VIDEO TEXT Dezbatere online: PISA 2022 – fața necosmetizată a școlii / Directorul OCDE pentru Educație, Andreas Schleicher: Diferențele sociale relevate de PISA sunt o provocare imensă pentru România / Ce spun fostul ministru Mircea Miclea, cercetători, profesori și reprezentanți ai mediului de afaceri despre rezultatele și opțiunile României

Rezultatele PISA 2022 arată o conservare a nivelului minim al Educației din România. Circa 49% dintre elevii de 15 ani nu reușesc să aplice cunoștințele de matematică elementară, care ar fi trebuit să fie dobândite încă din școala primară, în situații de viață posibile și probabile simulate în cadrul testării internaționale standardizate. Procente similare – 42% și 47% sunt în aceeași situație la Lectură și Științe.

Dezbaterea Edupedu.ro despre rezultatele PISA 2022:

Ideile principale:

Andreas Schleicher, director pentru educație și competențe:

PISA este cel mai mare efort global de evaluare educațională

Evaluarea din 2022 s-a concentrat pe matematică. Este o evaluare diferită de modul de predare din România. Evaluează felul cum vezi probleme așa cum apar în în lumea reală

Elevii români sunt adesea foarte buni să-și amintească matematica așa cum sunt învățați, dar întâmpină dificultăți atunci când trebuie să aplice ceea ce au învățat

Ceea ce se întâmplă acum e mult diferit de ceea ce se întâmpla în 2003, când PISA era la început

În ultimii ani am văzut o scădere semnificativă la nivel OCDE, în rezultatele PISA. România nu a avut această scădere. Diferența este mai mică, dar în continuare foarte mare

Diferențele sociale: foarte mari în România, sunt o provocare imensă

Lipsa resurselor digitale poate însemna rezultate mai slabe la învățare

Folosirea tehnologiei acoperă mare parte din timpul petrecut la școală. România – printre țările unde elevii petrec mult timp pe dispozitive digitale

Dacă tehnologia e folosită pentru învățare, e ok, dar rezultatele scad dacă tehnologia e folosită pentru relaxare, la școală

În România, elevi reclamă distragerea lor de la activități de către colegi care folosesc tehnologia

În pandemie – profesorii sau fost esențiali pentru elevi. În România, un număr semnificativ de elevi au spus că profesorul nu a fost alături de ei când au avut nevoie. Acest lucru contează și se vedere în rezultate

Părinții – parte importantă a ecosistemului învățării. În România, părinții sunt interesați de rezultatele copiilor (puțin sub media OCDE, dar nivel ridicat)

Școala este o referință socială foarte importantă pentru elevi – a doua după relația cu părinții

România – în medie când vine vorba despre sentimentul de apartenență al elevilor în mediul școlar

Adesea, în România, predarea le spune elevilor la ce nu sunt buni, dar mai puțin despre opțiunile pe care le au pentru a crește

Lecții din pandemie: să ținem școlile deschise, pregătirea elevilor pentru a învăța singuri, să întărim starea de bine, să limităm influențele negative ale tehnologiei

Întrebări Daniel Funeriu: Aveți în vedere modalități de a transforma exercițiile PISA în exercițiu din care să determinăm elemente de cauzalitate? / Timpul petrecut de elevi la școală/lungimea vacanțelor: ce puteți spune despre efectele acestora? / Țările care se concentrează mai mult pe conținut au rezultate mai bune decât țările care acordă mai multă atenție pentru alte teme?

Răspuns: Pentru corelări, acordăm atenție deosebită pentru a le susține. / Nu vedem o legătură directă și clară între timpul petrecut la școală și rezultate – trebuie îmbunătățite calitatea și cantitatea/oportunitatea pentru rezultate ridicate. Unele țări cu rezultate foarte bune nu exagerează cu timpul petrecut la școală, dar au grijă ca fiecare oră să conteze

Dacă ne uităm la sistemele cu performanțe foarte ridicate – accent pe conținut academic, dar și profesorii acordă atenție deosebită elevilor, cine sunt aceștia, cum se descurcă, au o responsabilitate socială ridicată. E un lucru care adesea s-a pierdut în Europa.

Răspuns pentru Edupedu.ro: Există o discrepanță pronunțată între testele din România și PISA. Noi nu punem accent pe a cunoaște răspunsul la o întrebare, ci: poți gândi ca un matematician? Poți pune în aplicare o cunoștință? Elevii români – când e vorba despre a reproduce un conținut, sunt buni, dar adesea se împotmolesc atunci când trebuie să aplice unele cunoștințe. Apare argumentul că nu ar fi corect să li se ceară altceva, dar nici viața nu este dreaptă.

întrebare Răzvan Bologa referitoare la felul cum se măsoară competențele legate de STEM. Andreas Schleicher: Ceea ce omitem adesea în STEM sunt T și E, chestiunile care sunt adesea atractive pentru elevi – partea de tehnologie și inginerie. Pentru evaluare: se folosesc realitate virtuală și realitate augmentată pentru a simula probleme, iar elevii se pricep la astfel de tehnologii. OCDE are un instrument în acest sens – PILA

Mircea Miclea – profesor la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, UBB:

Să presupunem că avem într-o pădure un copac căzut la pământ. Vine furtuna, colegii care nu au căzut se înclină. Putem spune despre copacul căzut că e rezilient? E aberant să spunem că a rămâne pe penultimul loc e o dovadă de reziliență.

A prezenta situația ca o situație de reziliență e complet greșit și lipsit de profesionalism. Se încearcă o negare a realității, or e foarte greu să găsești soluții dacă negi realitatea.

Și soluțiile oferite – una era aceea de a înmulți evaluările, de a avea evaluări în fiecare an -… Deja din Legea 1/2011 sunt evaluări din clasele a 2-a, a 4-a, a 6-a. Pe baza lor se poate prezice reușita la clasa a 9-a. Sunt date pentru aceasta. Aceste date nu au fost utilizate deloc, nu au fost convertite în programe remediale. Noi putem face evaluări în fiecare zi, dar dacă nu se folosesc în remediale nu am făcut nimic. Soluția – nu de a înmulți evaluările, ci a le converti în remediale personalizate.

Îngrijorător în această evaluare PISA: Din 2012 avem o scădere, nu e vorba doar de pandemie. Cred că a fost mai multă coerență în sistem atunci. De atunci până în 2023 avem o scădere de 10 până la 17 puncte. Aceasta înseamnă, din păcate, că: 1. în 10 ani am avut o scădere de 10-17 puncte la PISA; 2. se susține de un deceniu un proiect prezidențial România Educată al cărui impact, de 10 ani de grijă pentru educație, este nesemnificativ. Acest program nu a avut impact.

Este extrem de îngrijorător că la echitate educațională suntem pe ultimul loc. Nu e nou faptul că în sistemul românesc inechitatea crește de la an la an. Știam că e inechitate, că trebuie intervenit, nu s-a intervenit. Legislația nouă adâncește această inechitate, prin admiterea la colegiile naționale.

Rezultatele PISA semnalează un declin, nu reziliență. Sunt mulți factori implicați și nu e o singură soluție. E nevoie de o analiză a tuturor factorilor relevanți, dar și de luciditatea de a recunoaște situația, nu de a cosmetiza situația.

Andreas Schleicher:

Cred că a avea mai multe evaluări este un lucru important pentru a vedea ce trebuie rezolvat. Nu aș face un examen care are miză majoră pentru elevi, dar a avea o evaluare de calitate e important.

Unele țări fac evaluări anual, unele fac evaluări la nivel de școală sau de clasă.

Partea importantă: să existe o perspectivă sistematică asupra rezultatelor la învățare, ca învățarea și școlile să fie mai eficiente.

Întrebarea Răzvan Bologa despre folosirea IA în educație: Andreas Schleicher – Unele țări se pricep foarte bine la acest lucru – Coreea de Sud, de exemplu. IA are o putere enormă să facă învățarea mai echitabilă, să extindă oportunitățile. Riscul – să facă învățarea mai pasivă, mai formală

PISA: rezultatul nu este considerabil mai bun pentru școlile private, care pot fi favorizate de părinți.

Mircea Miclea:

Citim cât de importantă e educația nu din declarații, ci din buget. Dacă are 2,1 sau 2,2% din PIB, în condițiile în care președintele era cu România Educată, înseamnă că pentru ei valoarea reală a educației este aceasta. Nu face decât să continue aceeași miopie electorală. E tot mai grav că vom avea o criză majoră de profesori – toată UE are o criză majoră de profesori, sunt peste 51% dintre profesori peste 50 de ani Dacă nu facem această profesie atractivă, nu vom mai avea profesori.

Nu e singura modalitate de a face profesia atractivă. Dar salariile sunt obligatorie. Condițiile în școală trebuie îmbunătățite, trebuie redusă politizarea

Suntem pe ultimul loc la echitate, în PISA Soluția era să iei toți profesorii buni din România, toate lecțiile, să îi înregistrezi pe acele lecții, să adaugi și să faci lecții multimedia, să le pui pe o platformă accesibilă. Atunci reduci semnificativ din inechitate. Or, noi ce facem este să creștem inechitatea educațională.

Examenele de admitere la colegii – o inechitate în același liceu, apoi o inechitate privind accesibilitatea.

Daniel Funeriu: În 2023 – bugetul de salarii al ministerului era de aproape 3 ori mai mult decât în 2012. Sistemul consumă tot mai multe resurse, dar produce tot mai puține rezultate.

Cristian Hatu, președintele Centrului de Evaluare și Analize Educaționale:

Sunt studii care spun că potențialul de dezvoltare al unei țări depinde de calitatea educației. Cel mai important element – calitatea capitalului uman. La noi se pune puțin căruța înaitea calului.

Competențele măsurate de PISA: Viitorii angajați trebuie să gândească structurat – se întâmplă în țările care le dezvoltă elevilor o gândire structurată și capacitatea de a lua decizii

Mircea Miclea:

În ultimii ani am asistat la o non-politică a educației. Inclusiv mărirea salariilor a venit ca reacție la grevă, nu pentru că avem o strategie de mărire. E o atitudine reactivă. Societatea a avut luciditatea să susțină acest grup social și, din oportunism, politicienii au preluat mișcarea și au început să capitalizeze pe ea pentru voturi. Dar atât, a fost simplă reacție, nu strategie. Nu avem politică educațională, doar o reacție oportunistă.

Răspuns pentru Mihaela Nabăr: De ce nu s-au implementat măsuri schimbe? Țara a fost condusă de elite de putere extractive, nu rezolutive – să extragă resurse pentru grupurile lor, nu să rezolve probleme. Nu au putut extrage resurse din acele soluții, de aceea nu au aplicat. / Nu trebuie să disperăm că nu apare vreo elită rezolutivă. Criza referitoare la cadre didactice a început, nu e evidentă – e neatractiv pentru salarii, dar și dpdv al absolvenților din sistemul universitar. Când vor conștientiza criza, poate vor reacționa – dar va fi soluție reactivă.

Daniel Funeriu:

Opinia mea fermă este că ceea ce scria despre informatizare încă din 2011 este că politicienii nu s-au înțeles la șpăgi. Aceasta e opinia mea

Cristian Hatu:

Despre profesorii de fizică / științe: În unele județe, în ultimii ani au venit 1-2 profesori. Procentul e foarte mic de profesori sub 40 de ani. Absolvenții în domeniu sunt foarte căutați de către industrii. Elevii ajung adesea în universitar și se lovesc tot de metode inductive.

Profesorii cu care noi interacționăm: Le-am oferit cursuri de formare, s-a schimbat programa, s-a schimbat obiectivul învățării, sunt resurse. Problemele: sistemul de evaluare nu s-a schimbat. Evaluarea nu măsoară obiectiv ținte precum cele din PISA, pentru care și profesorii sunt pregătiți. O altă problemă: profesorii trebuie sprijiniți luni de zile după un curs de formare, or pentru asta e nevoie de încredere – în organizația ta, între ei.

Când se dau testele PISA – se măsoară și științele. La EN, se evaluează doar citirea și matematică, nu și științele. E straniu.

EN se dă la română și matematică, pentru care elevii se pregătesc. Eu m-aș fi așteptat să fie progrese la PISA. E foarte ciudat că nu se vede un progres la aceste două tipuri de alfabetizare, pe care se pune presiune.

Mihaela Nabăr, director executiv, World Vision Romania:

Oare putem în momentul acesta că profesorul e prietenul elevului, pentru că ar îmbunătăți procesul de învățare? Dacă ne uităm la studiile noastre, rezultatele PISA nu ar trebui să ne uimească

Nu ai cum să spui că este o dovadă de reziliență, dacă nu ai niciun indicator

Copiii spun foarte clar că nu au încredere în profesori, că nu sunt prietenii lor

Deși profesorul ar trebui să fie de cele mai multe ori alături de copii, el de fapt nu este – în probleme sensibile sau care afectează învățarea, copiii nu merg către profesorii lor

Ce ne îngrijorează foarte tare: a crescut decalajul din nou. Cifrele acestea sunt extrem de dureroase când le vezi la firul ierbii. Da, s-au făcut eforturi, au avut resurse cei din urban, dar cei din rural – rezultatele sunt mult mai slabe acum

Cristian Hatu:

Sunt profesori din rural care nu mai au specializarea de fizică sau chimie. Mai e o problemă care face să nu vină profesori noi – examenul de Titularizare, total rupt de realitate, încă o piatră de moară

Marilena Ionașcu, director pentru Educație, Microsoft Romania:

Punct central pentru orice strategie de educație – elevul să fie în centru, toți ceilalți membri ai sistemului să fie cei care sprijină atingerea obiectivelor macro, care trebuie să includă ca deziderat final elevul.

A reieșit din PISA că jumătate dintre acești tineri nu pot să convertească o monedă în altă monedă. Din păcate, nu sunt pregătiți pentru viață. E una dintre concluziile principale ale studiului.

Studiul Class of 2030 – tinerii care vor absolvi în 2030: acest studiu spunea încă din 2017-18 care sunt cunoștințele și experiențele de care elevii vor avea nevoie pentru a fi pregătiți pentru viață când vor absolvi. Concluzii: învățarea pregătită pentru viață (abilități necesare – cognitive, sociale și emoționale, tehnice); competențele sociale sunt foarte importante; personalizarea, absolut necesară pentru orice sistem educațional de succes.

Tinerii vor intra pe o piață de muncă foarte diferită de cea pe care am cunoscut-o noi. Întrebarea este cum îi facem pe copii să se pregătească pentru aceasta

O reformă a sistemului educațional nu se poate face fără un parteneriat public-privat (ex: tehnologie pentru reducerea birocrației, planificare pentru remediere)

Mihaela Nabăr:

În rural, dacă ne uităm la date, toți indicatorii arată mult mai rău în rural.

Ce spune PISA din nou: statutul socio-economic și în special ruralul influențează major rezultatele la PISA.

Profesorii pe care îi vedem în fiecare zi cu aceleași metode ca acum mulți ani la clase, în rural, ar trebui să schimbe în primul rând metoda de predare.

Dacă era un alt sector, până la ora aceasta aveam probabil declarată starea de urgență

Cristian Hatu:

Mai apar soluții pentru a crește calitatea în educație. Dar mai e un factor de care depinde succesul lor: dacă profesorii vor avea atitudinea deschisă față de schimbare. Ei se uită și la cine este inițiatorul – care e postura lui, există relație de încredere? Dacă aș fi în locul decidenților aș fi foarte atent la ce schimbări propun în sistem.

Daniel Funeriu – cercetător, fost ministru al Educației în România:

Când faci o schimbare, trebuie să iei decizii fundamentale. Împreună cu Mircea Miclea le-am luat în Legea 1/2011. Din păcate, astăzi nu mai există în sistem.

Decizii care nu au fost luate: vrem un sistem moral solid sau unul bazat pe acte administrative? sistem bazat pe exigență sau pe laxism? Autoritate a profesorului sau a părinților/copilului? Sistem axat pe excelență sau pe servicii sociale? Ce înțelegem prin echitate – ridicarea celor de jos sau egalizare prin scăderea celor de sus? Care e rolul școlii – de a transmite cunoaștere sau soft skills?

Sunt opțiuni extreme, trebuie nuanțate. Dar sunt opțiuni majore, politice, nu administrative, care trebuie luate

Un număr foarte mic de copii învață din plăcere. Un număr mare din obligație, număr mare – deloc. Unde aloci mai multă resursă, unde sunt copii care nu învață mai deloc sau către cei care învață din plăcere. Cred că efectul asupra sistemului ar fi mult mai mare – către trecerea celor care nu învață deloc să treacă spre rutina învățării.

Sistemul de educație – o elipsă cu două focare, elevul și profesorul. Această relație trebuie foarte bine echilibrată și efortul asupra profesorului se răsfrânge asupra elevului. Nu cred că prietenia e elementul cheie, ci încrederea care izvorăște din prietenie.

Eu am devenit elevi ordonat când profesoara a venit la domiciliu și nu a fost deloc prietenoasă când a văzut camera noastră. Autoritate care izvorăște din excelența profesională și de caracter

La începutul secolului trecut trăia bine un om care avea rezistență la bacterii, pentru că nu existau antibiotice. Apoi, în războaie – cine a știut să se apere. Fiecare epocă a avut selectori. Unul dintre selectorii de astăzi – discernământul. Nu s-a dezvoltat capacitatea de a procesa atâta informație.

Cum poți clădi discernământ? Dați de exemplu copiiilor exerciții de matematică cu informații redundante, care îi ajută să discearnă ce e esențial și ce e periferic.

Educația – să devină reflex societal pentru a putea clădi o școală care răspunde nevoilor și inteligenței noastre.

Ionuț Stanimir, director marketing și comunicare, BCR:

Paralelă cu criza financiară din 2008-2010: trecem printr-o perioadă de criză și avem un sistem de educație care se află în criză. Insight-ul acelei crize a fost că nu există o strategie de tip „merge și așa”, „îmbunătățim pe ici pe colo”. Atunci am restructurat 30% din portofoliul nostru.

Când vorbim de reforma sistemului de educație – cu buget mic, salarii la nivel foarte jos, infrastructură destul de proastă – ar trebui să avem verdict destul de clar: nu va funcționa nicio reformă treptată, ca atunci. A fost ori la bal, ori la spital. Aceasta e lecția pe care o vedem mai mereu.

Nu va exista niciodată educație performantă cât nu ne stabilim ambiție economică: la ce nivel vrem să jucăm la nivel de țară? Pentru că pentru acel nivel vom avea nevoie de un nivel de educație E o discuție care pornește de la nivel de primar și de consiliu județean.

Din punctul nostru de vedere, aceasta este o discuție care lipsește.

Punctul doi – legat de modele. Cu Școala de bani am ajuns la 600.000 de oameni, foarte mulți dintre ei tineri, copii. Nu am primit niciodată feedback că ar fi cursuri plictisitoare, nu am avut copii care să plece de la cursuri.

Soluția există – interactivitate, respect, informație relevantă și practică. Așa cum poate face o bancă, pot face și alte companii. E o dimensiune la care ne uităm cu atenție.

Punctul 3 – în ultimii 10 ani am avut obiceiul să facem consultări cu oameni și companii din toată țara. Inevitabil apare subiectul educației. Foarte mulți vor să contribuie, da nu știu de unde să înceapă. Dar vibrația de fond o simțim tot mai puternică. Pentru ei, e nevoie de un toolkit, iată de unde poți începe: poți începe de la a face mult mai multe săptămâni altfel, de la a porni sesiuni de practică mult mai devreme. De la a-și trimite oamenii din companie mai des la școală.

Trebuie să reglăm fundamental o chestiune: rezistența de la a primi la clasă oameni din afara sistemului profesoral. E total greșit.

Daniel Funeriu: Nu sunt deloc de acord cu venirea la clasă a cuiva din afara școlii – timpul e limitat, acela ar veni în locul lucrurilor care trebuie predate. Sunt adeptul amenajării sistemului școlar astfel încât copiii să primească această expunere. Expunere da – dar nu în cadrul școlii obligatorii. Expunerea e esențială, de aceea am introdus școala altfel

Dacian Dolean, psiholog educațional, specializat în dezvoltarea limbajului și a alfabetizării timpurii, profesor afiliat UBB:

PISA ne arată unde suntem cum am fost și relativ cu alte țări. Ce nu ne arată – din ce cauză suntem acolo, ce putem face în direcția aceasta

Datele nu ne oferă relații de cauzalitate foarte clar.

Când vrem să schimbăm ceva, o provocare în România e felul cum abordăm problema. Problema noastră – avem prea multe sfaturi și afirmații, prea puține întrebări.

Una dintre soluțiile oferite imediat după rezultate – să se aloce câteva zeci de milioane de euro pentru cursuri de formare. Dar nu am auzit ce efect ar avea aceste programe asupra profesorilor, elevilor. Eu nu am citit niciun raport care să arate că investim 1 milion și creștem cu 0,2 într-o abatere standard alfabetizarea copiilor.

Presupunem că începem să punem întrebările. Dar cum aflăm răspunsurile? – Avem punctul de pornire, nu finalitatea. Dacă am întreba directorii, probabil am avea cel puțin 200 răspunsuri diferite.

E nevoie de studii științifice, să filtrăm factorii relevanți/irelevant. Care sunt acele studii relevante? Trebuie să filtrăm studiile relevante

Aflăm astfel niște informații – dar cât sunt de relevante acele studii pentru copiii din România? E foarte important să facem aceste studii în România

Dacă aflăm factorii, trebuie să vedem că există relație de cauzalitate, prin studii experimentale.

E nevoie de peer-review riguros. Avem multe studii în România, făcute cu bună intenție. Dar trebuie să ridicăm ștacheta

Referitor la învățământul din mediul rural: noi am avut privilegiu să învățăm cu profesori de școală primară din șase județe – au avut materiale și lecții impecabile. Nu am avut nevoie de cursuri infinite de formare profesională, sunt suficiente programe potrivite pentru ca resursa umană să-și facă treaba foarte bine

Daniel Funeriu:

Eu sunt împotriva depolitizării. Funcția de inspector trebuie politizată, trebuie depolitizat ceea ce intră în contact cu elevii. Ideologia nu are ce căuta în școli.

Referitor la formarea cadrelor didactice, niciodată nu știm ce se întâmplă cu acele formări la sala de clasă. E nevoie de sistem de mentorat

Deciziile bazate pe date sunt importante, dar salturile importante în istorie sunt bazate pe decizii politice. E esențial să ai elemente măsurabile.

———————-

Pentru că ne-am păstrat un scor relativ similar cu cele din 2018, oficialii din Ministerul Educației au calificat această contraperformanță drept reziliență a sistemului de învățământ românesc. Asta prin comparație cu scăderile mai ample și de la rezultate mult mai bune ale elevilor din statele membre OCDE.

Cum arată, de fapt, Educația din România, necosmetizată, prin oglinda PISA 2022? Ne va da „cheia de citire“ a aventurii României în programul PISA chiar Andreas Schleicher, directorul Directoratului pentru Educație din OCDE, unul dintre cei mai proeminenți experți internaționali în Educație, considerat unul dintre fondatorii testărilor standardizate internaționale PISA și coordonatorul programelor organizației, inclusiv al PIAAC – Programul pentru Evaluarea Internațională a Competențelor Adulților, al TALIS – Studiul Internațional privind Procesul de Predare-Învățare sau INES – Indicatorii Sistemelor de Educație.

Ce avem de învățat din rezultatele României la PISA? Ce ar fi de îmbunătățit și care sunt prioritățile? Fostul ministru al Educației, profesorul și psihologul Mircea Miclea vine cu viziunea sa în interpretarea datelor PISA 2022.

Dezbaterea online „PISA 2022 – fața necosmetizată a școlii. Cheia reală de citire a rezultatelor și opțiunile României“ este organizată de Edupedu.ro – cea mai cunoscută platformă de știri și analize din Educație din România – și World Vision România – organizație nonguvernamentală cu multiple proiecte de educație și sociale în zona școlilor și în comunitățile dezavantajate.

Evenimentul online poate fi urmărit joi, 7 decembrie, începând cu ora 15.00 pe Edupedu.ro și WorldVision.ro, dar și pe paginile de social media ale partenerilor: Facebook Edupedu și Facebook WVR. 

Agenda dezbaterii este următoarea:

Moderatorul discuțiilor este Mihai Peticilă, co-fondator și publisher Edupedu.ro 

15:00 – 15:15 Andreas Schleicher, director pentru educație și competențe, consilier special pentru politica educațională al secretarului general, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE)

15:15 – 15:30 Subiecte fierbinți și semnale de alarmă extrase din rezultatele PISA – dezbatere cu invitații – profesori, cercetători și foști miniștrii, reprezentanți de top ai mediului de business 

15:30 – 16:30

• Mihaela Nabăr, director executiv, World Vision Romania: Copiii dezavantajaţi, în pericol în ceea ce priveşte accesul la educaţie
• prof.univ.dr. Mircea Miclea, profesor la Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației și coordonator de doctorat la școala doctorală de Științe Cognitive Aplicate, Universitatea Babeș – Bolyai 
• prof.univ.dr. Dacian Dolean, psiholog educațional, specializat în dezvoltarea limbajului și a alfabetizării timpurii, profesor afiliat UBB, research scientist 
• prof.univ.dr. Răzvan Bologa, profesor la Academia de Studii Economice Bucureşti, Facultatea de Cibernetică, Statistică și Informatică Economică, fondator Nextlab.tech 
• dr. Cristian Hatu, președintele Centrului de Evaluare și Analize Educaționale
• dr.ing. Daniel Funeriu, cercetător, fost ministru al Educației în România și Înalt Consilier al Uniunii Europene în Republica Moldova

16:30 – 16:45 O privire de impact în economie a acestor rezultate pe care România le-a obținut la testările PISA cu reprezentanți ai mediului de business din România, considerați angajatori de top, implicați în discuția despre reformele educaționale:

• Marilena Ionașcu, director pentru Educație, Microsoft Romania 
• Ionuț Stanimir, director marketing și comunicare, BCR, co-fondator BCR InnovX și inițiator Romania Tech Nation

16:45 – 17:00 Concluzii 

Citește și:

România în PISA – rezultatele la cele 6 testări, din 2006 până în 2022, arată ca o pâlnie inversată care conservă mediocritatea într-o zonă a analfabetismului funcțional

PISA 2022: România este la polul opus față de țările-exemplu în ce privește echitatea în educație / Analistă OCDE: Investiții mai mari nu înseamnă automat succes la învățare, dar pentru elevii români resurse mai multe ar însemna rezultate mai bune la Matematică

Rezultate PISA 2022 / Organizația World Vision: România e pe primele locuri în lume la decalajul dintre elevii dezavantajaţi şi avantajaţi. Copiii dezavantajaţi sunt în pericol

Rezultatele PISA 2022 la Matematică: Penultima țară din Uniunea Europeană, în scădere cu 2 puncte față de testarea din 2018 și al treilea cel mai slab rezultat din istoria testării internaționale standardizate în România

Alina Sava, expert în Educație al Băncii Mondiale: Aș spune unui ministru al Finanțelor că, fără o investiție în educație, nu vom putea fi o societate competitivă. Este foarte greu să construiești rezultate bune în educație acolo unde nici părinții nu sunt literați, nici resurse nu sunt în școală

Cercetătorul Dacian Dolean – Rezultatele PISA 2022, primele concluzii: România iese în evidență clasându-se pe ultimul loc dintre toate țările participante la capitolul echitate educațională. Acest lucru poate însemna și că performanța multor elevi e dependentă de măsura în care părinții își permit să plătească meditații

Ministerul Educației scoate din raportul OCDE tradus în română, al rezultatelor PISA 2022 pe țară, graficele care arată creșterea analfabetismului funcțional și scăderea sentimentului de apartenență la școală al elevilor

Șerban Iosifescu, fost președinte al agenției care acreditează școlile, despre rezultatele de la PISA 2022: Care este impactul miliardelor cheltuite din 2009 încoace pentru combaterea părăsirii timpuri a școlii și îmbunătățirea rezultatelor elevilor?

BREAKING PISA 2022 România – penultima în UE și pe locurile 45-48 din 81 de țări și teritorii din lume, la cele trei evaluări principale: matematică, științe, citire / Aproape de 3 ori mai puțini elevi de top și de 2 ori mai mulți elevi sub pragul alfabetismului funcțional, față de media OCDE

Folosirea dispozitivelor digitale în școli, pentru cel mult o oră în scop de destindere sau până în trei ore în scop de învățare, poate întări performanța elevilor la matematică. Apoi, performanța scade – analiză pe baza rezultatelor PISA 2022 / România – în topul utilizării instrumentelor digitale la școală

Ligia Deca, despre rezultatele PISA 2022: Trebuie să creștem de la 5 la 7 elevi din 10 care să demonstreze competențe cel puțin minime la lectură, științe și matematică / Una dintre soluțiile ministrei: Testarea online periodică a nivelului de alfabetizare funcțională

LIVE VIDEO Anunț optimist al ministrului Deca, după rezultatele la PISA 2022 care situează România la coada UE: Avem un sistem de educație rezilient și țara noastră a reușit, prin ansamblul măsurilor luate, să limiteze efectele pandemiei

Rezultate PISA 2022. Aproape o treime din elevii din România nu ascultă ce spune profesorul la clasă