Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar are până acum doar 1409 proiecte, adică școli, în implementare – a anunțat ministrul Educației Ligia Deca luni, 25 martie, în prima conferință din actualul său mandat de ministru. Aceste contracte sunt semnate încă din mandatul fostului ministru Sorin Cîmpeanu, din octombrie 2022. Toate celelalte contracte cu școli sunt fie încă în procedură de semnare la inspectoratele școlare sau pentru ultimele două apeluri încă în evaluare la Ministerul Educației. În mandatele de ministru ale Ligiei Deca din cabinetele Ciucă și Ciolacu nu au fost nici măcar semnate toate contractele din PNRAS II, apel încheiat în octombrie 2023, conform acestor declarații.
- UPDATE: Reprezentanții Ministerului Educației au transmis Edupedu.ro că execuția bugetară se raportează strict la proiectele contractate, respectiv 1.409 proiecte, din PNRAS runda I, acestea fiind în valoare totală de 1.144.819.026,43 lei. Astfel, rezultă o execuție bugetară de 30,48,%.
Pe lângă aceste întârzieri, execuția bugetară pe acest program finanțat din PNRR cu câte 200.000 de euro sau 3000.000 de euro per școală este extrem de slabă. S-au cheltuit până acum „aproape 350 de milioane de lei”, a anunțat Ligia Deca, adică doar 18% din alocarea totală de 390 de milioane de euro, echivalentul a 1,9 miliarde de lei. Banii trebuie cheltuiți și proiectele ar trebui integral implementate până la 30 iunie 2026.
Ligia Deca a declarat: „Pentru PNRAS, programul național de reducere a abandonului școlar, avem aproape 2.300 de contracte încheiate, din ținta de 2.500”. După care, atunci când a detaliat fiecare rundă, a spus că doar contractele PNRAS I sunt în implementare, restul nu au fost nici măcar semnate. Rundele apelurilor ar fi trebuit să se încheie în 2023 pentru PNRAS, dar nici acum nu s-au încheiat două dintre acestea. Reamintim că echipele de implementare din școli pentru aceste proiecte din PNRR nu sunt remunerate de niciun fel, în schimb Ministerul Educației dă bani pentru 7 posturi din fiecare inspectorat școlar județean ca să se ocupe de monitorizarea și verificarea proiectelor din școli.
„Au fost patru runde de apel:
PNRAS I, încheiat cu 1409 contracte se află deja în implementare.
PNRAS II, 653 de contracte în curs de semnare la inspectoratele școlare județene.
PNRAS II, seria a 2-a, vizăm 82 de contracte potențiale, proiectele sunt în evaluare
PNRAS de școli mici, vizăm 148 de contracte potențiale, proiectele sunt în evaluare.
Valoarea totală a contractelor este de 390 de milioane de euro, execuție bugetară, în acest moment undeva la aproape 350 de milioane de lei”, a declarat Ligia Deca.
Tot Deca a anunțat că Ministerul Educației a cerut Ministerului Fondurilor Europene și Comisiei Europene ca pentru școlile eligibine în PNRAS, dar care nu au depus proiecte pentru a obține finanțarea, să poată aplica pentru acești bani primăriile din acele localități. Ar fi 400 de școli eligibile, deși până la atingerea țintei obligatorii pentru îndeplinirea proiectului ar mai fi 200 de școli.
„Pentru atingerea țintei pe care o avem, de 2.500 de școli, Ministerul Educației a propus Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și Comisiei Europene ca unitățile administrativ-teritoriale care administrează școlile rămase eligibile, dar care nu au aplicat până acum la rundele multiple de apel, să depună proiectele pentru școli, pentru a le sprijini din punct de vedere administrativ în gestionarea proiectelor. Vorbim de aproximativ 400 de școli care au rămas pe lista de eligibile”, a mai spus Deca.
Coordonatorul proiectelor derulate prin PNRR la Ministerul Educației, Ștefan Decă, secretar general adjunct al ministerului, a încercat să „coafeze” declarațiile ministrului. Acesta a afirmat că în primul an de implementare, 2022, „s-au cheltuit foarte puțini bani, am avut sub 40 de milioane de lei”. Niciun oficial nu a spus nimic despre faptul că școlile nu au avut buget pentru aceste cheltuieli, banii pentru PNRAS nefiind prinși în bugetul pe 2022, promisiunea fiind că vor fi în bugetul pe 2023, după cum Edupedu.ro a semnalat la momentul respectiv.
Decă a mai anunțat că „este o creștere accentuată a modului în care se cheltuiesc banii” și că acum s-ar face în școli cursuri de formare cu angajații pe organizarea achizițiilor.
Ștefan Decă, secretar general adjunct al ME: „Vreau să aveți în vedere că din cei 350 de milioane de lei până la acest moment, în primul an de implementare, având în vedere semnarea contractelor, s-au cheltuit foarte puțini bani, am avut sub 40 de milioane de lei, practic, restul banilor fiind cheltuiți într-un an și două luni. Este o creștere accentuată a modului în care se cheltuiesc banii, se termină procedurile de achiziție și rămân în implementare doar cu celelalte tipuri activități, programe remediale masă caldă, ș.a.m.d. Deci, până la sfârșitul acestui an, majoritatea proiectelor, cel puțin din prima rundă, vor avea din punct de vedere financiar implementarea finalizată.
În altă ordine de idei, avem prin contractul de asistență tehnica cu Banca Mondială multiple sesiuni de formare atât cu personalul de la nivelul inspectoratelor, cât și cu personalul din școli, pe suport, pe modul de desfășurare, de organizare a achizițiilor, modul de raportare și alte acțiuni de sprijin necesare implementării proiectelor”.
Reamintim, Sorin Decă este detașat pe postul de secretar general adjunct încă de pe vremea ministrului Cîmpeanu. Între timp, aflat pe această funcție, Decă a candidat și a devenit directorul general al Direcției generale pentru implementarea proiectului „România Educată” din Ministerul Educației, funcție pe care nu o exercită, fiind secretar general adjunct, și pe care este detașat un alt director. Edupedu.ro a scris la acel moment că acest lucru ridică unele suspiciuni de integritate.
Potrivit situației veniturilor brute din Ministerul Educației, secretarul general adjunct, la data de 30 septembrie 2023, are o indemnizație lunară de 19.478 lei, la care se adaugă un spor de condiții vătămătoare de 1.411 lei. Drepturile salariale totale sunt 20.889 lei, conform documentului. Spre deosebire de luna septembrie 2022, veniturile au crescut cu peste 4.600 de lei.
În septembrie 2023, drepturile salariale totale ale ministrului Educației sunt de 21.840 de lei.
Sorin Decă era toamna trecută al doilea cel mai bine plătit om din Ministerul Educației, după ministru, conform acestor indemnizații brute.
Ce este PNRAS – Programul Național de Reducere a Abandonului Școlar
PNRR a prevăzut ca una dintre reformele principale ale României în domeniul Educației să fie reducerea abandonului școlar, țara noastră fiind pe primul loc în Uniunea Europeană la Părăsirea Timpurie a Școlii, cu peste 15% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani care nu au terminat nici măcar 8 clase, în anul 2022.
PNRAS are o valoare de 390 de milioane de euro și ar fi trebuit să ajute școlile ca prin măsuri propuse de acestea, țintite pe comunitatea școlară proprie, să reducă absenteismul și în final abandonul școlar. Finanțarea per școală a fost de 200.000 de euro în PNRAS I și 300.000 de euro în PNRAS II, iar până acum cele 1.409 școli care implementează proiecte abia au reușit să cheltuiască, în medie, sub 50.000 de euro per școală, conform sumelor prezentate de Ligia Deca.
În descriere ME, PNRAS urmărește atingerea următoarelor obiective generale:
a) diminuarea riscului de abandon școlar în cel puțin 25% din unitățile de învățământ participante la program în perioada 2021- 2026, cu încadrarea unității de învățământ într-o categorie de risc mai mic;
b) îmbunătățirea rezultatelor obținute de elevi în cadrul evaluărilor naționale și creșterea procentului de elevi care finalizează învățământul gimnazial;
c) creșterea participării absolvenților învățământului gimnazial la Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și a ratei de tranziție de la învățământul secundar inferior la învățământul secundar superior.
Obiectivul final este reducerea părăsirii timpurii a școlii. Investiția se va realiza cu urmărirea următoarelor etape:
- alocarea de granturi de maximum 3 ani în 2 loturi pe parcursul anilor 2022 și 2023 unui număr minim de 2500 de școli. Alocarea se va baza pe o listă restrânsă a instituțiilor cu risc de abandon școlar întocmită de Ministerul Educației.
- monitorizarea implementării prin intermediul a două obiective finale care prevăd o reducere de 25 % la nivel național a școlilor cu prioritate ridicată pe baza indicelui compozit de vulnerabilitate privind părăsirea timpurie a școlii la sfârșitul granturilor de maximum 3 ani (30 iunie 2026) și digitalizarea a 2 00 de școli incluse în programul privind abandonul școlar (31 decembrie 2023). Lista unităților școlare eligibile pentru finanțare în cadrul acestei runde va fi aprobata prin ordin al ministrului educației și publicată pe site-ul ME.