Digitalizarea educației înseamnă conținuturi și competențe: modele de lecții smart, exerciții multimedia, resurse educaționale accesibile oricând copiilor și părinților, pe care profesorii să știe să le folosească. Care este planul de acțiune al Comisiei Europene? Dar al României? Ce investiții concrete sunt prevăzute în PNRR, cum arată radiografia României digitale azi și care sunt modelele de bune-practici? Cum ne asigurăm că nu lăsăm niciun copil în urmă în acest demers de digitalizare, în ciuda multiplelor provocări din comunitățile vulnerabile? Vom afla răspunsurile marți, 8 iunie, începând de la ora 15.00, la dezbaterea online Reforma digitală a Educației organizată de Edupedu.ro, UiPath Foundation și Brio.ro.
Vor fi prezenți Georgi Dimitrov, directorul Unității din Comisia Europeană responsabile cu educația digitală, miniștrii Sorin Cîmpeanu și Ciprian Teleman, consilierul prezidențial Ligia Deca, specialistul în testare educațională Dragoș Iliescu, fostul ministru Daniel Funeriu, directorul executiv al UiPath Foundation – Raluca Negulescu-Balaci, sociologul Vasile Dâncu, psihologul educațional Dacian Dolean și directorul World Vision România – Mihaela Nabăr.
- Dezbaterea online “Reforma digitală a Educației” va fi transmisă LIVE VIDEO pe website și Facebook de Edupedu.ro și pe paginile partenerilor UiPath Foundation și Brio.ro, marți, 8 iunie, de la ora 15:00
Agenda dezbaterii Reforma digitală a Educației
15:05 – 15:25 Ligia DECA, consilier prezidențial pe Educaţie şi Cercetare în cadrul Administraţiei Prezidenţiale
Cadrul strategic pentru reforma digitalizării educației prin programul România Educată
15:25 – 15:45 Georgi DIMITROV, șef al departamentului pentru Educație Digitală, DG Inovare, Cercetare, Cultură, Educație și Tineret, Comisia Europeană
Planul de acțiune al Comisiei Europene pentru Educația Digitală (2021-2027)
15:45 – 16:10 Sorin CÎMPEANU, ministrul Educației
Ce investiții în educația digitală și dezvoltarea competențelor digitale sunt prevăzute pentru finanțare în PNRR?
16:10 – 16:25 Ciprian TELEMAN, ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării – Investițiile în digitalizarea sistemului de învățământ prevăzute a fi finanțate prin PNRR – rețele, internet de mare viteză, zone albe, digitalizarea instituțiilor publice, reducerea faliei urban-rural
16:25 – 16:40 Dragoș ILIESCU, prof. univ. dr., psiholog, specialist în testare educațională
Testarea competențelor digitale pentru elevi, studenți și profesori
16:40 – 16:55 Raluca NEGULESCU-BALACI, director executiv, UiPath Foundation
Premisele digitalizării pentru copiii din comunitățile vulnerabile din România
16:55 – 17:10 Daniel FUNERIU, cercetător, consilier la nivel înalt al Uniunii Europene în Republica Moldova, ministru al Educației 2009-2012
Conținut educațional digital – cum ar fi arătat școala acum dacă reforma digitală începea din 2011 și care sunt așteptările dacă o începem acum?
17:10 – 17:25 Vasile DÎNCU, prof. univ. dr., sociolog, vice-prim ministru, ministru al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice 2015-2017
Paradoxurile digitalizării forțate a educației. Zece lecții și 5 îngrijorări sociologice
17:25 – 17:40 Mihaela NABĂR, director executiv, World Vision România
Digitalizarea comunităților din mediul rural și pachete educaționale inteligente
17:40 – 17:55 Dacian DOLEAN, dr., psiholog educațional, specializat în dezvoltarea limbajului și a alfabetizării timpurii, afiliat la Universitatea Babeș-Bolyai
Rolul digitalizării în dezvoltarea alfabetizării: exemple de bune-practici din Statele Unite ale Americii
17:55 – 18:00 Concluzii
Dezbaterile publice sunt deschise de către moderator după scurta prezentare a fiecărui speaker. Vor adresa întrebări și vor ridica teme de discuție atât co-paneliștii cât și moderatorul, dând voce participanților prin adresarea întrebărilor primite prin formularul de înregistrare, disponibil aici: https://forms.gle/EEYQRHb77k5u6YX6A
Înscrieri deschise! Pentru a vă implica activ în partea de dezbatere este necesar să vă înscrieți prin completarea acestui formular special, ușor de completat, prin care vă puteți auzi întrebarea adresată speakerilor, prin vocea moderatorului. De asemenea, vă încurajăm să ne transmiteți prin intermediul formularului și alte teme de interes pentru dumneavoastră. Răspunsurile la întrebări / solicitări vor fi adresate în timpul conferinței, în limita timpului de LIVE sau vor fi publicate în perioada imediat următoare.
Ce ne propunem să aflăm?
În 2019, deci cu un an înaintea pandemiei, 43% dintre românii cu vârste între 16-74 de ani aveau competențe digitale reduse, datele Eurostat clasând România pe ultimul loc în Uniunea Europeană la competențe digitale. La capitolul persoane cu abilități digitale superioare, datele arată că doar 10% din populație stăpânește asemenea competențe, România fiind și de această dată pe ultimul loc în Uniunea Europeană, Bulgaria având 11% la acest indicator.
România nu are încă o strategie națională privind digitalizarea sistemului de educație și formare, așa cum au 18 sisteme de educație (în principal din Europa de Vest, Centrală și de Nord) care au implementat o strategie specifică în domeniu (Potrivit Eurydice 2019). În decembrie 2020, după un efort fără precedent și dezbateri pe mai multe domenii de consultare, care au durat două luni și la care și-au adus contribuția 1200 de experți, 24 ONG-uri, 18 companii din domeniul IT sau telecomunicații, proiectul Strategiei pentru digitalizarea Educației – SMART-Edu a fost pus în dezbatere publică.
Draftul acestui document propunea, printre altele, introducerea dezvoltării competențelor digitale în învățământul primar de anul viitor, Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a să conțină probă de abilități digitale din 2024. De asemenea, pentru profesori, competențele digitale urmau să fie introduse încă din formarea inițială, iar ținta strategiei era ca 90% din populație să fie alfabetizată digital. Există angajamentul public al preluării SMART-Edu drept componenta de digitalizare a Proiectului România Educată.
Până la acel moment, însă, abordarea integrată a tuturor aspectelor digitalizării serviciilor publice, inclusiv în domeniul educației, este asigurată de Strategia Națională pentru Agenda Digitală România 2020. Raportul DESI (Digital Economy and Society Index) al Comisiei Europene pentru România, din anul 2020, precizează că „măsura în care România a realizat angajamentele prevăzute în Strategia Națională privind Agenda Digitală pentru România 2020 este necunoscută”. Cu toate că înregistrează cele mai bune rezultate în dimensiunea Conectivitate, datorită utilizării ridicate a benzii largi de foarte mare viteză și disponibilității ample a rețelelor de foarte mare capacitate fixe, în special în zonele urbane, România se situează pe locul 26 din cele 27 de state membre în privința digitalizării.
Ce sunt competențele digitale
Sistemul de învățământ românesc operează cu cele opt competențe-cheie europene, competența digitală fiind una dintre ele. Competența digitală implică utilizarea cu încredere, critică și responsabilă a tehnologiilor digitale în contexte de învăţare, de muncă şi participare la activități sociale. Include alfabetizare digitală, comunicare și colaborare, alfabetizare media, creare de conținuturi digitale (inclusiv programare), siguranță (inclusiv stare de bine/confort în mediul online şi competențe de securitate cibernetică), respectarea proprietății intelectuale, rezolvare de probleme și gândire critică.
Educația digitală înseamnă formarea competențelor digitale ale elevilor și cadrelor didactice, pe de o parte, și utilizarea tehnologiilor în scop pedagogic pentru a sprijini, a îmbunătăți și a transforma învățarea și predarea, pe de altă parte.
Digitalizarea educației contribuie, prin ricoșeu, la digitalizarea societății și implicit la folosirea avizată, pe o scară mult mai amplă, a serviciilor digitale. Creșterea cererii pentru servicii și aplicații de digitalizare se poate vedea deja prin creșterea comerțului online (+30% în 2020), multiplicarea serviciilor de curierat gestionat prin aplicații, a celor hoteliere sau de car sharing. Serviciile bancare sunt în plin proces de digitalizare, mizând pe restrângerea agențiilor fizice și multiplicarea automatelor bancare de tip self-service, iar magazinele au introdus case self-service, automate de plată a facturilor și ratelor self-service, aparate de facturare self-service.
Programarea pentru vaccinarea anti-COVID-19 s-a realizat inițial pe o platformă online la care a aderat o populație limitată ca număr, această problemă putând fi provocată și de lipsa competențelor digitale practice, lucru remarcat de ministrul Educației, care a cerut școlilor să desemneze câte o persoană care să-i ajute pe angajați să își introducă datele în platformă și să îi asiste la programare.
Reforma digitală – Principalele teme de discuție pe care le punem pe masa acestei dezbateri sunt:
Alfabetizarea digitală a elevilor și dezvoltarea competențelor digitale trebuie să aibă în prim-plan conținuturile educaționale adecvate. Ce înseamnă aceste conținuturi digitale?
Care este cadrul în acord cu eforturile Uniunii Europene pentru dezvoltarea competențelor digitale?
Ce fel de resurse educaționale avem la dispoziție și ce ar trebui să creăm în continuare?
Cum aplicăm la clasă instrumentele digitale și cum asigurăm competențele reale ale profesorilor pentru predarea digitală?
Cum dezvoltăm un proces de digitalizare a educației la nivel național care ia în considerare provocările cu care se confruntă copiii și profesorii din medii vulnerabile social?
Evaluarea digitalizată și standardizată – care sunt beneficiile? Prima evaluare sistemică digitalizată va fi PISA 2022.
Dezvoltarea competențelor digitale trebuie introdusă de la o vârstă cât mai mică?
Este nevoie de regândirea evaluării competențelor digitale la examenul național de Bacalaureat, în prezent fiind necesară doar prezența elevului pentru a fi declarat „admis”?