Dezbatere G4Media și World Vision Romania, vineri, 27 septembrie: „Educație incluzivă și oportunități reale. Prioritățile UE în următorii ani – Ce ar trebui făcut?”

121 de vizualizări
Foto: G4Media.ro
G4Media în parteneriat cu World Vision România organizează vineri, 27 septembrie, între orele 10:00 – 12:00 o masă rotundă despre situația actuală și ce perspective se conturează ca inițiative naționale și la nivelul UE în domeniul oportunităților la care au acces copiii și tinerii defavorizați.

România încă se prezintă în statisticile europene cu rezultate dintre cele mai slabe în privința condițiilor sociale și materiale ale unei părți semnificative de copii și tineri, ceea ce are impact asupra performanțelor școlare și profesionale ale acestora. 

Cum putem crește șansele copiilor și adolescenților din medii defavorizate la oportunitățile oferite de o societate modernă, la educație și carieră profesională în țară și în Uniunea Europeană? 

Despre politicile actuale naționale, politicile europene care sunt în implementare și prioritățile conturate pentru europarlamentarii nou aleși și pentru noua Comisie Europeană vom discuta vineri, 27 septembrie, într-un format tip „masă rotundă” alături de jurnaliști, organizații cu activitate consistentă în domeniu, europarlamentari, instituții competente. 

SPEAKERI: 

  • Mihaela Nabăr, Președinte World Vision Romania 
  • Dan Barna, europarlamentar, USR/Renew 
  • Vasile Dîncu, europarlamentar, PSD/S&D
  • Rareș Achiriloaie, președinte ANPDCA 
  • Gabriel Brezoiu, președinte GEYC (Group of the European Youth for Change)
  • Reprezentanți ai Consiliului Consultativ al Copiilor World Vision România
  • Mihai Peticilă, co-fondator și redactor-șef Edupedu.ro 
  • Moderator: Cristian Pantazi, redactor-șef G4Media.ro

Teme de discuție:

  • Accesul la educație pentru copiii din medii defavorizate: provocări majore legate de accesul la educație pentru copiii și tinerii proveniți din familii vulnerabile, atât în România, cât și la nivelul UE. Ce măsuri concrete ar trebui implementate pentru a reduce inegalitățile în educație?
  • Rolul UE în susținerea programelor de educație incluzivă: analiza inițiativelor europene, precum Fondul Social European și alte programe care sprijină accesul la educație și formare profesională pentru grupurile defavorizate. Ce se poate îmbunătăți în politica UE pentru următorii ani?
  • Integrarea digitală și accesul la tehnologie în educație: cum poate UE sprijini accesul echitabil la tehnologie, mai ales în contextul educației digitale? Ce soluții există pentru a depăși barierele tehnologice cu care se confruntă copiii din mediile rurale sau dezavantajate?
  • Politici naționale și europene pentru combaterea abandonului școlar: evaluarea strategiilor naționale și europene pentru reducerea abandonului școlar în rândul copiilor vulnerabili. Care sunt soluțiile eficiente pentru a încuraja continuarea studiilor și crearea unor oportunități de carieră pentru acești tineri?
  • Colaborarea dintre autorități, ONG-uri și mediul privat: necesitatea unui parteneriat puternic între sectorul public, organizațiile non-guvernamentale și companiile private pentru a crea programe educaționale durabile și incluzive. Cum pot fi valorificate aceste parteneriate la nivel național și european?

Context. Aproape 20 de milioane de copii din Uniunea Europeană erau expuşi anul trecut riscului de sărăcie şi excluziune socială, România înregistrând cel mai ridicat nivel în rândul ţărilor membre UE, arată datele publicate în luna iulie de Oficiul european pentru Statistică (Eurostat).

De asemenea, ca răspuns la adoptarea recentă a Strategiei naționale pentru protecția și promovarea drepturilor copilului „Copii protejați, România sigură”- 2023-2027, copiii din Consiliul Consultativ, au cerut autorităţilor, la Guvern, să continue traducerea Strategiei pe un limbaj prietenos cu copiii, precum şi să implice copiii în mod formal în procesul de monitorizare a implementării strategiei. 

 Măsurile propuse în „Garanția pentru copii”, ca parte integrantă a Strategiei naționale pentru protecția și promovarea drepturilor copilului, vor fi corelate cu cele pe care a fost construită Strategia naţională pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului ”Copii protejaţi, România sigură” 2023-2027, adoptată pe 12 octombrie de Executiv. 

  • Copiii îşi cer dreptul la protecție în fața abuzurilor: patru din zece elevi din ciclul gimnazial și liceal nu știu dacă în unitatea lor de învățământ se află un consilier școlar cu care să poată vorbi dacă au nevoie, iar 43% dintre adolescenții de la sate văd în comunitățile lor oameni care sunt violenți și consumă alcool. 
  • Copiii îşi cer dreptul la o educație echitabilă: unu din zece copii din mediul rural nu frecventează nicio instituţie de învăţământ. Totodată, elevii din medii dezavantajate, au aspirații educaționale mai scăzute: 1 din 4 nu se așteaptă să termine învățământul superior. 
  • Copiii îşi cer dreptul la participare: Jumătate dintre copii spun că adulţii din jur nu îi implică atunci când se iau decizii.

Persoanele interesate să participe pot contacta echipa de organizare la emailul evenimente@g4media.ro.

Evenimentul face parte din proiectul co-finanțat  de Uniunea Europeană (Parlamentul European prin DG Communication): „EuroVOT: learning from the crises, shaping the future”.


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Peste 200 de școli în care distanțarea de 1 metru nu poate fi respectată, identificate într-un sondaj al Consiliului Național al Elevilor / În aproape 380 de unități elevii nu ar avea apă curentă și săpun

În 214 școli din 755, cuprinse în analiza Consiliului Național al Elevilor, distanțarea de 1 metru nu poate fi respectată, potrivit răspunsurilor elevilor la un sondaj online autocompletat, potrivit unui…
Vezi articolul
Scădere dramatică a numărului copiilor de grădiniță

After school-urile în școală, pe banii părinților, cu profesorii de la clasă, legalizate de noua lege adoptată de Senat. Pentru cadre didactice din alte școli e necesar acordul Consiliului de Administrație

Programele de tip after-school sunt oficializate inclusiv prin implicarea financiară și organizatorică a părinților, acolo unde „statul, consiliile judeţene sau consiliile locale nu finanţează programul ‘Şcoala după şcoală’”, potrivit noii…
Vezi articolul