Marinela Marc, șefa Inspectoratului școlar Cluj, a spus că în școlile de la sate din județ, unde niciun elev nu a luat peste media 5 la Evaluarea Națională, elevii învață în sistem simultan, iar „decizia funcționării acestor școli este a autorităților locale”. Într-un interviu pentru TVR Cluj, Marinela Marc semnalează faptul că „să ai în aceeași clasă copii de patru nivele diferite, clar în clasa a V-a nu vorbim de egalitate de șanse,(…) dacă elevii continuă învățământul simultan și în gimnaziu, cu siguranță la sfârșitul clasei a VIII-a nu pot avea aceleași rezultate”, a mai spus inspectorul general școlar. Amintim, 42,27% dintre elevi din mediul rural nu au reușit să ia media 5 la Evaluarea Națională 2024, spre deosebire de 15,35% dintre elevii din mediul urban, arată datele Ministerului Educației.
- Un raport publicat de Institutul de Științe ale Educației arată că învățământul simultan este una dintre cauzele de absenteism la examenul de la finalul clasei a VIII-a.
Una dintre cauzele pentru care unele școli din mediul rural din județul Cluj nu au nicio medie peste 5 este legată de faptul că sunt școli unde învață elevi în sistemul simultan, spune inspectorul școlar general al Inspectoratului Școlar Județean (ISJ) Cluj, Marinela Marc. Învățământ simultan înseamnă elevi de clase și vârste diferite care învață în aceeași sală cu un singur învățător / profesor.
Inspectorul general școlar din Cluj, Marinela Marc spune că „sunt școli mici, unele, sunt structuri ale școlilor de centru în care elevii învață în clase cu predare simultană. Sunt, din păcate, aspecte pe care nu am reușit nici noi să le reducem, pentru că până la urmă decizia aceasta a funcționării unor astfel de școli mici este a autorităților locale. Ei aprobă rețeaua școlară și oricât am încercat să-i lămurim pe primari că pe termen lung nu este benefică o astfel de formă de învățământ, nu am reușit. (…) Sperăm că anul viitor, după ce scăpăm de toate rândurile de alegeri, vom putea poate să convingem primarii că au alte șanse copiii care învață în clasă de sine stătătoare”, mai spune șefa ISJ Cluj.
- Din anul școlar 2024-2025, clasa a VIII-a nu se mai organizează în regim simultan, indiferent de numărul de elevi, potrivit metodologiei învățământului simultan, document publicat în Monitorul Oficial.
Reporter: Cum e această paralelă în județul Cluj, mediul rural versus mediul urban?
Marinela Marc, inspector general școlar Cluj: “N-aș spune preponderent mediul rural, pentru că avem și școli din mediul rural cu rezultate foarte bune, dar într-adevăr, școlile care au sub 50% procent de promovare, câteva cu niciun copil care să aibă media cinci sunt majoritatea din mediul rural, sunt din zone dezavantajate economic, cu populație preponderent romă. Sunt școli mici, unele, sunt structuri ale școlilor de centru în care elevii învață în clase cu predare simultană. Sunt, din păcate, aspecte pe care nu am reușit nici noi să le reducem, pentru că până la urmă decizia aceasta a funcționării unor astfel de școli mici este a autorităților locale. Ei aprobă rețeaua școlară și oricât am încercat să-i lămurim pe primari că pe termen lung nu este benefică o astfel de formă de învățământ, nu am reușit. Anul acesta a fost și an electoral, cred că era greu să meargă în fața comunității și să le explice că nu este bine pentru copiii să prelungească acest învățământ simultan. Dar sperăm că anul viitor, după ce scăpăm de toate rândurile de alegeri, vom putea poate să-i convingem că au alte șanse copiii care învață în clase de sine stătătoare, și acolo este greu de multe ori, dar să ai în aceeași clasă copii de patru nivele diferite, clar în clasa a V-a nu vorbim de egalitate de șanse, dacă se duc în alte școli mai mari sau, mai rău, dacă continuă învățământul simultan și în gimnaziu, cu siguranță la sfârșitul clasei a VIII-a nu pot avea aceleași rezultate”.
Despre învățământul simultan
Peste 20% din elevii din ciclul primar, din mediul rural, fac învățământ simultan, adică ore cu elevi din alte clase, mai mari sau mai mici, potrivit datelor Ministerului Educației, a scris Edupedu.ro. Peste 100.000 de elevi din toată țara au învațat în regim simultan, în acest an școlar 2023-2024.
Concret, este vorba despre 102.153 de elevi de clasele primare și gimnaziale, care fac ore în clase în care sunt elevi și din alți ani de studiu. Învățământul simultan înseamnă că învățătorul sau profesorul predă într-o clasă în care sunt elevi de diferite vârste, din ani de studiu diferiți. Un raport recent publicat de Institutul de Științe ale Educației arăta că învățământul simultan este una dintre cauzele de chiul la examenul de la finalul clasei a VIII-a.
„Analiza datelor statistice conturează un profil al elevului care nu participă la EN VIII sau al celui aflat în risc de neparticipare, cu următorul specific: este, cu precădere, băiat, din mediul rural, de etnie roma, are, mai frecvent, vârsta peste media de 14 sau 15 ani la momentul evaluării, este mai probabil să urmeze ciclul gimnazial în cadru unei școli profesionale sau într-o școală cu un număr mic de elevi, fără personalitate juridică sau într-o școală care are și clase cu predare simultană ori clase cu frecvență redusă”, arătau cercetătorii în raport. „Elevii care învață în școli care au și clase cu predare simultană au un risc de 1,2 ori mai mare de a absenta de la EN VIII, comparativ cu cei din școlile cu predare normală”, mai arată documentul.
Ce prevede Legea Educației privind învățământul simultan
Din anul școlar 2024-2025, clasa a VIII-a nu se mai organizează în regim simultan, indiferent de numărul de elevi, potrivit metodologiei învățământului simultan, document publicat în Monitorul Oficial.
În anumite condiții, de anul școlar viitor, elevii claselor primare (pregătitoare – clasa a IV-a) vor putea fi organizați într-o singură formațiune de studiu, conform metodologiei privind organizarea claselor în regim simultan.
Informații de context
42,27% dintre elevi din mediul rural nu au reușit să ia media 5 la Evaluarea Națională 2024, spre deosebire de 15,35% dintre elevii din mediul urban, arată datele Ministerului Educației.
Aproape jumătate dintre elevii din mediul rural nu au luat nota 5 la matematică, cu 8 puncte procentuale mai mult decât în 2023.
Potrivit rezultatelor finale la Evaluarea Națională 2024, județul Cluj e pe primul loc la medii peste 5, cu 86,1%.
Ministerul Educației furnizează informații privind rezultatele școlilor din mediul rural, iar inspectoratele școlare fac apoi o analiză la nivel de județ.
Despre rezultatele mai slabe ale elevilor din rural a atras atenția și Luciana Antoci, șefa ISJ Iași: “În școlile din rural merg profesori care nu au cea mai bună pregătire, iar la școlile de la orașe, care oricum sunt performante, rămân cei mai buni profesori. Până când nu se va schimba această paradigmă de distribuire a resursei umane în sistem, nu se va schimba acest ecart dintre rezultatele elevilor din rural și urban”.
C.I.
Diana Ghimiși
Redacția
4 comments
Nu numai învățământul simultan este, în mediul rural, cauză pentru procesul didactic de foarte slabă calitate. Este vorba, mai ales, de profesori fără vocație pedagogică, foarte slab pregătiți și total dezinteresați, de absența totală a unei monitorizori a activității didactice din partea Inspectoratelor Școlare. În școlile de la țară, face fiecare cam ce vrea. Părinții ripostează rareori, de prea mult zbucium pentru a-și procura pâinea cea de toate zilele și pentru că și-au învățat lecția: oricum nu se va schimba ceva, fiindcă nu-i pasă nimănui.
Cei mai mulți profesori din mediul rural au prins un post căldicel, un salariu bunicel, și stau liniștiți la post, umplând orele cu ceea ce-au învățat cu muuult timp în urmă, văicărindu-se de generațiile tot mai turbulente, al căror dezinteres nici într-un caz nu l-ar suspecta să aibă vreo legătură cu plictiseala teribilă a copiilor, față în față cu niște oameni mari care, la o cernere mai serioasă, profesionistă, în orice caz, nu ar avea dreptul să fie numiți “pedagogi”.
Semnat: profesor care a lucrat 20 de ani în București și Timișoara, care momentan locuiește în mediul rural și al cărui copil a “învățat” la țară. Observațiile de mai sus sunt făcut pe seama comparației între ceea ce se lucrează cu copiii la oraș și la țară.
În primul rând Politiciana PNL (consilier județean) și nu primarii trebuie să poată asigura resursa umană de calitate care să facă posibilă evitarea învățământului simultan. Știe că nu poate nici numeric și în niciun caz de calitate. Primarii nu au nicio putere în chestiune. Ea ne minte că ține de primari strict politicianist, ca să aflăm că chipurile e preocupată și chiar zice singură că nu a reușit nimic, nu are soluții dar vrea să votăm aceiași oameni să mai încerce (cu aceleași rezultate aceiași oameni). “Lu’ doamna măcar ii pasă, da’ n-a putut…” (și n-o să poată veci)
Doamna bate câmpii. Unde s-au putut comasa școlile (pentru că despre asta este vorba) au fost comasate deja. Au rămas clase de simultan doar în zonele izolate unde nu se poate asigura transportul, sau ar fi inuman să fie duși copiii de vârstă foarte mică cu un microbuz prăpădit câte 30-40 de km dus întors până la cea mai apropiată școală mai mare (care uneori nici nu poate funcționa într-un singur schimb dacă s-ar comasa clasele). Câte 1-2-3 într-una mai apar doar la primar, la gimnaziu sunt la simultan maxim 2 clase, iar a 8-a e de anul ăsta obligatoriu separată.
Ce are de zis d-na despre clasele de liceu unde se face predare la comun pentru discipline de cultură generală și separat pentru cele de specialitate? Cică se face economie. Te trezești cu câte 35 de elevi în clasă la disciplinele de cultură generală, când ei sunt 17-18 pe specializări… Ăla nu se cheamă că e simultan (care oricum nu e aprobat la liceu.) Aia e, din nou, ”economie”.
sa convingem primarii?!
Dumnezeule…