Încrederea în sine a unui elev adolescent, în era social media și în contextul în care peste 167.000 de elevi fac astăzi școala online, este supusă presiunii “digitale”? Unde se concentrează gândurile elevilor de astăzi și cine le sunt modelele, în pauzele de la școală? Este importantă stima de sine în rezultatele școlare ale unui adolescent? Cu ce resurse pot fi “echipați” copiii, pentru ca cyberbullying-ul să nu le afecteze viața?
Despre aceste teme și despre noile reguli ale școlii în pandemie au discutat online LIVE joi, 30 septembrie, în intervalul orar 15:30 – 17:30, în cadrul dezbaterii “Adolescența fără filtre”, ministrul Educației Sorin Cîmpeanu, consilierul său Radu Szekely, Cristina Dima, director Marketing Beauty & Personal Care Unilever și ambasador Dove, psihoterapeutul Domnica Petrovai, Ionela Neagoe, directorul Colegiului Național „Gheorghe Lazăr” din București, și Mihaela Nabăr, directorul Fundației World Vision România.
- Dezbaterea online “Adolescența fără filtre: importanța încrederii în sine în era social media” a fost organizată de Edupedu.ro și Dove și transmisă pe Facebook, YouTube și website-ul Edupedu.ro.
LIVE Video&principalele declarații: https://bit.ly/AdolescentaFaraFiltreLIVE
Facebook event, conține LIVE video și postări despre dezbatere: https://www.facebook.com/events/232247338881647
Dezbaterea Adolescența fără filtre: importanța încrederii în sine în era social media,
a fost organizată pe 30 septembrie 2021 online LIVE de Edupedu.ro și bradul Dove, în cadrul programului educațional Dove – Ai încredere în tine.
ViralEducation – evenimente online marca Edupedu.ro
Principalele declarații:
Sorin CÎMPEANU, ministrul Educației:
Cu siguranță e nevoie de un proiect pentru consolidarea stimei de sine. Mai ales după toate consecințele, din perspectiva tulburărilor socio-emoționale și comportamentale în rândul elevilor, care s-au amplificat pe parcursul acestei perioade de criză.
Aceste dificultăți pe care le întâmpină tinerii accentuează pierderi din perspectiva stimei și încrederii în ei înșiși.
Ministerul Educației va susține cu orice mijloace acest proiect.
E o perioadă în care e declarată starea de alertă. E cea mai puțin potrivită pentru decizii de popularitate, care să placă publicului larg. Presupune acte de autoritate care presupun mai multă responsabilitate din partea autorităților.
Decizia a fost de menținere a școlilor cu prezență fizică.
Decizia a fost luată în unanimitate și exclusiv de către persoane cu competențe medicale, epidemiologice. Componența grupului tehnico-științific este publică. Sunt cei îndreptățiți să se pronunțe.
5% dintre clase învață online. Restul de 95% au șansa școlii cu prezență fizică. Cred că merită să luptăm pentru cei 95% și pentru cei 5% când vor reveni la școală.
Sunt 8.470 de elevi infectați, înseamnă 3 la mie, mai puțin de jumătate din rata de infectare în București.
Nu copiii sunt responsabili pentru părinții nevaccinați, ci exact invers.
Am accentuat nevoia implicării tuturor factorilor din educație pentru a verifica riguros măsurile.
Împingem limita de competență din educație la maximul posibil. Cadrele didactice nu au competențe medicale, nu putem să le cerem acest lucru. Teste neinvazive care nu sunt medicale pot fi sprijinite de cadre medicale.
Există multe alte probleme cu care ne confruntăm. E vorba de preluarea creșelor. Nu mai departe de mâine e termenul pentru decizia: ce creșe rămân la autoritățile locale și care trec la Educație.
Tot mâine vom publica lista candidaților eligibili pentru înscrierea la concursul de directori.
Ieri, Ministerul Educației a câștigat contestația cu unul dintre competitori pentru licitația pentru Biblioteca Virtuală, în 2 săptămâni vom încheia contractul, am fost asigurat. În trei săptămâni spun eu.
De luni, toți cei care nu au cazuri de infectare în clasă – motiv de suspendare a activității fizice în acea clasă, ancheta DSP ne spune și dacă trebuie suspendate cursurile și în alte clase, dacă acolo există contacți direcți, doar în acele cazuri rămân elevii în online.
Aceste lucruri ar trebui să apară în Monitorul Oficial până mâine seară.
O precizare importantă: am spus și susțin, că ne place sau nu, evoluția educației va fi către digitalizare, mult mai accentuat decât s-a întâmplat până acum. Dar trebuie îndeplinite o serie de condiții: conectivitate generalizată; echipamente electronice (și în România nu avem asigurat complet acest lucru); conținut digital – și am vorbit de biblioteca digitală; profesori pregătiți pentru predarea online și acum cred că în cel mai bun caz 1 din 5 profesori a fost pregătit pentru predarea online; platforme de evaluare.
Numărul mare de contestații care au modificat note la EN și bacalaureat: vom avea corectare digitalizată? Am promis acest lucru. Ar trebui să se întâmple. A fost unul dintre subiectele discutate cu inspectorii generali. Avem fișa de proiect deja aprobată de către MIPE, dar trebuie să derulăm foarte repede acest proces, să achiziționăm echipamentele și să formăm cadrele didactice. Proiect pilot pentru bacalaureat: cel puțin un liceu pentru fiecare județ.
În același sens cu proiectul pe care l-ați inițiat, avem proiectul Din grijă pentru copii, inițiat de guvern, avem și proiectul angajării a 1.000 de consilieri pentru 1.000 de școli considerate cele mai vulnerabile din această perspectivă.
Predarea online e definită ca o excepție pe parcursul stării de alertă. Ea trebuie să beneficieze de o evaluare, autorizare, acreditare, din partea ARACIP/ARACIS. Evaluare care se face după cele cinci condiții care trebuie îndeplinite simultan. ARACIS și ARACIP au sarcina de elaborare a standardelor. Legea educației nu e modificată. Predarea online nu e o formă recunoscută de lege, e doar un compromis. De îndată ce starea de alertă va înceta, orice posibilitate de predare online va înceta până ce aceste forme vor fi evaluare și acreditate. Online – un compromis găsit în stare de alertă pentru a nu bloca educația.
Precizarea – pentru cei care zic că e mai bine așa.
Întrebare: În ce măsură Ministerul are un plan de a integra sănătatea mintală în politicile educaționale? Am afirmat: educația pentru viață cu toate componentele specifice trebuie să fie o disciplină obligatorie, partajată pe module care să cuprindă și aceste informații privind sănătatea mintală. Important e să vedem cine e capabil și neafectat încât să poată prezenta elevilor credibil aceste informații. Tot ce facem, facem în ideea că profesorul are rolul determinant în școală, chiar dacă elevul este central. Nu sunt foarte convins că avem disponibilitate suficientă, din perspectiva specialiștilor, în acest domeniu important și de interes maxim pentru succesul școlii. E nevoie cu siguranță nu numai în rândul elevilor, ci și al cadrelor didactice.
Microcreditele sunt instrument tot mai vehiculat la nivel european. Acesta și altele fiind din ce în ce mai utilizate, cred că este normală recunoașterea lor. Recunoașterea competențelor dobândite în contexte informale și nonformale – prin certificare, doar în instituții de formare. Cu condiția acestor competențe, poate că un medic să poată preda elemente din disciplina Educație pentru Viață. Dar opinia mea e consolidată: competențele obținute în contexte informale și nonformale trebuie recunoscute în sistem organizat, asumat.
Există o presiune foarte mare de a permite accesul în educație a celor care nu au diplomă de doctor. Există solicitări foarte multe de intrare la catedră pentru studenți masteranzi, în IT de exemplu. Sigur, nu cadru didactic titular, ci asistent. Deci, dacă da, în ce condiții și la ce nivel?
Radu SZEKELY, consilierul ministrului Educației:
Sunt foarte multe elemente intrinseci care subminează încrederea în sine a elevului, de la modalitățile în care sunt evaluați pentru competențe, dar primesc notele pentru altceva, nota e folosită ca instrument de control mai degrabă decât ca instrument de evaluare…
Din perspectiva programului derulat de Dove, e evident că social media reprezintă o bună parte a culturii de astăzi, copiii folosesc mult acest instrument. Parcurgerea imaginilor din social media, elemente care pot produce imagini negative despre propriul corp pot să afecteze comportamentul, să producă așteptări nerealiste, comportamente nesănătoase.
Eu nu am folosit până foarte de curând filtre care modifică propria imagine așa încât să arăți mai suplu, mai musculos. Prin ele, tinerii pot crea o imagine care nu este reală.
Efectele negative, din studiile pe care le-am văzut eu, sunt în principal în rândul fetelor, dar și în rândul băieților sunt efecte similare. Am văzut de curând un studiu care a analizat 1.000 de postări pe Instagram, majoritatea băieți – sunt fie foarte supli, foarte musculoși, promovează acest corp idealizat care primește cele mai multe aprecieri și comentarii. Asemenea imagini sunt potențial dăunătoare pentru băieți, pentru sănătatea lor psihică.
Pe lângă acest program – pe care poate cu sprijinul Dove îl vom generaliza așa încât să ajungă în toate școlile – aș vrea să punctez programul “Din grijă pentru copii“, concentrat pe siguranța fizică, dar mai ales a celei emoționale și a stării de bine a copiilor. În următorii ani: psihologi școlari, activități care să sprijine copiii în a se accepta pe ei înșiși.
Acel proiect prin care vom reuși să ducem în școli 1000 de psihologi la începutul anului calendaristic următor e aproape finalizat.
E important ca aceste măsuri e să fie completate de o prezență mai mare a acestor campanii în social media, pentru că copiii își petrec mult timp acolo.
Despre separarea unor elevi din clase, pentru a se respecta dimensiunilor claselor: Acești copii trebuie sprijiniți. Nu vreau să sune cinic, dar despărțiri de genul acesta avem pe tot parcursul vieții. Din câte am văzut din datele din școli, într-un singur caz a fost un elev scos, în rest au fost câțiva elevi. Legea e pentru toți, inclusiv pentru mine și probabil că uneori sunt în dezavantaj că se aplică legea, dar legea trebuie aplicată. Copiii trebuie să fie sprijiniți să treacă peste acest impact, trecerea de la un ciclu la altul, de la a IV-a la clasa a V-a, oricum e dificilă.
Înțelegerea mea e că copiii își creează mult mai ușor prieteniile și relațiile decât adulții, copiii care vin de la alte clase se adaptează foarte repede. Cred că s-a exagerat puțin cu această problemă, dar ea există.
Consilierii au și rolul să sprijine profesorii. Există și programe în care cadrele didactice au participat voluntar, organizate de ONG-uri, care transferă aceste tipuri de competențe și transferă instrumente. S-a lansat de curând un program de neuroștiință la clasă, cum ne ajutăm de neuroștiință pentru a-i ajuta pe copii, să le deschidem mintea către învățare.
Ministerul Educației are rol de coordonare, nu se substituie organizațiilor care fac acest tip de formare.
Cristina DIMA, Ambasador Dove:
Nu e o preocupare de dată recentă pe care o avem, Dove are un istoric prin care transmite că frumusețea reală – nu cea retușată – trebuie să fie o sursă de încredere, nu de anxietate. Anxietatea e amplificată de social media, afectând pe toată lumea, în special pe tinerele adolescente.
Am lansat acest program în 2004, a adus alături 3 milioane de profesori, mentori, părinți care au accesat resurse.
Primul pas: care sunt la nivel local realitățile. Cel mai recent studiu – de la începutul acestui an: 7 din 10 fete din România au o stimă de sine scăzută, două treimi petrec semnificativ mai mult timp în social media acum, în context pandemic, decât o făceau înainte. 7 din 10 ar vrea ca școala să se implice în a da aceste noțiuni date de diversitate, că e în regulă să fim diferiți, să nu fim perfect. 8 din 10 fete care au stimă de sine scăzută au nevoie de ajutor – bullying-ul.
8 din 10 fete și-ar dori să fie percepute pentru ceea ce sunt ele, nu pentru imaginea pe care o au.
Am demarat un proiect pilot la începutul acestui an, care a ajuns până acum la 1.500 de copii din țară, am ajuns cu ateliere de stimă de sine pe care le-au susținut partenerii noștri și profesori pregătiți pentru aceste ateliere.
Cum putem să ajungem la cât mai mulți elevi? Să fie cât mai simplu. O școală, pentru a se înscrie, trebuie doar să își dorească acest lucru și să intre pe un site. Sunt materiale dezvoltate de specialiști, sunt kituri complete. Temele sunt apropiate curriculei școlare. E un mecanism simplu, cu resurse potrivite pentru diversele categorii interesate – profesori, părinți
Pentru a-i ajuta la nivel de competențe – traininguri, următorul la final de octombrie, la care pot participa online
Ne dorim să ajungem până la finele anului la 20.000 de elevi din România.
Domnica PETROVAI, psiholog clinician și psihoterapeut:
Copiii au nevoie de siguranță în relația cu adulții – cele mai semnificative sunt cele cu părinții și profesorii. E nevoie de mai multe competențe de bază privind atașamentul în relația cu copiii. Nu cred că psihologii vor rezolva problemele școlii, cred că mai degrabă părinții și profesorii au nevoie de mult mai mult sprijin și resurse.
Proiectul – a fost pentru profesori un sprijin personal, multe profesoare care au la rândul lor nevoie de încredere. Cred că investiția în starea de bine a adulților, profesori și părinți, e cea mai valoroasă pentru că are impact direct asupra copiilor.
Alt proiect inițiat la Cluj: sprijin al părinților, directorilor, profesorilor a copiilor din multe școli.
Cred că vom avea copii mai încrezători dacă vor învăța și trăi în medii unde există stare de bine.
E foarte copleșitor sentimentul de neîncredere, cu efect și asupra rezultatelor școlare. Sunt băieți și fete care din cauza acestei insecurități nu pot avea rezultatele dorite.
Ne dorim cu toții copii care au rezultate, dar și o stare mentală sănătoasă, bună, relații de încredere cu ceilalți.
- intervenție Radu Szekely: Atunci când vorbim de educație pentru viață, vorbim și despre educație pentru sănătate, inclusiv mintală și emoțională, sunt lucruri la care ne gândim când lucrăm la această parte a curriculei.
Ionela NEAGOE, profesor şi director al Colegiului Național „Gheorghe Lazăr”, București:
Programul pe care Dove l-a pregătit pentru școli este extrem de eficient, pentru că ne aduce mai aproape de realitatea copiilor, pe care noi nu avem cum să o înțelegem. Nu o înțelegem din mai multe motive, în primul rând pentru că avem altfel de educație.
Copil care nu mai voia să lucreze: după ce a participat la ateliere de lucru, aq conștientizat că modul cum îi stă părul nu îi va schimba imaginea în ochii celorlalți, că nu trebuie să îi fie rușine în ochii celorlalți. Modul cum a participat la ore tot mai mult, gradat, m-a făcut să mă gândesc că dacă pentru acest copil s-a putut, se poate și pentru alții
Conștientizarea că modul în care pui o întrebare poate să îl închidă sau să îl deschidă.
După ce termină școala, el iese în lume. E foarte important cum iese.
Până acum, în calitate de dascăli, nu ne gândeam că în clasă e nevoie de un mediu de încredere pentru ca ceea ce predăm să ajungă la copii.
Nu îți trebuie cunoștințe de specialitate – programul oferă într-o manieră foarte accesibilă întrebări și răspunsuri.
Interesant e că în modul cum se expun informațiile, copiii pleacă nu doar cu o conștientizare a creșterii încrederii în ei, ci și cu unele cunoștințe media – ce efecte are o reclamă, chiar și despre sentimentul fericirii – e fericită persoana pe care o văd? sau nu?
Se insistă mult pe împuternicirea copilului, ceea ce va determina și rezultate foarte bune și pe termen scurt. Înseamnă să îi dai voie să se manifeste, nu îi spui tu ce să facă. E un mediu în care sunt învățați că au voie să vorbească și că sunt ascultați.
Copiii au nevoie să fie ascultați și e nevoie de multe ori să taci și pur și simplu să fii acolo pentru el. Atunci intri într-un anumit raport cu copilul și el își va da voie să se exprime.
Anxietate în contextul pandemiei: grupa de vârstă căreia i se adresează, clasa a 7-a e foarte importantă, pentru că atunci sunt foarte multe transformări, copilul nu înțelege ce se întâmplă, se schimbă. Copilul e ajutat prin acest program.
Chiar și pentru noi, oamenii mari, e o lecție, pentru că de multe ori suntem tentați să acționăm din poziția de superioritate a rolului pe care îl jucăm și uităm să intrăm în pielea celui cu care lucrăm
Cursul e un câștig prin faptul că oricine îl poate accesa. E foarte important să ne dorim să învățăm ceva care ne poate ajuta și pe noi, și în relația noastră cu copiii, dar mai ales pe copii.
Mihaela NABĂR, director executiv World Vision România:
Trebuie doar să vrei, doar că de foarte multe ori în ruralul românesc poți să vrei, dar nu vei avea acces.
82% dintre copiii din programele noastre ne spun că foarte rar sau deloc sunt consultați în luarea deciziilor. De obicei li se “comunică”.
Studiu din 2020: am constatat un indicator la nivel de bunăstarea copilului care ne-a înspăimântat – 1 din 5 copii ne-a spus că este foarte rar fericit sau nu e niciodată fericit.
Profesorii ne-au spus că ei înșiși au nevoie de programe pentru a crește încrederea.
Acest program e foarte bun, mai ales pentru zonele cele mai vulnerabile, World Vision prin acest program își propune să ajungă la 10.000 de copii. Cum? Mai întâi să ajungem la profesori
Rezistența la începutul programului a fost la început destul de mare.
Cred în rolul extrem de important al unei echipe de specialiști, dar și al unui profesor pregătit pentru a ajuta copiii să creștem nivelul de încredere.
Domnica Petrovai:
Ce știm din studii și din experiență e faptul că grupul cel mai vulnerabil este cel al tinerilor care nu au acces la informație corectă, influențați de informațiile de pe rețelele de socializare, unde relația cu un adult nu este una de încredere și siguranță. Cele mai impresionante povești sunt cele ale profesorilor care au sesizat dificultatea unei eleve sau a unui elev și prin conversații și deschidere au prevenit apariția depresiei, anxietății. Acestea duc la scăderea performanțelor școlare, care duc într-un cerc vicios la neîncredere.
Tinerii au nevoie de un spațiu în care să vorbească deschis, să fie ascultați, să fie în contact cu faptul că și colegii lor au aceleași provocări, nu sunt ciudați și neobișnuiți, ci și colegii lor au nesiguranță. Le dă sentimentul de acceptare a propriilor vulnerabilități.
Oferim tinerilor resursele de care au nevoie pentru ca influența media și a rețelelor de socializare să fie mult mai scăzute.
Adulții au nevoie de instrumente, pe care programul le oferă.
În momentul în care școala participă în cadrul proiectului și marea majoritate are conversații, le e mult mai ușor să discute – scade agresivitatea și bullying-ul despre care vorbim
Un alt aspect valoros – chestiunea imaginii corporale și a stimei de sine. Copiii, mai ales de la vârste preșcolare, învață încrederea în ei prin raportarea la propriul corp. Uneori, ca adulți, credem că încrederea e dată de rezultate, dar de fapt încrederea e dată în principal de relația cu propriul corp.
Cum, dacă tu nu ai încredere în tine, poți să transmiți încredere copiilor la clasă? Sprijinul pentru profesori e foarte important.
Starea de bine e abilitatea-cheie ce ține de încrederea în noi.
Acest program e foarte ușor de implementat, cu rezultate la nivelul încrederii pe care copiii o vor avea și în viața adultă.
Cum eviți conflictele cu adolescentul în condițiile școlii online: În primul rând ai nevoie să înțelegi care sunt nevoile adolescentului, ne ajută să ne amintim cum era când eram noi adolescenți: Critica, cicăleala, sancțiunea, propriile furii nu ne ajută să ne conectăm cu elevii, ci mai degrabă să formăm acele contexte care ne ajută să fim mai aproape de adolescenți.
Acest proiect a ajutat la reconectarea profesorilor cu elevii, care a dus la reconectare și la alte materii.
Toți au insecurități, a lăsa un spațiu de conversație îi ajută să se reconecteze.
Un alt sfat: să construiești rutine de conectare, să profiți de momentele în care au deschidere. Să înțelegi ce înseamnă adolescența și pre-adolescența, că au nevoie să se desprindă, dar noi să nu ne simțim abandonați de copiii noștri, să nu intrăm în luptă de putere cu ei, că să căutăm să îi înțelegem. Riscul de anxietate e mult mai mare. Dacă pentru noi o imagine de pe Instagram poate fi fără impact, pentru ei poate fi foarte importantă.
Cea mai importantă, pentru starea de bine a adolescentului, e relația cu adultul. Ei au multe conversații cu cei de vârsta lor, însă mult prea multe conversații emoționale nu au loc cu adulții, iar adulții sunt responsabili. Ei au nevoie să fie acceptați, înțeleși.
Mihaela Nabăr:
Jumătate din România trăiește în rural. 7% consideră că au o viață rea. Oare încrederea acelui copil în sine cum ar putea să crească? În ce fel să ducem acolo un psiholog?
De foarte multe ori în mediile vulnerabile, inclusiv în unele zone urbane, încrederea copiilor și adolescenților scade pentru că, spun copiii, adulții nu le cunosc drepturile.
Realitatea copiilor din programele noastre: 6% spun că nu au încredere niciodată în adulții cu care locuiesc.
Acest proiect transpune într-o limbă înțeleasă de toată lumea și poate răspunde tuturor acestor nevoi. Depinde de noi să găsim specialiștii să vorbim în teren.
Toată lumea îi întreabă pe copii “sunteți pregătiți?” Toți spun că sunt pregătiți. Dar dacă îi întrebi de ce au nevoie, mai ales la finalul liceului, ei răspund că “de relații”.
Radu Szekely: [în social media] Se creează o imagine falsă de sine în care școala are datoria să intervină.
Mihaela Nabăr: În școală copiii tot timpul sunt comparați. Aflați mereu în competiție, ceea ce, coroborat cu faptul că în online copiii se simt adesea singuri, rezultatele pot fi dezastruoase. Rolul părinților e extrem de important.
__________
Dezbaterea vine la finalul primului program-pilot derulat de compania Dove în școlile din România în primele luni ale anului, în cadrul căruia 1.500 de elevi ai mai multor școli și licee au beneficiat de ateliere despre consolidarea încrederii în sine. În acest an școlar, cel puțin 20.000 de copii vor fi implicați în workshopuri care au ca scop cultivarea stimei de sine, consolidarea încrederii și tratarea de subiecte precum bullying-ul sau neîncrederea în propriul corp, într-un program sprijinit de Ministerul Educației. Atelierele sunt implementate în școli de ONG-urile World Vision Romania și Well Being, susținute de companie. În program, Dove a lansat gratuit un ghid pentru părinți și un ghid pentru profesori.
Agenda dezbaterii LIVE „Adolescența fără filtre: importanța încrederii în sine în era social media”
Joi, 30 septembrie 2021, în intervalul orar 15.30 – 17.30 #ViralEducation
Moderator: Raluca PANTAZI, fondator și publisher Edupedu.ro
15:35 – 15:45 Sorin CÎMPEANU, ministrul Educației – cuvânt de deschidere: Eficiența programelor educaționale care abordează tema încrederii în sine pentru elevi – din punctul de vedere al profesorului, dar și al ministrului educației
15:45 – 16:00: Dezbatere între co-paneliști și Q&A – întrebări de la participanții înscriși prin formular
16:00 – 16:10 Radu SZEKELY, consilier al ministrului Educației, fost secretar de stat: Implicarea directă și responsabilitatea Ministerului Educației în furnizarea cadrului optim pentru dezvoltarea și asimilarea resurselor educaționale, dar și dezvoltarea armonioasă a copiilor și adolescenților din sistemul național de educație
16:10 – 16:20: Dezbatere între co-paneliști și Q&A – întrebări de la participanții înscriși prin formular
16:20 – 16:35 Cristina DIMA, Ambasador Dove, director, Marketing Beauty & Personal Care Unilever: Programul Dove – Ai încredere în tine: mecanica implementării programului și resursele disponibile, cum și unde se pot înscrie școlile în program, rezultatele programului-pilot desfășurat în școlile din România
16:35 – 16:45 Domnica PETROVAI, psiholog clinician și psihoterapeut, fondator Mind Education: Ingredientele-cheie ale unui program educațional pe tema încrederii în sine pentru elevi și impactul rețelelor de socializare în viața adolescenților, rolul filtrelor și al programelor de editare foto
16:45 – 16:55 Ionela NEAGOE, profesor şi director al Colegiului Național „Gheorghe Lazăr”, București: Importanța și schimbările pozitive pe care un program de creștere a încrederii în sine le are în rândul elevilor din punctul de vedere al interacțiunilor la școală și al rezultatelor la învățătură; feedback profesori și părinți
16:55 – 17:05 Mihaela NABĂR, director executiv World Vision România: Ingredientele-cheie ale unui program educațional care are rezultate și care abordează tema încrederii în sine pentru elevi – experiența de implementare în școlile din mediul rural
17:05 – 17:30: Dezbatere între co-paneliști și Q&A – întrebări de la participanții înscriși prin formular și LIVE / Concluzii și pași de urmat
Înscrieri deschise! Pentru a vă implica activ în partea de dezbatere este necesar să vă înscrieți prin acest formular special, ușor de completat, prin care vă puteți auzi întrebarea adresată speakerilor, prin vocea moderatorului. De asemenea, vă încurajăm să ne transmiteți prin intermediul formularului și alte teme de interes pentru dumneavoastră. Răspunsurile la întrebări / solicitări vor fi adresate în timpul conferinței, în limita timpului de LIVE sau vor fi publicate în perioada imediat următoare.
Dezbaterile publice sunt deschise de către moderator după scurta prezentare a fiecărui speaker. Vor adresa întrebări și vor ridica teme de discuție atât co-paneliștii, cât și moderatorul, dând voce participanților prin adresarea întrebărilor primite prin formularul de înregistrare, disponibil aici.
Contextul dezbaterii organizate de Edupedu.ro și Dove
Anul acesta școlar, Ministerul Educației sprijină implementarea în România a programului educațional „Ai încredere în tine”, implementat de brandul DOVE la nivel global cu scopul de a-i ajuta pe adolescenți să depășească anxietatea provocată de presiunea media, de presiunea generată de alți factori externi, pentru a le îmbunătăți încrederea în felul în care arată și pentru a le crește stima de sine.
Programul a fost dezvoltat împreună cu mai mulți profesioniști în domeniul academic, psihologic și organizații non-profit, precum UNICEF și University of the West of England și este implementat la nivel global de 15 ani, timp în care mai mult de 60 milioane de copii au beneficiat de resursele sale.
În anul școlar 2021-2022, DOVE susține două ONG-uri cu experiență în implementarea în școli a unor programe similare – World Vision Romania și Well Being – care vor face workshopuri cu cel puțin 20.000 de copii.
Compania derulează, însă, în România, acest program încă din primele luni ale anului 2021, când peste 1.500 de elevi ai mai multor școli și licee au beneficiat de ateliere despre consolidarea încrederii în sine, în cadrul unui proiect-pilot. Programul conține ghiduri de activitate și articole menite să-i ajute pe părinți să abordeze subiecte delicate, cum ar fi bullying-ul sau neîncrederea în propriul corp; sesiuni care pot fi predate la școală, în orele de dirigenție, pentru consolidarea încrederii de sine, precum și activități educaționale dedicate mentorilor și liderilor ai asociațiilor de tineret.
- Un ghid pentru părinți și un ghid pentru profesori au fost lansate gratuit de Dove, formând astfel un kit pentru adulții care vor să-i ajute pe tineri să-și cultive stima de sine și să-și consolideze încrederea. Aceste ghiduri pot fi consultate și descărcate gratuit pe site-ul www.dove.com/ro/încredere.
Programul poate fi implementat și de asociații de tineret, precum asociațiile studențești sau cele dedicate elevilor, cu ajutorul unor resurse dedicate prin care tinerii să devină modele pentru cei mai mici ca ei cu privire la încrederea în sine.
Înțelegerea de către adulți, fie ei profesori, părinți sau angajatori, a presiunii pe care rețelele de socializare o pun asupra copiilor și tinerilor devine o necesitate tot mai vizibilă, în contextul în care mai bine de o treime dintre fetele din România cu încredere în sine scăzută simt că nu pot vorbi cu părinții despre cum se simt în mediul online.
România a intrat în pandemie cu 6 din 10 fete cu vârsta de peste 10 ani atât de îngrijorate de felul în care arată, încât alegeau să nu participe la activități de viață obișnuite, ca petreceri, sport sau înot, potrivit studiului Romania Beauty Confidence Report derulat la comanda companiei DOVE în 2018. Trei ani mai târziu, dintre care doi ani școlari afectați masiv de pandemia COVID-19 care a ținut copiii români în case luni de zile, 34% dintre fetele cu încredere în sine scăzută spun că părinții nu înțeleg presiunea pe care o simt de a arăta perfect pe rețelele de socializare. Iar gândurile a 1 din 3 fete cu încredere în sine scăzută sunt de îngrijorare cu privire la comentariile negative pe care le poate primi la fotografiile postate pe social media, dacă ele sunt needitate. În acești 3 ani, editarea imaginilor postate de tinerele eleve în social media a devenit normalitate: 74% dintre fetele cu încredere scăzută folosesc aplicații de editare foto pentru a schimba felul în care arată în poze, iar aplicarea filtrelor și a programelor de editare de poze pentru postări începe la 11 ani. Rezultatele aparțin studiului Dove realizat de Ipsos în februarie 2021 pe un eșantion format din 297 fete (10-17 ani) și 300 de femei (18-55 ani) din România.
Atunci când au de ales dintre fotografiile lor, 38% dintre fetele cu încredere în sine scăzută preferă imaginile modificate digital, în vreme ce 91% dintre fetele cu o încredere în sine ridicată aleg imaginile needitate.
Același studiu derulat în februarie 2021 arată că 1 din 3 eleve din România postează, distribuie sau trimite selfie-uri în fiecare zi și de mai multe ori pe săptămână și că 1 din 3 fete cu încredere în sine scăzută își face griji cu privire la comentariile negative pe care le poate primi la fotografiile postate pe social media, dacă acestea sunt needitate.
Important de remarcat că studiul s-a derulat în februarie 2021, atunci când aproape 2 milioane și jumătate de elevi – adică 80% din populația școlară totală de aproximativ 3 milioane de copii înscriși în sistemul de învățământ din România – se pregătea să revină pentru prima dată fizic la școală după două luni și jumătate de cursuri online pentru toți elevii și toți profesorii din România în anul școlar 2020-2021 (sursa aici și aici). Februarie 2021, luna în care DOVE a sondat presiunea social media asupra fetelor din România, a fost și momentul în care 500.000 de elevi de clasele V-VII și IX-XI au aflat că ei continuă școala exclusiv online, până cu doar o lună înainte de vacanța mare. Jumătate de milion de copii români cu vârste de la 11 ani în sus pentru care activitățile fizice mijlocite de școală, alături de colegi și profesori, au fost anulate (sursa și detalii).
În plus față de aceste provocări, anul acesta elevii de 11 ani trec printr-o modificare cu „posibile riscuri de traumatizare a unor copii încă mici”, după cum a avertizat ministrul Educației: școlile trebuie să reducă numărul de elevi per clasă (detalii aici) astfel încât la a V-a formațiunea școlară să nu depășească maximum 29 de elevi. Fără un algoritm național de refacere a claselor pentru copiii care intră în gimnaziu din grupe de primar mai mari de 29, vor fi elevi care vor fi extrași din clasa lor și introduși în clase sudate deja de 5 ani, la vârsta la care prieteniile, reacțiile celor din jur și gestionarea schimbărilor sociale intempestive încep să aibă importanță în clădirea încrederii și imaginii de sine.
La nivel internațional, un studiu extins efectuat în SUA de Reuters și publicat în martie 2021, cu privire la impactul închiderii școlilor asupra sănătății mintale a elevilor, a concluzionat că elevii au fost afectați de izolare, anxietate cu multiple cauze, depresie, abuzuri, tulburări de comportament (detalii aici).
În acest climat social, înțelegerea de către adulți a presiunii pe care rețelele de socializare o pun asupra minții copiilor, asupra gândurilor și realității acestora devine o necesitate tot mai mare, dar și o sarcină care pentru mulți părinți și profesori este dificil de realizat.
Temele principale ale dezbaterii
- Care sunt rezultatele programului-pilot desfășurat de Dove, la începutul anului, în școlile din România?
- Cum arată feedback-ul profesorilor și al părinților, în urma implementării programului pilot?
- Care e realitatea copiilor și cât din ea le este cunoscută profesorilor, în ceea ce privește presiunea media asupra încrederii în sine?
- Este importantă stima de sine în evoluția școlară a unui adolescent? Contează ea în dezvoltarea sănătoasă emoțional a unui tânăr?
- Ce schimbări poate genera o astfel de inițiativă în rândul elevilor, din punctul de vedere al interacțiunilor la școală și al rezultatelor la învățătură?
- Care sunt ingredientele-cheie ale unui program educațional care are rezultate și care abordează tema încrederii în sine pentru elevi, din punctul de vedere al psihologului/psihoterapeutului, dar și din punctul de vedere al organizațiilor care aplică concret în școală, monitorizează și evaluează aplicarea acestuia?
- Cum văd profesorii acest gen de programe, sunt ele utile în dezvoltarea armonioasă a copiilor?
- Care sunt mecanica implementării programului și resursele disponibile?
- Cum se pot înscrie școlile în programul Dove, care sunt criteriile pe care trebuie să le îndeplinească și unde pot aplica?
- Care este impactul rețelelor sociale în clădirea încrederii în sine la adolescenți în această perioadă pandemică, ce i-a ținut pe elevi în case și în fața ecranelor încă și mai mult, prin derularea orelor online?