Dezvoltarea copilului în primii ani de viață: Lipsa accesului la educație timpurie adâncește diferențele între elevii săraci și cei din medii favorizate, cu impact pe tot parcursul școlii / Decalaj de până la 20 de luni pentru dezvoltarea socio-emoțională – raport OCDE

Educația timpurie este un semnal mai puternic decât oricare altul în privința succesului pe care îl va avea copilul în ceea ce privește învățarea, iar copiii din medii defavorizate, care au un acces mult mai scăzut la educație timpurie decât ceilalți, au cel mai mult de suferit din punct de vedere educațional, pe măsură ce cresc, arată un nou raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).

• România, țară care aspiră să adere la această organizație, se află în coada clasamentului țărilor considerate bogate, în privința accesului la servicii de educație timpurie, după cum semnala în urmă cu un an un raport UNICEF.

Potrivit raportului OCDE publicat la sfârșitul lunii octombrie, diferențele de dezvoltare între copiii din medii dezavantajate și cei din medii avantajate pot ajunge și la 20 de luni, în cazul unora dintre parametrii luați în considerate pentru a măsura evoluția lor. Accesul dificil la educație timpurie face să se întărească, pe parcurs, diferențele între copii.

Documentul citat arată, pe baza agregării mai multor analize și cercetări din ultimii ani, că acei copii care au experiențe reduse de învățare și dezvoltare în primii ani de viață vor simți acest lucru pe multiple planuri, pe măsură ce cresc: vor fi afectate rezultatele la învățare, veniturile și angajabilitatea, sănătatea, implicarea civică, abilitățile de părinte.

Faptul că ei cresc într-o gospodărie săracă reprezintă cel mai mare factor de risc pentru accesul lor la educație timpurie. Potrivit cercetărilor citate:

• Un copil de cinci ani provenind din familie cu statut socio-economic redus este, în medie, cu 12 luni în urma unui copil din medii avantajate, în ceea ce privește dezvoltarea cognitivă.

• Diferențele sunt și mai mari când vine vorba despre dezvoltare socio-emoțională (până la 20 de luni). Acestea, coroborate cu alți factori, precum riscul sporit de a avea greutate redusă la naștere sau de a trăi în medii unde se vorbește în limbi diferite acasă și la școală, diminuează șansa lor de a recupera terenul pierdut față de copii din medii socio-economice superioare.

Pe de altă parte, același raport notează că, în rândul copiilor din medii dezavantajate, există o minoritate care înregistrează rezultate bune la învățare, ceea ce demonstrează că o rezultate echitabile în educație sunt posibile, atât timp cât liderii sistemelor educaționale depun eforturi în acest sens.

Iar eforturile ar trebui să se orienteze în primul rând spre primii ani de formare a copiilor: potrivit raportului citat, întârzierile din acești ani se adâncesc și devin un dat pe parcursul școlii primare, fapt pentru care evitarea sau reducerea diferențelor din primii ani reprezintă o soluție mai eficientă decât încercările de recuperare la vârste mai mari.

Analiza arată că diferențele în privința unora dintre indicatorii de echitate se mențin la vârsta de 15 ani, după cum rezultă din datele studiilor PISA și IELS (International Early Learning Study) 2018: diferențele la citire și matematică între elevii de 15 ani din medii favorizate/defavorizate sunt similare cu cele de învățare a primelor noțiuni, în rândul copiilor de 5 ani.

Citește și:

România, pe locul 2 în lume la concediul de maternitate, însă la coada clasamentului în privința accesului la serviciile de îngrijire și educație timpurie – RAPORT UNICEF – Innocenti

În ce stare se află domenii problematice ale educației românești care așteaptă bani europeni, precum educația timpurie sau numărul absolvenților de facultate – raport european