Analiză semnată de Dacian Dolean, psiholog educațional specializat în dezvoltarea limbajului și a alfabetizării timpurii. În prezent, este afiliat Universității Babeș-Bolyai ca director a două proiecte de cercetare în domeniul psihologiei educaționale. Analiza trimisă Edupedu.ro:
Acum șase zile a fost publicat în Preceedings of the National Academy of Sciences (PNAS) un studiu în care abilitățile cognitive a 850 de participanți au fost corelate cu probabilitatea ca aceștia să urmeze măsurile de restricție sociale impuse de autorități. Rezultatele au arătat că, în general, persoanele care au avut abilități cognitive superioare și anumite trăsături de personalitate (ex. agreabilitatea) au demonstrat atât atitudini, cât și comportamente favorabile respectării regulilor de distanțare socială. Studiul ne arată că înțelegerea nevoii de respectare a regulilor de distanțare socială poate fi un indicator al capacităților cognitive ale oamenilor. El poate explica una dintre sursele curentului negaționism la care asistăm în perioada aceasta în România.
Relația dintre negaționism și inteligența scazută: Ce nu ne arată studiul?
Studiul a fost făcut de către cercetători specializați în psihologie cognitivă, dar se pare că în echipa lor nu au inclus cercetători în psihologie educațională (este foarte important ca cercetările să fie făcute de echipe multi-disciplinare). În descrierea studiului se precizează că s-a luat în considerare nivelul de educație al participanților, însă nu se oferă detalii legate de cum s-au codat aceste date (doar că s-au cules sub forma unui chestionar – deci nu au avut indicatori obiectivi). De exemplu, este important într-un asemenea studiu să culegi o serie de date care identifică obiectiv abilitatea participanților de a distinge între fapte și opinii, de a identifica ce înseamnă fake-news și abilitatea de a gândi critic (indicatori ai nivelului alfabetismului funcțional). În consecință, aș interpreta cu precauție că rezultatele ar reprezenta un indicator al abilităților cognitive – și m-aș întreba dacă nu cumva ele reprezintă în mare parte un indicator al nivelului de educație. Oricum nivelurile de inteligență și de educație sunt asociate. O meta-analiză publicată acum doi ani pe date culese de la 600,000 participanți ne-a arătat că fiecare an adițional de educație este asociat cu o creștere a coeficientului de inteligență între 1 și 5 puncte standard (Ritchie & Tucker-Drob, 2018). Evident, presupunând o educație de calitate, a căror indicatori de performanță se reflectă în abilitatea copiilor de a interpreta critic informația primită (adică nu în abilitatea de a memora pe de rost comentariul literar al ”Mioriței”) sau de a publica rezultatele cercetărilor efectuate la nivel doctoral în jurnale internaționale riguroase (adică nu doar de a nu plagia).
Negaționismul în România
România, ca și alte țări, se confruntă cu un val de opinii exprimate de persoane care nu sunt în domeniul medical, dar care le știu pe toate. Există persoane care cu cât știu mai puțin, cu atât au impresia că știu mai mult. Despre relația dintre incompetență și iluzia superiorității am mai scris aici https://www.edupedu.ro/de-ce-e-atat-de-greu-pentru-unii-sa-se-comporte-responsabil-in-timpul-epidemiei-covid-19-despre-lipsa-de-educatie-efectul-dunning-kruger-si-disonanta-cognitiva-cercetatorul-dacian-dolean/
Prin urmare, care este relația dintre negaționism și inteligența scazută? Acest fenomen nu are loc doar în România, nu e neapărat o trăsătură a abilităților cognitive ale românilor și nici a personalității lor. Se poate mult mai rău. De exemplu, în Brazilia, cetățenii se confruntă cu negaționism la cel mai înalt nivel (a se vedea cazul președintelui Bolsonaro), iar în Marea Britanie Boris Johnson a trebuit să fie infectat și să fie la un pas de moarte pentru a se convinge că virusul există.
Însă faptul că alții au probleme mai mari nu înseamnă că problemele din România sunt de neglijat. Informațiile false circulă în societate ca virusul. Dacă am avea imunitate, nu ne-ar afecta. Dacă un procent mare din populația țării ar putea gâdi critic și ar putea distinge între opinii și adevăruri dovedite științific, virusul nu ar avea șanse. Dacă cineva ar zice că virusul nu există și majoritatea ne-am întoarce cu spatele – acea persoană s-ar trezi vorbind singură până când și-ar da seama că e deplasată.
În schimb, într-o Românie needucată, virusul e la el acasă, se dezvoltă ca la abator. Într-o Românie needucată e greu să găsești oameni care să analizeze critic informațiile primite sau studii științifice (adică să fie motivați intrinsec pentru a respecta regulile de distanțare socială) și atunci te bazezi că oamenii respectă reglementările din frică sau din respect față de autorități (adică au o motivație extrinsecă). O Românie needucată nu are imunitatea necesară pentru a face față cu succes epidemiei de fake-news.
Și atunci mă întreb: Nu ar fi mai eficient să investești în educație? Nu ar fi mai ușor să guvernezi o masă de oameni care sunt suficient de educați și inteligenți ca să poată distinge care sunt informațiile reale și care sunt informațiile false? Care să fie motivați intrinsec să respecte regulile? Dacă tot am declarat război analfabetismului funcțional, nu ne-ar fi mai ușor să și facem ceva în direcția aceasta? Iată aşadar o încercare de a răspunde la întrebarea – relația dintre negaționism și inteligența scazută.
Bibliografie:
Ritchie, S. J. & Tucker-Drob, E. M. (2018). How much does education improve intelligence? A Meta-analysis. Psychological Science, 29(8), 1358-1369.
Xie, W., Campbell, S. & Zhang, W. (2020). Working memory capacity predicts individual differences in social-distancing compliance during the COVID-19 pandemic in the United States. PNAS, first published July 10, 2020.
____
Despre autor:
Dacian Dolean este psiholog educațional, specializat în dezvoltarea limbajului și a alfabetizării timpurii. Are o experiența de peste 20 de ani ca profesor de învățamânt primar, gimnazial, liceal și universitar în România și în SUA. În prezent, este afiliat Universității Babeș-Bolyai ca director a două proiecte de cercetare în domeniul psihologiei educaționale. Cercetările sale în domeniul științelor educației și psihologiei au fost publicate în jurnale științifice cu impact internațional semnificativ precum Learning and Instruction, Developmental Science, Language Teaching Research, System, European Early Childhood Education Research Journal sau Psychology of Music. Rezultatele cercetărilor sale au fost prezentate în cadrul conferințelor organizate de American Psychological Association, American Educational Research Association, Association for Psychological Science, Society for Scientific Studies of Reading, United Kingdom Literacy Association sau European Association of Research in Learning and Instruction.
Foto: © Siarhei Yurchanka | Dreamstime.com
Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care site-ul Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.
Citește și:
-
Ce pot face părinții cu copiii care stau acasă în era distanțării sociale? – cercetătorul Dacian Dolean
-
Care este ritmul de dezvoltare a alfabetizării copiilor din învățământul primar în timpul vacanței, comparativ cu timpul pe care și-l petrec la școală? Ce pot face părinții în zilele acestea să își ajute copiii?
-
Cum îți gestionezi emoțiile, când ești cu laptopul în brațe și copilul în spate? Andrei Miu, profesor de neuroștiințe cognitive
-
Mircea Miclea: Arta de a trăi în vremuri de criză
-
Daniel David: Despre schimbarea stilului de viață în perioada epidemiei. Un Ghid practic
-
Temele pentru acasă – Cât de mult este prea mult? Primul studiu experimental implementat în România validează regula “10 minute pe nivel școlar”
-
De ce e atât de greu pentru unii să se comporte responsabil în timpul epidemiei COVID-19? Despre lipsa de educație, efectul Dunning-Kruger și disonanța cognitivă – cercetătorul Dacian Dolean
-
Premieră pentru cercetarea românească: Rolul școlii, al mediului de acasă și al inteligenței în dezvoltarea alfabetizării copiilor din România, studiate în două cercetări publicate în jurnale internaționale
Redacția
Ștefan Lefter
Raluca Pantazi
R.P.
Costin Ionescu
6 comments
🙁 din pacate comentariile confirma concluzia articolului. Trist.
Unul dintre cele mai slabe articole publicate pe Edupedu. De departe. Și eu vă citesc zilnic.
Ca trebuie să investim în educație e clar.
Negaționismul in cazul virusului are, însă, multe alte cauze în afara lipsei de educație. Cum ar fi bâlbâielile decidenților politici. Și în multe cazuri nu e vorba că oamenii nu ar crede în existența virusului, ci in virulența lui. Sau, punând în balanță pericolul de a muri de covid și cel de a muri de foame, au decis să își asume riscul. E adevărat că riscă și pielea altora, dar asta e psihologia maselor. În cazul nostru, al României, al maselor preponderent sărace.
Am avut pe cineva din familie care a lucrat pe sectie Covid, in luna aprilie.Bolnavii erau tratati cu paracetamol si vitamina C.Cei cu dubla pneumonie erau tratati cu ceva sirop de tuse si un antibiotic.Paracetamolul si vit.C.nu duc cu gandul la o banala gripa?Acum vad ca se pun sperante in vechea Dexa.Halal cercetare stiintifica!La inceputul lunii martie am auzit trei ,,bioloaje,,care,in loc sa puna osul la treaba,sa secventieze virusul SarsCov 2,se distrau pe seama babelor care pupau oase la biserica.Asta era ocupatia lor preferata.Vorbesc serios.In al treisprezecelea ceas au secventiat si cei de la Cantacuzino virusul.Indienii au facut chestia asta inca de la sfarsitul lunii ianuarie.
Nu mai bateți câmpii cu gândirea critică!De ce nu vreți să recunoașteți că vreți să creeati noi șabloane de gandire?
Înainte era religia acum…e presa.
Un articol de 2 lei snopul! Cercetatorul de la Babeș-Bolyai face niste paralele ametitoare fara nici o acoperire: porneste de la o ipoteza neverificata (și m-aș întreba dacă nu cumva ele reprezintă în mare parte un indicator al nivelului de educație) ca apoi sa o transforme in certitudine vorbind despre negationistii care nu sint educați.
Cercetatorul nu ia in calcul miriade de alte aspecte: sociale, de etnie, de aparteneta la un grup ideologic, aspecte ale modalitatii de transmitere a informatiilor ( azi e buna masca, ieri nu era buna / paracetamolul ajuta, paracetamolul nu ajuta) de chiar decidenti.
Citind modul in care a fost scris acest articol nu pot sa intrevad decit doua posibilitati:
a) articolul de fata e scris cu intentia de a ne testa gindirea critica, deci nu are nici o legatura cu tema in sine, un fel de Sokal affair la nivel micro si romanesc
b) intr-adevar Romania e needucata!