În ultimii 30 de ani, numărul și ritmul schimbărilor din sistemul educațional au generat un sentiment constant de confuzie în rândul elevilor, profesorilor și părinților. Care au fost cele mai importante transformări din cursa celor 30 de ani de educație? World Vision România lansează miercuri studiul-raport al activității Fundației în cei 30 de activitate. Ce urmează din toamnă și cum va arăta anul școlar 2020-2021 vom afla miercuri, începând cu ora 9:00, în cadrul celei mai mari conferințe online pe educație, transmisă LIVE VIDEO pe Edupedu.ro și pe pagina World Vision România.
- Așteptăm întrebările voastre, prin comentarii la acest articol sau pe pagina de Facebook Edupedu.ro.
Lipsa de predictibilitate asociată fragmentării și discontinuității măsurilor luate la nivel central a dus la o erodare a încrederii în performanța sistemului și la reacții mai degrabă de improvizație, decât de construcție solidă și sustenabilă. Pandemia COVID-19 a agravat situația copiilor vulnerabili, care s-au văzut, astfel, și mai îndepărtați de școală. Iar discrepanțele dintre rural și urban s-au transformat din evidențe în obligații pentru intervențiile decidenților.
LIVE VIDEO TEXT:
Idei principale
Mihaela Nabăr, director executiv World Vision România:
- Aproape 30 de miniștri în 30 de ani – a dus la fragmentare și inconsistență-
- Nu putem vorbi despre educație adecvată dacă suntem țara cu o finanțare foarte mică pentru educație, ca procent din PIB
- Astăzi, România are un 2,89 din PIB alocat pentru educație
- România alocă sub 1% din PIB pentru învățământul primar și preșcolar
- Prezintă raport World Vision – 30 de ani de prezență în România
- (…) Atractivitate redusă pentru profesia de cadru didactic, foarte mulți profesori navetiști. Omul-cheie, responsabil de copilul care ajunge în fața școlii, e nepregătit. Până la poarta școlii e părintele, după poarta școlii, responsabil pentru copil este cadrul didactic, profesorul. E momentul să ne asigurăm că facem tot ce putem să facem așa încât profesorul să aibă toate armele să poată să lupte în acest sistem de educație cu foarte multe lipsuri, complicat și pentru copil, și pentru părinte, și pentru profesor.
- Rata părăsirii timpurii a școlii: România e foarte departe de obiectivul asumat
Ministrul Educației, Monica Anisie:
Așteptăm din partea Ministerului Sănătății normele sanitare, în momentul în care acestea vor fi transmise, putem să luăm și anumite decizii. Până atunci nu putem să spunem că avem o decizie luată. Avem trei scenarii, le-am făcut publice
Putem să începem anul școlar pe 14 septembrie, dacă situația epidemiologică nu este gravă.
Scenarii: reluarea școlii, scenariul hibrid (jumătate la școală, restul online, alternant), scenariul în care școala continuă online. Ne dorim cu toții să nu existe o astfel de situație. Înțeleg nevoia ca elevii să revină la sala de clasă. Dar întotdeauna trebuie să ne gândim și la sănătatea copiilor, la siguranța lor, să nu neglijăm siguranța și sănătatea cadrelor didactice.
Au fost scenarii ca învățământul preșcolar și primar să continue la clasă.
Se ia în calcul și varianta să descentralizăm decizia, chiar până la nivelul instituțiilor de învățământ
Formarea cadrelor didactice a început deja. Din mai, casele cadrului didactic au început cursuri online.
Tot formarea cadrelor didactice e prevăzută în proiectul național CRED
Obiectivul e ca toate cadrele didactice să fie formate pentru a preda în sistem online. Dar pentru aceasta fiecare inspectorat trebuie să prezinte cadrelor care sunt aceste cursuri și să le determine să participe la cursuri.
Avem cereri din partea instit de învățământ de a deveni școli pilot
Ministerul pregătește ghiduri metodologice pentru a veni în sprijinul cadrelor didactice și al elevilor, pentru perioada de recuperare de la începutul anului. Avem în vedere și activități remediale,. Le vom prezenta foarte curând. Termenul pentru unul din ghiduri este chiar astăzi. Trebuie finalizate până la 15 august.
Noi ca minister al Educației am pus termenul limită 10 septembrie pentru achiziții. Acum, ministerul cere să urgenteze acele achiziții.
Licitația (manuale) am lansat-o imediat ce am ajuns la Ministerul Educației. Dar de la CNSC am primit răspuns după 3 luni de zile. (…) Sperăm să avem acele manuale. (…) Am o întâlnire astăzi cu reprezentanții editurilor
Există un departament care se ocupă să facă o centralizare a datelor pentru a realiza măsuri de intervenție în comunitățile unde nu a existat posibilitatea să se desfășoare cursuri online.
Foarte mulți profesori s-au mobilizat și cei care au avut o anumită reținere în această perioadă să urmeze exemplul celor care au muncit
Ordonanța va cuprinde toate măsurile necesare pentru ca elevul să nu fie în niciun fel prejudiciat și să aibă acces la educație
Vicepremierul Raluca Turcan:
Principiile World Vision sunt și abordarea noastră la nivelul Guvernului.
Am încercat să aducem în acest domeniu al pregătirii mai bune a școlii mai multe ministere.
Efortul unui minister nu poate să fie suficient la problemele uriașe ale educației din România.
Educația nu a fost pusă la temelia societății, ci de multe ori, la fiecare mandat, a fost pusă pe o lupă electorală
Educația din România nu e percepută la nivel de masă ca o sursă de dezvoltare și de reușită în viață. Avem excepții remarcabile, dar la nivel de masă România e în continuare o țară a decalajelor oriașe.
Din momentul în care MEC a terminat pregătirea în condiții extrem de bune a evaluărilor naționale, am constituit la nivel de guvern un grup de lucru pin care pregătirea școlii să nu fie lăsată pe umerii MEC exclusiv., ci efort al mai multor ministere, inclusiv cel al Dezvoltării Regionale. Am chemat asociațiile entităților administrativ-teritoriale, le-am spus că problema nu poate fi lăsată la nivelul ministerului. Unii au fost deschiși și nu au politizat întâlnirea. Au spus: știm că în orașe aglomerarea e uriașă, dacă ar fi să adoptăm măsuri de distanțare ar fi imposibil. Au venit cu soluții alternative, inclusiv containere. Au fost și abordări politicianiste. Chiar și confruntarea electorală care se prefigurează a fi în septembrie va avea ca motiv de departajare modul cum autoritățile locale se implică în problema școlii. Deci să lase politicul la o parte, să strângă toate resursele și împreună să pregătim școala pentru a începe în cât mai bune condiții.
Școli modulare: În acest moment nu avem acest răspuns. Atenția se concentrează pe următoarele direcții: 1 – evaluare a infrastructurii școlare, urmărită de MEC dar care vine de la nivel local (…). Apoi există o evaluare a gradului de acoperire cu tehnologie. 3. Modul în care sunt pregătiți profesorii pentru online. Nu în ultimul rând e partea de conținut
Senator Vlad Alexandrescu:
E clar că sistemul educațional din România are nevoie de o recalibrare, care trebuie să aibă în vedere echilibrarea decalajelor pe care mediul extrașcolar le generează, inclusiv prin diferențele rural-orașe.
Mi se pare limpede că elevii trebuie să aibă școala aproape.
De ce nu s-ar putea pune pe roți școli care au fost închise? În unele locuri, în loc de containere să fie repuse în funcțiune școli închise?
E nevoie de un efort al MEC pentru a repune în organigramă posturile necesare pentru profesorii care ar putea să se întoarcă în acele școli.
Acum, ceea ce ne dorim e să fie mai puțini copii în clasă – ar putea însemna o întoarcere la școlile mai mici.
Transportul județean și interjudețean al elevilor. (…)
Toaletele în curte: e incredibil că autoritățile locale încă nu pot să asigure condiții decente. A venit dna Andronescu la un moment dat cu o propunere – modulare de plastic. Eu sunt împotrivă. Acolo unde nu există toaletă în școală, trebuie construit un corp separat, să remediem, nu să facem improvizații. Încercăm să ne așezăm în Europa.
Poate că singurul efect “benefic” al pandemiei e că ne împinge către digitalizare. Multe gospodării din rural nu au acces la internet/tehnologie. Noi în comisie am cerut extinderea. Legea promulgată deja prevede clar că se vor aloca tablete/laptopuri conectate la Internet pentru toți elevii și profesorii care fac cerere în acest sens. E foarte important dacă până la termenul de 15 septembrie guvernul găsește modalitatea de a procura aceste tablete.
Conectarea și tehnologia nu sunt suficiente – e mare nevoie ca profesorii să poată să treacă bariera sticlei. E mult mai ușor să motivezi și să induci acel optimism, entuziasm, fascinația cunoașterii atunci când ești în sala de clasă decât poți să o faci când ești în spatele unui ecran. Trebuie să recurgem la metode – nu trebuie să descoperim apa caldă. Sunt lucruri care au fost studiate deja, sunt experți care știu să facă asta. Nu e suficient ca un profesor din rural să știe să deschidă un laptop și să apese pe un buton, trebuie să li se dea mai mult.
Șerban Iosifescu, cercetător în științele educației, președinte ARACIP:
Avem un sistem extrem de divers – nu putem avea același tip de politici și măsuri pentru școli care funcționează în condiții extrem de diverse.
Prezintă cercetări din 2015/2017
Marea diferență rural-urban: în rural – se învață în mai multe școli, răspândite pe suprafețe foarte mari – de unde și problemele legate de transport. În mediu sunt peste trei structuri, unele cu acces dificil, la care se adaugă și probleme de defavorizare dpdv economic.
Rural: Proporție mai mare a copiilor care trăiesc cu bunicii sau alte rude, nu cu părinții. Rata de abandon – superioară mediei naționale. Rezultate la examene mai slabe. E o proporție mult mai mare a cadrelor didactice aflate la debut. Mai multe cadre didactice navetiste. 60% dintre școlile din rural raportau spații excedentare – problema nu ar fi de identificare de spații, ci de folosire a lor.
Rural: nr. de calculatoare raportat la 100 de elevi – 7,5 – permite între 1-2 ore pe săptămână pentru fiecare elev. Dar există o foarte mare diversitate.
Rural: Școlile au capacitatea de a se relaționa cu instituțiile publice, dar stau mult mai slab la capacitatea de a asigura confort copiilor
E nevoie de un pogram de finanțare suplimentară pentru incluziune școlară – în sensul de a include toți copiii, după toate criteriile, în educația de calitate. Se pot modifica ușor 2 art. din LEN, urmând să se emită anual o HG care să prevadă valoarea grantului. E nevoie de intervenții integrate – dezavantajele sunt cumulative: aceiași copiii cu condiții precare au parte și de școli cu probleme. Acest grant de incluziune poate fi o soluție și foarte fi calculat după puncte de risc/vulnerabilitate a elevilor
Georgiana Roxana Asavei, Consiliul Consultativ al Copiilor, World Vision:
Voi vorbi și în numele copiilor din mediul rural.
Mă deranjează să spun că eu am fost norocoasă, pentru că nu ar trebui ca succesul să aibă legătură cu norocul
Rezultatele care încep deodată să scadă
Facem statistici ca să ce? Că se fac statistici și cam atât. Nu intervine nimeni.
Concursuri: Eram pregătită la nivel rural, dar nu și pentru nivel urban. În concursurile de șanse se prevede în regulament că au drept scop să asigure egalitatea de șanse, ceea ce nu prea funcționează.
Antonia Pup, președintele Consiliului Național al Elevilor:
E regretabil faptul că după 30 de ani nu putem vorbi despre garantarea dreptului la învățătură
Eșecul transportului gratuit al elevilor. Dna vicepremier a vorbit frumos cum educația a stat mereu sub o lupă electorală. La fel s-a întâmplat și cu transportul elevilor. Cu ajutorul elevilor și ONG-urilor am avut legea, pentru ca guvernul Orban să (…) continue să permită transportatorilor să continue în regim privat. Elevii nu au facilități, dar operatorii de transport au crescut drastic prețurile, guvernul nu a făcut o statistică cu autoritățile care au făcut atribuirile promise.
Avem un nou proiect de lege, pe care sperăm să îl ducem în Camera Deputaților
Nu putem valida acest discurs cu 250 de mii de tablete promise și nici măcar nu am ajuns în faza de achiziție directă. Mi-e greu să cred că vom ajunge să începem anul școlar cu bine, dacă în iulie suntem în faza de analiză
Fundații și ONG-uri precum World Vision creează studii, dar și pachete de servicii integrate, care ar trebui să fie adoptate și de autorități. Aceste organizații au modele, de ce nu le integrăm la nivel național
Nu foarte mulți profesori fac cele 40 de ore care fac orele pe care le au atribuite. Ar trebui toleranță zero pentru cei care nu respectă – practica meditațiilor, predarea diferită.
Chiar ieri am fost să îmi scot actele de studii de la liceu, am stat jumătate de oră pentru a semna în registre ca să scot un singur act. După ce ministerul face biblioteca școlară, ar trebui să se gândească pe bune cum să elimine aceste hârtii inutile. Ar economisi mult dacă am muta aceste lucruri în digital.
Gelu Duminică, Agenția Împreună:
Am uitat că școala are și funcția de socializare. Din păcate, școala românească e mult prea ruptă în bucăți – segregare, clivaje, ură promovată în interiorul sistemului – romi, oameni dizabilități, fete însărcinate
Marea provocare – calitatea, sub toate formele ei. Fiecare copil are dreptul de a ajunge la maximul de potențial
Ieri, Portugalia a lansat o nouă legislație privind educația inclusivă. Legea e construită de la credința că toți copiii au capacitatea de învățare. La noi e mai greu
Ligia Deca, consilier prezidențial pe probleme de educație:
Pandemia nu a ajutat la micșorarea faliilor, ci le-a adâncit
Din acest motiv și în linie cu România Educată, e nevoie să fructificăm această criză și lucrurile care s-au petrecut în urma ei, precum digitalizarea, e normal să le păstrăm. Dar diferențele trebuie recuperate, pe baza unor planuri solide, pe termen lung, ce vor include probabil perioada aceasta în care școala nu are loc tradițional
Avem un decalaj în zona de competențe digitale. În România, procentul tinerilor cu astfel de competențe e în zona lui 56%, sub nivel european
Trebuie să facem pași pentru a crește nivelul, dar trebuie să rămânem realiști – blended learning.
Bunăstare: indiferent de carențele reritoare la școală, cei mai mulți cu studii superioare se angajează, pe când cei cu studii mai reduse se angajează în procent redus.
Pandemia a însemnat temporizarea unor inițiative. Dar mă bucur că pentru o anumită categorie în risc a fost lansat un pachet de sprijin pentru copiii cu părinți plecați.
Lucrurile se întâmplă, poate mai încet decât e nevoie. Dar capacitatea la toate nivelurile trebuie să crească rapid. Sunt organizații care și-au oferit ajutorul necondiționat, au mobilizat capacitatea din zona asociativă și din zona privată
Din ceea ce am discutat la MEC, se lucrează la o evaluare a infrastructurii. Sunt mai multe soluții – de la cea a bibliotecii virtuale până la folosirea echipamentelor utilizate la examenele naționale. Alte soluții simple – să ai un echipament pe catedră așa încât și cei de acasă să poată urmări lecția. Nu există soluții unice. Fiecare țară se raportează la propria infrastructură.
Nu cred că avem capacitatea să vedem cum se va face în fiecare școală, dar știu că se lucrează intens la aceastea – recuperare, pregătirea cadrelor didactice etc.
Trebuie să vedem și care va fi numărul de cazuri, în funcție de asta stabilim ce se va întâmpla cu mărimea claselor
Trebuie să existe un nivel de ghidaj de la nivel național. E o tradiție ce include un nivel de centralizare, trebuie să ținem cont de asta. Nu am un răspuns în privința autonomie/decizie națională
Reducerea numărului de ore: Ministerul analizează reforma curiculară și urmează să vină cu o propunere. Nu am răspuns dacă se va aplica pentru toate ciclurile sau doar pentru anumite cicluri.
Planul de relansare economică e concentrat pe măsuri, trebuie să se aplice oricum. Proiectul România Educată va produce oricum efecte și va susține acest plan de relansare economică.
România Educată are nevoie de un consens social, apoi de consens politic, apoi de tranformare în diverse medii. Acestea se pot realiza și când există mandat politic. Ne putem aștepta ca România Educată să intre în faza următoare după ce vom avea aceste date politice. Cred că e prea important, societatea are nevoie de el, e cel mai bine să fie după această perioadă electorală.
Președinția își dorește ca școala să înceapă într-o formulă care să reducă disparitățile, să nu fie folosită criza pentru a amâna lucruri agreate, în același timp să protejăm copiii, familiile lor și societatea în ansamblu
Dacă măsurile sanitare riguroase adaptate pentru procesul electoral pot fi adoptate, (…) nu văd pentru care ele să nu se desfășoare
Florin Manole, deputat:
Ceea ce a dovedit că produce efecte trebuie încurajat și continuat. Statul ar trebui să sprijine mai mult organizațiile neguvernamentale
Organizațiile pentru romi au făcut în unele comunități mult mai mult decât instituțiile publice
Ex: Proiectul Roma Education Fund, de investiție în tinerii romi care vor să urmeze studii în domeniul medical, care a produs sute de medici.
Inițiative legislative: Proiectul tichetelor pentru grădiniță, legea bullyingului.
Discuția despre școala politică este și va fi una politică, în sensul larg al cuvântului. Echitatea e un concept politic, școala bunăstării – stat al bunăstării, pregătirea pentru piața muncii sunt chestiuni politice. Eu cred că e nevoie de o viziune politică diferită. Ea ar produce efecte dacă aceste opțiuni ar fi făcute altfel decât sunt făcute acum.
Ideea că școala trebuie să producă muncitori e diferită de realitate. Școala trebuie să producă cetățeni.
Opțiunea de a avea sau nu educație sexuală în școli e o chestiune politică.
Lupta cu traficul și consumul de droguri în licee – o chestiune politică, între abordarea conservatoare care nu dă rezultate și cea progresistă axată pe reducerea riscurilor.
Pe mine, pe Gelu Duminică, de multe ori norocul ne-a ajutat să avansăm, sistemul este extrem de puțin supportive, e injust ca succesul să vină în urma norocului
Gelu Duminică, director executiv Agenția Împreună:
În cazul meu, părinții au lucrat în parteneriat cu școala. Unde școala nu mai avea resurse (socio-emoționale), interveneau părinții.
Capacitatea de a reuși și a eșua ține de puterea copiilor de a strânge din dinți. Pentru copilul dezavantajat, modelul trebuie să faci bani ca să mănânci astăzi e mult mai important decât să investești în ceva ca poate să reușești peste mulți ani
Nu cred că educația trebuie să facă asistență socială, să dea mâncare. Ea trebuie să facă școală. Când copilul ajunge în papuși sau pantofi cu toc, băiat fiind, ajunge la școală, copilul acela trebuie valorizat, să fie făcut să vină a doua zi înapoi. Din păcate, la noi e ostracizat.
Din păcate, la noi sistemul e axat mai mult pe profesor, mai puțin pe elev.
Numărul de cursuri în zona de TIC a fost cel mai mare. Când am fost puși să facem TIC, s-a terminat. (…) Am pus din nou accentul pe participare, nu pe calitate
Din cei 60% care termină învățământul obligatoriu, jumătate din ei sunt analfabeți funcțional Dar, dacă te uiți în cataloage, vezi că acei copii aveau note bune.
Avem școli care produc analfabeți și analfabeți funcționali de ani de zile, fără ca cineva să se întrebe ce ar trebuit făcut așa încât dreptul la educație – adică să fii educat – să fie asigurat pentru toți copiii
Nu putem să tratăm la fel copiii ai căror părinți sunt plecați și ceilalți copii care au o familie coerentă
Despre programele UB de pregătire a profesorilor: Din păcate, sistemul educațional e extrem e conservator. În fiecare zonă, maieul e mai aproape decât cămașa. Fiecare se gândește la poziția pe care o are. (…) Poate e nevoie de formă de compromis necesară ca lucrurile să meargă unde trebuie.
Până când n-o ă vedem zona invizibilă, majoritară, de copii care se zbat în necunoaștere și mediocritate, nu o să putem schimba.
Trebuie să vorbim de responsabilitatea cadrului didactic fără a generaliza. Școlile care produc analfabeți educaționali ar trebui desființate.
Nu înțeleg de ce avem examenul de clasa a VIII-a, când sistemul nostru prevede 10 clase obligatorii, iar la finalul acestora nu avem nimic.
Noi rămânem la sistemul lui Haret. Nu merge, lucrurile trebuie să se schimbe.
Vedem fake news-uri, dezinformări – publicul nu a fost educat.
Vorbim de responsabilitatea copilului, de a părinților, dar de a profesorilor nu – el e titular pe viață. Nu spun că nu există cadre didactice extraordinare. Dar în momentul în care ai profesori care îți dau șuturi în suflet, am eșuat.
Nu ai cum să ai dialog eficient când autoritățile vin la conferință, spun ce au de zis și pleacă.
Gabriela Paleru, director advocacy World Vision România:
15% dintre copiii români trăiesc în deprivare materială severă – aproape de 3 ori mai mult decât media europeană
33% dinte copii trăiesc în sărăcie persistentă – cea mai mare diferență, la nivel european, între copii și restul populației
3% dintre copiii din mediul rural se culcă întotdeauna flămânzi
În această perioadă în care școala a fost online, masa caldă nu a mai fost
Sărăcia și educația – interdependente. Sărăcia duce la abandon și la educație mai redusă, la rândul lor copiii săraci vor ajunge să facă copii care vor fi în sărăcie, vor abandona școala. Acest ciclu nu poate fi întrerupt decât printr-o intervenție coordonată
Sărăcia – unul dintre elementele esențiale care afectează educația, dar prin educație putem să ieșim din sărăcie, să avem o sănătate mai bună, completăm educația din familie, ducem un pus de educație în familie.
Climatul școlar, incluziunea școlară – foarte importante. Dar OECD ne arată că suntem în fruntea clasamentului UE în privința copiilor care spun că au fost ținta unor acțiuni violente. Plus hărțuirea online
Alături de parteneri din societatea civilă, lucrăm la un instrument de evaluare a climatului școlar, vrem în câteva luni să avem un chestionar online, pilotat în mai multe școli, să facă parte din normele de aplicare a legii antibullying, care trebuie operaționalizată.
Șerban Iosifescu – întrebări finale:
Vor exista pierderi mari din învățare. Pierderile economice din pierderile de învățare în pandemie – oamenii vor pierde un an de muncă, în bani, din cauza pierderilor de învățare.
Sunt situații diverse. Sunt școli care au platforme online sau le pot procura, dar și școli unde și jumate dintre elevi nu au putut intra la lecții online
Sunt multe inițiative – precum huburi de servicii educaționale (educație remedială, de performanță, masă, consiliere) – care să asigure educație pentru copiii care nu intră online
Credeți că pentru un copil care se trezește dimineață la 5, împreună cu mulți frați, flămând, primul lui gând va fi să pună mâna pe tabletă?
Avem 1-2 luni să discutăm fiecare caz în parte, ce soluții pot fi aplicate
Mihaela Nabăr, World Vision România – concluzii:
- Educația nu este despre a scrie și a citi, ci este un drept care în România este amenințat
- Sunt încrezătoare, pentru că educația este singurul mijloc prin care putem să ne schimbăm destinul
Agenda conferinței de miercuri, 15 iulie 2020:
9:00 – 9:20 Mihaela NABĂR, director executiv, World Vision România – Cursa celor 30 de ani de educaţie în România, studiu realizat de World Vision România şi Impactul activității Fundației World Vision România în 30 de activitate
9:20 – 9:50 Educaţia în cele două Românii: cum reducem decalajul dintre urban şi rural? Cum va arăta anul școlar 2020-2021 și digitalizarea educaţiei, de la “ar fi de dorit” la “este urgent”
Monica ANISIE, Ministrul Educaţiei şi Cercetării
Raluca TURCAN, vicepremier, Guvernul României
Mihaela NABĂR, director executiv, World Vision România
9:50 – 10:10 Sesiune Q&A cu participanții și presa
10:10 – 10:50 Cum va arăta anul școlar 2020-2021?
Vlad ALEXANDRESCU, senator, membru al Comisiei pentru Învăţământ, Știinţă, Tineret şi Sport, Parlamentul României
Şerban IOSIFESCU, cercetător în științele educației, președinte, Agenția Română de Asigurare a Calității Învățământului Preuniversitar
Antonia PUP, preşedinte Consiliul Naţional al Elevilor
Georgiana Roxana ASAVEI, reprezentantă a Consiliului Consultativ al Copiilor, World Vision România
10:50 – 11:05 Sesiune Q&A cu participanții și presa
11:05 – 11:45 Cum poate aduce școala bunăstare copiilor?
Ligia DECA, consilier prezidenţial, Departamentul de Educaţie şi Cercetare din cadrul Administraţiei Prezidenţiale
Florin MANOLE, deputat, membru al Comisiei pentru Muncă şi Protecţie Socială, Parlamentul României
Gelu DUMINICĂ, director executiv, Agenţia Împreună
Gabriela PALERU, director advocacy, World Vision România
11:45 – 12:00 Sesiune Q&A cu participanții și presa
12:00 – 12:10 Cuvânt de încheiere: Mihaela NABĂR, director executiv, World Vision România
Eveniment înscris în calendarul de activități organizate sub egida proiectului „România Educată”
Partener media: EduPedu
Partener tehnic: Edu Apps
La aniversarea a 30 de ani de existență, World Vision România face astfel un apel în sprijinul școlii românești, în special a învățământului rural. Astfel, Fundaţia a demarat o campanie de strângere de fonduri pentru a pregăti şcolile, elevii şi profesorii din mediul rural pentru redeschiderea şcolilor în toamnă. Aproximativ 6.000 de copiii şi 100 de profesori din 80 de comunităţi nevoiaşe de la sate ar putea primi infrastructură digitală şi 27 de şcoli şi grădiniţe ar putea fi modernizate.
Persoanele care vor să-i sprijine pe copiii de la sate care vor să continue să înveţe, însă ar putea fi lăsaţi în urmă pentru că nu au resurse, pot să doneze fie prin SMS la 8864 cu textul SPERANŢĂ (cost 4 euro), fie direct pe site-ul campaniei – https://worldvision.ro/implica-te/proiecte-fundraising/daruieste-educatie/, unde se poate dona orice sumă.
Edupedu.ro va transmite LIVE VIDEO și LIVE TEXT conferința, cu începere de la ora 9:00
-
Nota Redacției: Agenda conferinței a fost modificată astfel încât dezbaterea va începe la ora 9:00
Redacția
I.N.
G4Media.ro
35 comments
Nu este posibil,este o bataie de joc la adresa copiilor care,timp de 3 ani,au invatat dupa modelele vechi ,sa fie evaluati dupa o noua metoda.Nu e posibil in 2 ore sa faca atatea compuneri libere,iar gramatica,care a fost in mod egal predata,sa fie doar cateva puncte.Nu toti au libertate in exprimare,multi sunt emotivi,nu au o experienta de viata,nu au toti calitati artistice sa faca asemenea test.Copilul meu este in soc,dupa ce a vazut noul model la romana,stiind ca are o problema in a si spune si argumenta liber o parere.Intr adevar,toti acesti 3 ani a invatat doar,nedescoperindu si o pasiune,netraind liber copilaria,iar acum.se dovedeste a fi in zadar,pr8n acest nou tip de evaluare.NU ESTE DREPT SA LI SE SCHIMBE MODELUL DE EVALUARE,ATAT TIMP CAT EI AU INVATAT DUPA METODA VECHE.
Aceleași discursuri bombastice și găunoase venite din partea unor indivizi complet desprinși de realitățile din învățământul românesc. Acești pigmei ai pedagogiei nu au, în momentul de față, nici cea mai vagă idee referitoare la organizarea și desfășurarea procesului instructiv-educativ, începând cu data de 14 septembrie. Ei așteaptă, ca de obicei, să vadă ce măsuri adoptă statele europene, le vor prelua pe cele mai proaste și vor încerca să le adapteze la situația din învățământul românesc. Vor provoca și mai multă debandadă, vor distruge și mai multe generații de elevi și vor isteriza și mai mulți părinți și profesori.
Stimați guvernanți și alți factori de decizie, vă rog să studiați istoria recentă a României și să identificați soluția prin care regimul comunist a rezolvat problema supraaglomerării din instituțiile de învățământ, nu să așteptați să vedeți ce face Norvegia sau Danemarca, întrucăt România este foarte departe și de Norvegia și de Danemarca ! ! !
Ce soluții există pentru următoarele probleme dacă se va continua procesul de învățare în sistem online:
1. Cum se asigură aparatură necesară și conexiunea stabilă la internet cadrelor didactice care locuiesc în mediul rural și care au, la rândul lor, copii care se conectează la platforme? Este evident că nu au 3 laptopuri proprii pentru a le folosi i în acest scop. Ce criterii se folosesc pentru atribuirea laptopurile pentru cadrele didactice? Legea prevede că se asigură la cerere, dar în funcție de ce criterii?
2. Ce se întâmplă cu copiii mici (2-3 ani) ai cadrelor didactice dacă se continuă învățământul online? ( nu au acces la creșă sau grădiniță) Cum vor putea cadrele didactice să își desfășoare activitatea de acasă cu un copil conectat online și un altul mic în casă? Ce soluții aveți pentru aceste probleme? Vă asigur că aceste cazuri sunt numeroase.
Concluzia, laxism, constatari cunoscute si nimic solutii !
Un domn vorbea de toilettele din mediul rural racordate la canalizare,
Oare asa de strain sa fie cum sunt calalizarile la scolile din mediul rural ?
Tot acesta vorbea “containere” gresit este vorba de scoli modulare !!!
Stie dsa ce este o scoala modulara ?
Un alt camarad de bresla prezinta un studiu asupra situatiei actuale din educatie, cine nu stie ?
Dna ministru ca intotdeauna discurs politic, vom face, vom,…nimic concret !!!
A primit un draft de proiect cu solutii pentru rezolvarea situatiei actuale din sistem.
Scolii pilot si o alta curricula, de accord dar sistemul actual este la pamant !
Regret ca nu a fost invitat Domnul Marian STAS sa clarifice ce inseamna scoala milienului 3, noua curicula si clasele pilot !
Cadrele didactice sunt speriate, unele cred ca se pierd orele si ajung pe drumuri !
Altele si mai grav, se uita discipline dar de situatia din sistem nimeni nu se ancheteaza !
In sfarsit, regret, intentia lansarii acestui Forum este de apreciat dar rezultatul este steril.
Recomand celor cu discursurile lor proverbul,
« Il faut toujours viser la lune, car même en cas d’échec, on atterrit dans les étoiles. »
de Oscar Wilde
Si in final recomand decidentilor un alt citat
“Cine are FRICA de SCHIMBARE, va avea FRICA si SCHIMBAREA ”
Pandemia a dezvaluit multe, cine are URECHI si OCHI trebuie sa actioneze de suite, Este grav si va fi GRAV pentru toti !
Merci
Doamna, ministru, în legătură cu cursurile online(indifierent de procent!), cum se pune această situație în legătură cu prevederile Legii educației? Mă refer la :
” SECŢIUNEA a 9-a
Dreptul la securitate al personalului didactic
ART. 272
(1) Cadrele didactice nu pot fi perturbate în timpul desfăşurării activităţii didactice de nicio autoritate şcolară sau publică.
…..
(3) Înregistrarea prin orice procedee a activităţii didactice poate fi făcută numai cu acordul celui care o conduce.
(4) Multiplicarea, sub orice formă, a înregistrărilor activităţii didactice de către elevi sau de către alte persoane este permisă numai cu acordul cadrului didactic respectiv.
(5) Înregistrarea prin orice procedee a activităţilor desfăşurate în spaţiile şcolare este permisă numai cu acordul personalului de conducere, cu excepţia celor de la alin. (3).”
Acest articol mai este valabil?
Eu nu știu să se fi modificat!
Orice profesor are dreptul să nu transmită online lecția!
Aceasta este echivalentă cu înregistrarea orei! Cu același program sau altul, cu același dispozitiv sau altul.
Cum ne veți pune să facem asta? Ne veți obliga?
În baza cărei legi?
Ora mea nu e circ, Acces Direct sau Big Brother. A transmite live ora de ora este sinonim cu asistenta continua si petmanenta, ceea ce nu exista nici macar in sistemul clasic, unde, o data-de doua ori pe an esti anuntat dinainte ca vei fi asistat de ditector sau inspectorul scolar. Ati innebunit? Eu nu permit nimanui asa ceva. Ma duc pana la CEDO de e nevoie.
Buna ziua,care este solutia gasita de M.E.in legatura cu elevii ramasi nerepartizati la licee.Exclus scoli profesionale pt.elevii cu medii de 8 si 9! De ce nu se asigura locuri la licee pt.toti absolventii cls.a 8a(pt.doritori) daca 10 clase sunt obligatorii?Acum este momentul sa va dati “examenul de competenta”si sa dati dovada ca meritati un loc in aceasta institutie ,daca nu avem locuri la “profesionala” si pt.dumneavoastra.Cu respect!
Buna ziua! Intrebarea este pentru d na ministru Anisie, de ce nu s-au scos suficiente locuri la liceele teoretice in conditiile in care in acest an nr elevilor de clasa a 8 a este mare ,iar notele obținute la evaluare si ele foarte mari?
Trebuie regandita repartiția la licee în asa fel ca elevii să ajungă la licee apropiate de domiciliu pentru a nu mai pierde timp pretios cu drumul ,se descongestioneaza traficul,se economisesc bani aferenti abonamentelor RATB si nu in ultimul rand se reduce poluarea.
Doamna Ministru, de ce nu ne-am primit banii de salariu – mai exact, indemnizația de concediu ? Astăzi, 14 iulie a fost zi de salariu. De la ISJ Neamț s-a transmis în școli că nu sunt bani (așa a zis ministerul) ! Așadar, școala mea (dar și celelalte școli din Neamț) ne-a dat „salariul” pe iunie și nu indemnizația de concediu conform legii și a Contractului Colectiv de Muncă! De ce ? Dumneavoastră, știți să repectați cadrul didactic din România?
Am predat online pe platforma educațională a școlii noastre cu Google Classroom for GSuite încă de la început, din martie, cu laptopul meu (iar elevii și părinții cu dispozitivele lor), cu Internetul meu, cu energia electrică a mea și dumneavoastră nu ne plătiți indemnizațiile de concediu ? Ați ajuns să faceți școală pe banii profesorilor și a părinților, vă lăudați la televizor că achiziționați tablete pentru copii, dar ce să facă cu tableta? Ei au nevoie de laptop și Internet. De ce nu spuneți nimic despre Legea educației naționale care a fost modificată – să facem și noi, profesorii și elevii, cerere la școală pentru laptop ? De ce vorbiți doar despre tablete pentru copiii nevoiași ? În LEN se spune altceva, doar președintele țării a promulgat completarea legii, iar dumneavoastră nu respectați nici acest lucru !
Dacă nu sunteți în stare să asigurați dispozitive tuturor copiilor și profesorilor conform LEN modificată de președintele țării, deschideți școlile!
Legea 109/2020 modifică și completează două articole din Legea nr 1/2011 și prevede următoarele:
”Ministerul Educației și Cercetării asigură elevilor și profesorilor infrastructura necesară, constând în dispozitive și acces la internet, pentru accesarea Bibliotecii Școlare Virtuale, Platformei școlare de eleaning și a altor platforme educaționale agreate.”
„Asigura, la cerere, fiecărui cadru didactic și fiecărui elev un dispozitiv – laptop sau tableta – conectat la internet, pentru a putea participa la activitațiile de e-learning.”
Deci, nu e vorba numai de copiii fără posibilități !
Când poate cadrul didactic să facă cerere la școală pentru laptop?
Cum văd eu anul școlar 2020-2021 ? Cum a fost și până acum: DEZASTRU (sau mai rău):
-copii fără loc la liceu sau acolo unde își doresc ei;
-copii cu note de 1,2,3,4 – la liceu – nu vor lua bacalaureatul;
-copii care fug de școala profesională deoarece nu e dotată, mai ales în zona rurală unde nu există sistemul dual;
-copii care ar merge la oraș să învețe, dar nu au posibilități materiale – nu au unde să stea, chiriile foarte mari;
-copii cărora li s-au stricat dispozitivele și nu au dreptul la altele … nu se vor încadra la „veniturile familiei” (chiar și la o diferență de 1 leu …);
-număr foarte mare de copii într-o sală de clasă, număr mare de ore pe săptămână, programă școlară încărcată ….. toate duc spre insuccesul școlar;
-școli închise chiar dacă în localitatea lor nu sunt persoane bolnave;
-directori și inspectori școlari puși politic (chiar dacă nu recunoașteți, dar trageți cu ochiul și în Neamț);
-fără cursuri de formare cu credite….. școala mea, dar majoritatea școlilor din Neamț nu plătesc cursurile de formare pentru cele 90 de credite … deci, profesorii sunt condamnați: nu pot participa la etapele de mobilități, sunt dați afară dacă e restrângere de activitate. Fac cursuri pe banii lor și sunt foarte scumpe! Când faceți o analiză a școlilor din Neamț, ce au făcut cu banii de perfecționare – cursuri cu credite pentru profesori, conform legii? Cum se calculează prețul (valoarea) în lei a 1 (unui) credit, apropo ???
-cursul CRED e numai pentru unii, prof. care mai au puțin până la pensie au fost interziși … oare, nu chiar ei fac parte din categoria de risc? (știu răspunsul: CRED-ul e al PSD-ului !)
-cele mai scumpe cursuri cu credite sunt la CCD Neamț;
Cum mă văd pe mine în 2020-2021?
Cu laptop-ul meu ÎNCHIS ! Vreți școală online, îmi dați dispozitivul necesar!
Cu școala mea DESCHISĂ! (în zona mea rurală, nu m-a informat nimeni că ar fi persoane bolnave)
Pe final, vreau indemnizația de concediu conform legii. Astăzi, 14 iulie, 2020 – nu mi-am primit-o!
Doamna, va dau in toate dreptate. Sunt zone in rural cu 12-15 elevi si fara posibilitati de vreun fel. Nu au fost cazuri de covid. De ce nu facem ore normal acolo? In plus, vreau si eu sa fac cerere. Unde se fac cereri daca esti profesor?
Bravo!
Achiesez la tot ce ați spus!
Tocmai aceasta este ideea, propunerea: înființarea programelor after school, cu masa în cadrul școlilor ( înființarea bucătăriilor pentru toate școlile pornind de la un număr de minim 50 de elevi) pentru toți cei aflați în educație ( începând de la 3 ani). Aceasta înseamnă un program care îi poate ajuta pe părinți și care dă o siguranță a ocupației copiilor. Evident că în sistem educativ institutionalizat trebuie să conteze ca fiecare să-și facă bine treaba. Și asta se poate tocmai când sunt mai puțini elevi. Pe termen scurt, școala on line poate fi evitată pentru cei mici. Pentru că la noi nu există spațiu suficient, nici corpuri de clădiri necesare pentru maxim 20 de elevi, școala nu se poate face decât alternativ. Unele soluții sunt: spațiile de recreere alternate cu cele de învățare. Asta înseamnă că până în ora 12, unii copii învață, alții sunt în programe creativ-sportive sau… “before school”( cu pregătire de teme înainte de școală). Masa poate să aibă o anumită diferențiere pe vârste. Importantă este însă la început colaborarea cu studenții pentru că ei nu au nevoie de plată ci doar își asigură credite pentru notele la modulul pedagogic sau pentru cu CV. Repet: e nevoie de colaborare între mai multe instituții de pe mai multe niveluri de educație, și formare.
Buna ziua ! Am urmatoarele intrebari pentru dezbaterea de maine: 1. Cum se va realiza supravegherea copiilor mici care vor fi singuri acasa 9 ore pe zi, in conditiile in care nu va exista nici programul scoala-dupa-scoala ? 2. Cine va sustine copiii de varste mai mici (clasale 0-4) care au nevoie de ajutor pentru conectare/re-conectare la clasa online. 3.Exista multi parinti care nu sunt efectiv capabili sa o faca. Organizati cursuri de formare si pentru parinti ? 4. Pentru copiii mai mari, cum ne asiguram ca in timpul orelor nu acceseaza youtube sau alte resurse online ?
Daca proiectul propus este bine studiat, se raspunde la intrebarile dvs ! Mai multa educatie inseamna mai multa scoala !mai multa scoala inseamna mai multa responsabilitate din partea sistemului Aceste responsabilitati sunt prevazute in proiectul transmis Doamnei Ministru Monica Anisie !Este adevarat este nevoie de mai multa munca si gandire, dificil dar nu imposibil !Deci proiectul a raspuns la aceste exigente, Elvetia cu ani in urma zeci de ani s-a confruntat cu asemenea probleme si s-au rezolvat Deci poate fi un exemplu de inspiratie !!!
O observaţie sau părere personală (1) şi măcar o întrebare pentru Domna Ministru (2) şi o sugestie (3):
1.Consider că la sate sunt şcoli bune, elevi talentaţi şi dascăl buni, doar ponderea lor este mai mică, decât la oraş. Exemplific: Sunt şcoli gimnaziale rurale, de unde promovabilitatea este bună, de unde se intră în licee bune, chiar de elită, şi sunt şi dascăli care ar face faţă în şcoli urbane. Că abandonul şcolar e mai mare la ţară, e drept, se explică şi prin mediul social nefavorabil, etc. (Şi la oraşe sunt şcoli şi licee, grupuri şcolare “de cartier”, care au rezultate aproape falimentare. Ele nu se văd?)
2.Cum vor începe clasele de început de ciclu (I-a, a V-a şi a IX-a), anul şcolar 2020-2021, în cazul în care vom începe şcoala online? (Cum vor dobândii manuale şcolare, cum vor face cunoştinţă cu noii profesori, cu noua şcoală, cum vor intra în contact, etc. etc. Chestia cu manuale este valabilă pentru toată lumea, că nu există manuale digitale pentru toate clasele şi toate disciplinele.
3.Personal consider că şcoala trebuie începută cu anumite restricţii, reguli severe dar fizic şi nu online. (Credeţi că elevii, copiii nu “se socializează” în faţa blocului, la colţ de uliţă, la ştrand şi pe terase?)
Interesant, ce inseamna notiunea, licee buna sau de elita !!Unde este egalitatea de sanse !Poate altfel gandit, orientare vocationala si aptitudini !Lipseste ciclul de orientare scolara si profesionala ! In proiectul propus totul a fost prevazut, daca doamna Ministru il va pune spre discutie sigur va mai avea amendamente !!! Asteptam sa fie lansat spre dicutii!
În experienţa mea liceu de elită poate fi considerat, acel liceu, unde se intră cu medii mari, şi abandonul şcolar sau analfabetismul funcţional tinde spre 0 %, iar la bac promovabilitatea este mult peste 90 de %, se apropie chiar de 100%. (Chiar şi la C. N. “Sfântu Sava” au fost 2 respinş la bacalaureat, unde au fost 6 elevi cu media de bac 10, din totalul de 253 de candidaţi.)
Egalitatea de şanse este doar teoretică, dar este. Exemplu: elevii proveniţi din medii defavorizate cu un efort MULT mai mare pot intra în aceste licee, şi apoi şi la cele mai bune facultăţi.
Doua intrebari:
– De ce obligam copiii sa petreaca atat de mult timp online, stiind cat este de nesanatos?
– Cum ii invatam pe copiii de la clasa I sa scrie online?
Multumesc frumos pentru posibilitatea de a adresa intrebarile si astept raspunsuri pertinente de la cei cu drept de decizie!
Cum? O sa si ia parintii la greu liber ca sa poarte manuta in locul invatatoarei sau vom avea analfabeti. De ce credeti ca are Ministra idei atat de tampite? Ca sw fim toti cretini enough sa ne poata manipula usor.
Este necesară o schimbare curriculară,programa sa nu mai fie atât de încărcată,iar majoritatea materiilor ar trebui sa fie la alegerea elevului în funcție de preferințele și aptitudinile lui .Niciodată nu am putut întelege de ce un copil care își dorește să devină jurnalist,de exemplu,trebuie sa stea sa învețe la muzică.În loc să aprofundeze materiile din sfera respectivă el își pierde timpul cu altele și asa i se duce și pasiunea,iar apoi guvernul mai pierde un om care ar fi venit cu drag la muncă.
O alta problema ar fi ca cei din minister au impresia ca elevul la scoala este evaluat din ceea ce a retinut din clasa NU ESTE ADEVARAT procesul de invatare al elevilor romani este urmatorul :profesorul dicteaza pagini intregi de teorie-copilul scrie-copilul invata mai apoi singur acasa
Daca s-ar pune mai mult accent pe dezbatere,pe gandirea critica si creativa pe comunicare,pe exprimarea de opinii pe descoperire si explorare a subiectului folosind cat mai multe resurse,pe lucrul in echipa si colaborare,pe aplicabilitate si practica sub forma diferitelor proiecte atat individuale cat si de grup,jocuri,activitati interactive atat înauntru cat si in aer liber si care sa implice cat mai multe relatia kinestezică,portofolii,cercetari etc (toate acestea bineînțeles trebuind sa fie efectuate intr un laborator de specialitate care sa dispuna de dotarile necesare pentru a facilita invatarea elevului)și nu in ultimul rand implicarea afectiva a profesorului,probabil ca elevul ar reusi sa retina lectia de la scoala si nu ar mai fi nevoit sa și i-a din timpul liber pentru acest lucru
Drage cadre didactice va rog nu mai puneti teoria pe primul loc invatati pe copii sa gandeasca logic prin practica ,explorare si dezbatere a subiectului respectiv consolidandu le constant cunostintele prin exprimarea relatiei de cauzalitate/diferentiere/asociere dintre temele abordate astfel incercand sa priveasca si din interior nu numai din exterior.
Vă mulțumesc
S-a propus deja in proiectul transmis la ME!
In proiectul transmis la ME s-a gandit si acest aspect, Bacalaureat – Cultura Generala, Bac – Profesional si BACALAUREAT !!! Asteptam ca proiectul sa fie lansat spre opinii!
sa analizeze asta : faptul ca nu s a mai dat examen la politehnica, , conducerea politehnicii s a gandit sa organizeze doua sesiuni, in prima sesiune sa participe cei cu rezultate bune la olimpiada si cei cu rezultate bune 🙂 (voluntariat, bla, bla…), in sesiunea a doua admitere pe baza notelor la bac. acum vine surpriza, doua facultati unde concurenta este f mare, automatica si electronica, la restul facultatilor din poli raman tot timpul locuri libere, au fost deja inmatriculati 130 la automatica, 100 la electronica. deci, din 300 locuri bugetate la automatica 130 au fost ocupate din prima sesiune, urmand sa se bata pe 170 locuri ramase 1700 viitori studenti :(. de cei 130 inmatriculati in afara de comisie nimeni nu stie nimic, ce “rezultate remarcabile au avut”, cu ce s au remarcat, nimic. transparenta zero.
astea sunt universitatile din RO, transparenta zero, pacat de copiii care s au pregatit pentru domeniile astea si vor ajunge sa fie redistribuiti la sectiile unde locurile raman vacante, pacat. tare curios ar fi sa aflam cam ce contine un dosar cu “rezultate bune” si ce note la BAC au luat cei inmatriculati in prima sesiune!
Dece nu se desfiinteaza liceele technologice si accesata orientarea, scolii profesionala, arte si meserii precum si formarea DUAL?
Doamna Ministru dela min Muncii sa revada breviarul de meserii si preizarea de atestarea precisa a absolventilor, Certificat national de profesie, cand va fi ?
Formarea DUAL poate fi influentata si incurajata printro conditie de participare a firmelore care participa la fonduri publice si europene, deci iata aceasta propunere !
Nu uitati COPII DE TRUPA !!!
Astept raspunsul Doamnei Raluca TURCAN!
merci
Si a propos, in draftul transmis Doamnei Ministru Monica ANISIE impreuna cu Domnul Marian STAS si s-a prevazut,
“Orarul 9-16, cu școală, masă, pauză și after school ( pregătire de lecții dar și diferite ateliere creative, deci artistice sau sportive) pot duce destul de repede, la schimbarea atitudinii tuturor și la rezolvarea multor probleme din educație dar și din societatea românească.” si in plus, se referea la
– clasele 1 -8, elevii care nu pot fi recuperati de parinti la orele 16H00 sa fie gardati in scoala pentru activitati cultural sportive pana la ora 19H00. Aceasta masura vine in sprijinul parintilor si mai ales a familiilor care au in responsabilitatea lor copii a caror parinti sunt in strainatate !
In Draft s-a prevazut dejunul sa fie luat in scoala sau locatie apropiata sub supravegherea de cadre didactice gratuit pentru copii din familiile vulnerabile !!!
Intreb dece numai constatari, i critica si nu si solutii ???
Merci
Stefan RADOVEANU
GENEVE
Cu permisiunea Dvs o ultima intrebare, se adreseaza Doamnei VicePremier si Domnului Gelu DUMINICA,
Domnul Gelu Duminica, in urma, cateva saptamani scria pe son FB o consecinta inegalitati de sanse elevilor, prezentand, saracia, eseccul si abandonul scolar, etc.
Va intre, dece nu se revine la solutia copil de TRUPA ???
Franta azi in ziua nationala a prezentat la defileu, compagna de copii de trupa 15 -18 ani?
Merci
Scuze daca am abuzat cu intrebarile.
Bien Cordialement
Stefan RADOVEANU
GENEVE
NB
Astept raspunsurile si multumesc !
1. Decalajul urban/rural, o evidență pentru oricine, presupune: investiție pe măsura nevoilor identificate precis pentru fiecare școală. Asta ține de o strategie națională care nu duce elevii din rural la oraș ci le face condițiile necesare acolo unde sunt, pentru formarea, până la finalul liceului, a competențelor care îi pregătesc atât pentru meserii cât și pentru facultăți, pentru cei care ar dori. Asta înseamnă, în treacăt fie spus, atât păstrarea unor valori tradiționale, acolo unde sunt, cât și adăugarea condițiilor urbane de viață. Aducerea orașului la țară duce la echilibrarea numărului de elevi la orașe și la sate: se va putea lucra în ambele “zone” cu numărul optim de elevi: maxim 20. Mai exact: la oraș vor fi mai puțini, la sate vor fi mai mulți ( acum sunt unele școli aproape fără elevi). Mentalitatea diferenței între sat și oraș ar trebui să dispară, și doar educația poate rezolva problema asta, pe termen lung.
2. În termeni de urgență: dotarea cu condițiile necesare ( instalații sanitare și echipamente pentru învățarea atât la clasă cât și on line).
3. Acolo unde sunt suficienți elevi, până se realizează programul lung de urbanizare a satelor ( fără demolări de case tradiționale, sau desființări de obiceiuri și meserii vechi) este bun un program de școală care conține și masa caldă oferită în cantina școlii, cu bucătărie proprie, și angajați care cunosc cerințele unei alimentații sănătoase, curate. Apoi, un program after school, atât de recuperare cât și recreativ, cu alți profesori decât cei de la clasă, ajută în formarea completă a elevilor ca persoane conștiente de responsabilitățile civice, de propriile nevoi și capacități. Masa la școală ( în sistem de bursă acordată în funcție de situația socială bine analizată în fiecare caz și nu oricum, putând fi sporită și de rezultatele la învățătură) și programul after school, atât la orașe cât și la sate, automat vor egaliza șansele, și vor reduce diferențele în defavoarea unora și favoarea altora.
Programele after school se pot face cu studenți care pot avea un schimb de experiență, pe perioade încluse în orarul școlar. Așa ei pot cunoaște și aprecia ceea ce este în zona rurală. Experiența naturii, a contactului cu muncile rurale, nu strică celor la oraș… Dealtfel, există deja tendința ( nu la noi) ca orășenii să iasă din zona lor, să locuiască în afara agitației orașului, la margine..și chiar să revină în zone rurale.
Orarul 9-16, cu școală, masă, pauză și after school ( pregătire de lecții dar și diferite ateliere creative, deci artistice sau sportive) pot duce destul de repede, la schimbarea atitudinii tuturor și la rezolvarea multor probleme din educație dar și din societatea românească.
Unele dintre aceste idei nici nu presupun investiții mari ci doar colaborare între cele două părți ale societății: urbană și rurală.
Scoli modulare! Modelul elvtian !
Așteptăm multe de la aceste doamne . Deocamdată , prima șterge mesajele, a doua nu le citește , iar a treia te blochează . Succes !
Sunt sigur ca aceste Doamna sunt proactive, dispun deja de idei! Ce le impiedica, FRICA DE NOU. Un proverb elvetian spune, “Cine are FRICA de SCHIMBARE, va avea si FRICA si SCHIMBAREA”
Sa speram ca maine va fi o comunicare si nu un monolog!!!
Vor fi raspunsuri si completari, modelul nou va fi anuntat si agenda precisa !
Am incredere, asa incepe la inceput FURIA asupra Modernizarii, apoi Negocierea, apoi Tristetea si in final ACCEPTAREA ! Dupa care IMPLEMENTAREA si angajamentul final !!! Deci se ateapta etapa actuala, sau care ?
Doamnele sunt proactive, dar sunt inregimentate politic. Asta este problema.
Toti speram sa aiba curajul cineva sa inceapa schimbarea la un moment dat.
Acum este pandemie, alegeri…. . Isi gasesc scuze , asa cum isi gasesc de 30 de ani!
Reînființați toate clasele de liceu trecute la profesionala, nu va mai ascundeți după ISJ – uri care nu cer și alte tertipuri.
Invers, trebuie disfiintate aceste licée technologice, atipice si asimetrice !Mai pe romaneste nici in caruta si nici in teleguta !!! Trebuie scoli profesionale profesioniste si largita Formarea DUAL !!! Aceste doua forme se aseamna dar sut total diferite Unii sunt levi au burse, cilanti sunt salariati si respecta regimul, regulamentul firmei unde functioneaza, nu au vacante au concediu si sunt salarizati! Asemanarea este ca la sfarsitul scolarizarii si formarii au Certificat national de profesie, “dulgher, electrician ssau sanitarist ! Ambii pot ajunge la un bac profesional si acceda prin anumite pasarele la universitati ! Sau pot beneficia de formarea permanenta si continua care sa atinga functii superioare si sa devina patroni ! Si inca ceva in romania nu exista meseria de taran agricol, cel care poate sa si creeze o ferma familiara !!!
Deschideti scolile!O tableta nu face diferenta. Cine sta cu copiii acasa? Cine ii ajuta? Aveti cadre didactice care nu stiu sa foloseasca instrumentele digitale. Nu va e rusine ca dupa 6 luni de pauza sa fortati iar acest sistem de predare online????
Doamna, sa va spun sincer, chiar nu stiu sa predau live integral dintr-o clasa pentru ca nu am fost invatat sa fac asa ceva, nu exista surse de informare cum se face predare si proiectare de lectie live din clasa. Nu mai spun ca nu sunt posibilitati. Sa transformi fiecare clasa dintr-o scoala de tara spre exemplu in studio live broadcast ar costa enorm, n-ar mai ramane bani nici de salarii. Scoala trebuie inceputa clasic. Elevii care invata sa scrie vor scrie doar de tipar pe device? Este inadmisibil. Se cer de toate fara sa se ofere nimic nimanui si mai vor sa si functioneze brici. Niste ineptii. Vrem sa predam elevului normal.