Decanul Facultății de Litere din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, Rareș Moldovan, spune că „devine necesar să accentuăm importanța educației în mod repetat, ca pe o urgență și să definim poate mai bine ce fel de educație e de dorit, e dezirabilă”. Într-un interviu acordat Radio Transilvania, decanul Facultății de Litere din Cluj-Napoca remarcă faptul că „modul în care existăm în societate, în care ne comportăm, opiniile noastre politice, modul în care alegem să le comunicăm sau să le dezbatem, toate sunt trecute prin acest filtru formator al educației noastre”.
Moldovan spune că „devine necesar să accentuăm importanța educației în mod repetat, ca pe o urgență și să definim poate mai bine ce fel de educație e de dorit, e dezirabilă”
El a vorbit despre rolul educației formale în viața de zi cu zi, cum afectează și stimulează parcursul educațional individual al fiecăruia.
„Mi se pare limpede că educația ne modulează toate dimensiunile vieții: cele personale și cele publice deopotrivă. Modul în care am fost educați în bună măsură ne decide afinitățile elective. Pe cine dorim sau pe cine alegem ca prieten, pe cine alegem ca partener. Și pe de altă parte interacțiunile culturale, sociale, politice sunt influențate și ele în aceeași măsură. Așa că modul în care existăm în societate, modul în care ne comportăm în societate, opiniile noastre politice, modul în care alegem să le comunicăm sau să le dezbatem, toate sunt trecute prin acest filtru formator al educației noastre. (…) Dacă nu citești singur sau dacă nu cauți și cercetezi singur pe lângă ce ți se comunică sau se discută la curs sau seminar, parcursul de educație va fi incomplet”.
Decanul Facultății de Litere din cadrul Universității Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca îi sfătuiește pe studenți să urmeze o facultate: „Cred că n-a existat în istoria noastră un moment mai bun să fii student decât acum. (…) Le mai spun studenților mei: gândiți-vă când în viața voastră viitoare, care e acaparantă și plină de nerăbdare, veți mai avea 3 ani sau 5 ani pentru a citi și a discuta cu alții ce vă interesează?”.
Redăm răspunsurile decanului Facultății de Litere, principalele puncte ale interviului:
Rareș Moldovan: Trăim însă vremuri interesante și probabil că devine necesar să accentuăm importanța educației în mod repetat, ca pe o urgență și să definim poate mai bine ce fel de educație e de dorit, e dezirabilă. Dacă aruncăm o privire în jur, la noi în țară și mai peste tot în lume, ne putem speria. Dar nu doar ca să ne speriem, ci și ca să reflectăm asupra unor întrebări.
Cea care ne-ar privi astăzi ar fi câte dintre fenomenele îngrijorătoare sau sau neplăcute pe care le constatăm ar fi putut fi evitate dacă mulți dintre cei implicați, dintre concetățenii noștri, s-ar fi bucurat de educație bună, de o educație solidă și completă. Sau câte ar putea fi evitate în viitor? Cred că rolul educației dă forma persoanei și personalități depline, cu o cultură și cu o rațiune acordate timpului în care trăim, adevărul adevărurilor științei, persoane cu simț critic, cu un intelect ghidat de curiozitate și de dorința de a afla adevărul. Vedeți că dau educației o accepțiune sau un sens mai larg decât doar doar cel al specializării, al pregătirii pentru o meserie și le includ oarecum în viziunea unei educații umaniste. Foarte multe derapaje de judecată de opinie sau de etică pot fi prevenite dacă tinerii sunt formați în spiritul unei educații de acest tip, care să nu îi pregătească doar, aș spune doar pentru piața muncii, în sens îngust, Aceasta e într-un fel, mantra prezentului nostru, educația, ceea ce te pregătește pentru o slujbă, ceea ce mi se pare insuficient pentru a fi cu adevărat prezenți în societate și prezenți în propria lor viață.
(…) Dacă mă rugați să fac un top, au fost multe lecții importante pentru care am avut parte în facultate, de modele: între profesori și, evident, în cărți, de modele de studiu. Poate pentru mine și s-ar putea să sune surprinzător. Poate cea mai importantă lecție este lecția despre încurajare. Cred cu tărie că este esențial într-un profesor să fie cel care-și însușește, și-și continuă lecția încurajării studenților. Trebuie să fii cel care încurajează, să-și deschidă, să-și dezvolte potențialul. Și asta e partea, o parte fundamentală a profesiei. Suntem împreună într-un parcurs al formării și în niciun caz sau niciodată ei nu se vor putea dezvolta dacă profesorul, mentorul nu practică această această încurajare, poate asta e cel mai important și pe locul doi la la egalitate cu locul trei, lecția onestității intelectuale, adică să fii cinstit în acest parcurs cu tine însuți, cu ceilalți. Asta ar fi, de asemenea, după mine, foarte important.
Cred că extrapolând lucrurile acestea sunt aplicabile și elevilor. Sigur că acolo depinde de vârsta lor, e un parcurs în care, în momentul în care ei a ajung studenți, accentul cade pe această descoperire, pe această dezvoltare personală, pe această maturizare și intelectuală și etică, în vreme ce pentru elevii de vârste mai fragede. Sigur că primează poate alte lucruri, dar niciodată această lecție a încurajării nu este de prisos.
(…) Mi se pare limpede că educația ne modulează toate dimensiunile vieții: cele personale și cele publice deopotrivă. Modul în care am fost educați în bună măsură ne decide afinitățile elective. Pe cine dorim sau pe cine alegem ca prieten, pe cine alegem ca partener. Și pe de altă parte, interacțiunile culturale, sociale, politice sunt influențate și ele în aceeași măsură. Așa că modul în care existăm în societate, modul în care ne comportăm în societate, opiniile noastre politice, modul în care alegem să le comunicăm sau să le dezbatem – toate sunt trecute prin acest filtru formator al educației noastre. Deci are, după mine, un rol hotărâtor în practica vieții sociale a fiecăruia, a tuturor, cred. (…)
Moderator: Cum vin oamenii spre cărți?
Rareș Moldovan: Dacă întrebarea e «cum», poate că e mai dificil de răspuns decât dacă întrebarea e «cât». Încerc să spun amândouă. Sigur că studenții de astăzi, în esență, dacă se întâmplă să vină spre literatură, pentru că nu e prevalentă în societate această opțiune, în esență, vin cu aceeași curiozitate pentru a descoperi, pe care probabil o aveam și noi, și pe care o au generații și generații de tineri care aleg să se ocupe cu aceste lucruri. Probabil că formarea lor precedentă e diferită de a noastră. Întreaga educație tehnologică în care ei sunt scufundați de mici nu poate să nu le influențeze modul în care se apropie și de un domeniu cum e literatura. Și în ce privește cât, știu că aici putem să devenim oarecum pesimiști, să spunem că mai puțin.
Se pare că lumea astăzi citește mai puțin decât o făcea, pentru că există și alte atracții și alte forme de comunicare mai spectaculoase poate decât o carte, că piața de carte de la noi este oarecum restrânsă, mică, față de alte țări. Pe de altă parte, văd, și e oarecum elementul optimist din acest diagnostic, văd an de an studenți pasionați de literatură, de istoria culturală, de limbi străine și așa mai parte. Există în continuare această dorință în rândul lor, formată sigur, de educație. N-ar exista dacă n-ar exista o educație care să-i predispună cumva spre asta. Și cred că asta e important, să încurajăm acest interes și să-l creștem pe cât ne stă în putință.
Moderator: Aș putea interpreta că educația formală te duce clar și către training-ul informal pe care îl face fiecare, și în spre zona în care te pregătești singur, ca să zic așa.
Rareș Moldovan: Da, ele se împletesc. Adică parcursul de studii și în mod formal, în planul de studiu împletește activitățile din sala de curs cu activitatea individuală. Nu poate exista o formare reală fără acest lucru individual, care e de fapt testul interesului fiecăruia. Dacă nu citești singur sau dacă nu cauți și cercetezi singur pe lângă ce ți se comunică sau se discută la curs sau seminar, parcursul de educație va fi incomplet.
Moderator: Care ar fi recomandarea sau sfatul pe care l-ați da tinerilor care sunt, iată, în situația de a alege? Legat de școală, desigur.
Rareș Moldovan: Sfatul meu absolut clar este să urmeze o facultate. Cred că n-a existat în istoria noastră un moment mai bun să fii student decât acum. Sigur că există nenumărate dificultăți și la asta universitățile noi ar trebui să fim atenți pentru unii de a accede la educație, dar sunt atâtea posibilități și atâtea resurse încât e un parcurs care arată mult mai bine astăzi decât oricând în istoria noastră, nu văd de ce un tânăr n-ar dori să fie student. Pe lângă asta, spune să urmeze, să încerce să urmeze o facultate care interesează. Sigur că sunt tinerii sunt supuși, de la bun început unor presiuni foarte puternice din partea familiei, din partea colegilor, din partea societății, în formarea lor, dar am întâlnit nenumărate cazuri de tineri care au urmat facultăți care nu li se potriveau, doar pentru fie a le abandona, fie a reface parcursul după aceea într-un domeniu care îi pasiona.
Și în final e un lucru pe care-l mai spun studenților mei din când în când, le spun: gândiți-vă când în viața voastră viitoare, care e acaparantă și plină de nerăbdare, veți mai avea 3 ani sau 5 ani pentru a citi și a discuta cu alții ce vă interesează? Când veți mai găsi în viitor trei sau 5 ani pe care să-i dedicați pasiunilor voastre și le spun să-și acorde acest timp”.