acestei inteligențe artificiale de autoînvățare, care ar fi etapele următoare? Avem această etapă de adunare de date, sinteză. După sinteză, această autoînvăţare. Ce va permite acestei inteligențe artificiale sau cum vă gândiţi să evoluați acest proiect?

Nicu Sebe: Bun, deci, oricum este un proiect care este dinamic, deci, o să vedem în primul rând cum o să fie primit de guvern și o să ne consultăm cu dânșii să vedem exact ce se poate face. Câteva idei de cercetare avem, cu siguranță. O idee ar fi să putem să lăsăm românii să și vorbească, să putem să facem și această schimbare a vocii care să depindă un pic de opiniile românilor. Sunt mai multe… O chestie importantă pe care dvs. ați spus-o este partea de procesare. În momentul de față discutăm – n-o să vă dau detalii, că nu e nevoie – cu câteva companii care să ne ajute și cu puterea de calcul și cu computere care să poată să ne ajute cu chestiile astea. Deci, ne gândim să extindem cât putem mai mult, ca să evităm probleme și să fie în timp real, să reușim să luăm aceste informații de la români.

Reporter: Pentru că vorbim de capacitatea de procesare – pentru ahtiații genului -, ce capacitate de procesare are această inteligență artificială şi, pe viitor, la cât doriți să o creșteți? Şi dacă puteți să ne spuneți, ce ar putea să calculeze pe viitor această inteligență artificială și, eventual, dacă acest experiment se dovedește unul de succes, ce aplicabilități ar putea să aibă pe viitor și în ce domenii. Pentru că cred că v-ați gândit și la ce va fi pe viitor, nu doar la acest gest simbolic aici, la guvern.

Nicu Sebe: Cred că domnul ministru deja a răspuns la ultima întrebare, în sensul că putem să ne gândim și la partea de exemplificare.

Reporter: Exemplificați. Mă interesează puțin mai aplicat.

Nicu Sebe: Cum am zis, în primul rând partea de AI și Public Administration este o chestie care este pe agenda Comunității Europene și este unul din call-urile foarte importante de la Comunitatea Europeană. Deci, asta este o chestie în care s-a observat că în acest domeniu implicarea AI-ului este foarte mică. Deci, pentru asta ne-am gândit să facem exact, să începem cu acest domeniu. Apoi, sigur că trebuie să ne gândim și să vedem în ce măsură ne comparăm cu alte inițiative, cum ar fi cea GPT sau în anumite domenii, pentru că nu vrem și n-o să reușim probabil în timp scurt să facem atât de mult cât au reușit să facă ei prin OpenAI. Noi suntem o chestie, o chestie importantă pentru noi este că vrem să facem pentru România, deci, în română, deci, o chestie pentru limba română, ceea ce cea GPT nu funcționează așa de bine pentru chestiile astea, și, apoi, cum am zis, e greu să spun în momentul de față exact în ce direcție o să ne mișcăm. Da, mă gândesc că, de exemplu, pe partea de educație, la asta mă gândesc că ar fi o chestie cea mai utilă, cea mai importantă, în educație.

Reporter: În educație în ce sens, iertați-mă.

Nicu Sebe: În sensul că poate să fie, nu știu, poate în școli elevii să facă întrebări. Deci, acum inventez chestii pe care nu le-am discutat cu alții, este mai mult, să zicem, o opinie personală.

Reporter: Un fel de enciclopedie, un fel de relație de…

Nicu Sebe: Ceva de genul ăsta ar putea să fie. Cred, cred că ar putea să fie posibil. Deci, asta e opinia mea personală, nu am vorbit cu alți colegi.

Sebastian Burduja: La nivel de decidenți publici problemele complexe ale României, cum accelerăm, nu știu, lucrările de infrastructură, avizarea, cum accelerăm, iată, transformarea digitală, acestea sunt teme pe care “ION” ar putea să le rezolve pe viitor. Cum? Integrând, pe de o parte, problemele, integrând o bibliotecă de resurse, legislație primară, secundară, terțiară, rapoarte, lucrări. Deci, un volum cât mai mare de informații. Nu va fi mâine chestiunea aceasta, dar într-un orizont de timp nu trebuie să ne surprindă dacă vom avea și o opinie informată, bazată pe date foarte multe, pe care noi, ca oameni, nu le putem procesa de unii singuri, furnizate de “ION”.

Dan Cărbunaru: Înțeleg că, cel puțin deocamdată, nu mai sunt alte întrebări, dar cu siguranță, pe măsură ce proiectul se dezvoltă și consilierul onorific “ION” își exercită atribuțiile concrete, vom putea reveni cu mai multe date și dumneavoastră, desigur, să stați la dispoziția colegilor din presă. După cum ați văzut, sunt foarte interesați de mersul acestui proiect”.